251 matches
-
cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui. El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece copii. tatăl și mama
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
33 de ani și a murit la 39 de ani de alienație mintală. Al optulea copil a fost Aglaia care s-a născut în 1852 la Ipotești, la doi ani după Eminescu. Și-a petrecut copilăria la țară în casa căminarului. A învățat germana și franceza în casă cu o guvernantă bătrână care venea o dată pe săptămână de la Botoșani la Ipotești. Mamă-sa o trimite la Agafton pentru deprinderi austere, unde erau și cele trei surori ale ei, maica Olimpiada, maica
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
și maica Sofia. În anul 1870, aflându-se la Agafton, o întâlnește Ioan Drogli din Cernăuți, profesor de pedagogie, care o cere în căsătorie. La 7 ianuarie 1871 s-au căsătorit în primăria Cucorănilor. Ioan Drogli, materialist, i-a pretins căminarului ca zestre 2000 de galbeni, sumă ce l-a ruinat. Aglaia Aglaia era o femeie distinsă, cu ovalul feței prelung, șatenă, înaltă, zveltă, foarte elegantă. Avea talente de artistă, recita frumos, implicându-se în activități culturale. A avut ca și
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
de soț, a chemat la Ipotești un împuternicit al Tribunalului de Botoșani, pentru a-și face testamentul care lăsa toată averea soțului. La 13 august 1876, „la ora 12 din zi” trupul ei a intrat în neființă, de față fiind căminarul, Henrieta și Nicolae. De la Cernăuți fu chemată Agalia, de la Iași, Mihai, și cadetul Matei. Mărturii târzii ni-l arată pe Eminescu cu chipul lui îndurerat la ceasul înmormântării mamei cum însuși mărturisește liric într-un poem scris pentru Veronica în
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
a-mi povesti despre familia sa, dar nu se învoia ; părea o frunză desprinsă din ramura pe care o purtase, de pomul care-o hrănise...” și numai arare dăți : „îmi povestea despre mama sa, de care adesea îi era dor.” Căminarul Eminovici râvnea la ce văzuse la boierii la care slujise și voia ca asemenea condiții să le creeze și băieților și fetelor lui. Om sever, voia ca feciorii lui să iasă oameni adevărați, urmărindu-i și pedepsindu-i necruțător atunci când
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
dragoste, teatrul și ar fi devenit un mare actor. Spun acest lucru pentru că încă din copilărie Eminescu a fost atras de mirajul scenei. Primii lui ani i-a petrecut la Ipotești și la Botoșani. Fiind „cel mai rău” dintre copiii căminarului, Mihai s-a ascuns în singurătatea codrului și a naturii, s-a izolat prin peregrinări și joacă, menite să-i dea iluzia evadării din lumea reală, care nu-i era tocmai prielnică. A jucat la început pantomima, cea mai veche
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
Dintre copiii lui Vasile Iminovici - 4 băieți și 4 fete - Gheorghe Iminovici (1812 - 1884) și Ștefan Iminovici (1819-1848) trec granița vremelnică în Moldova. Gheorghe se căsătorește cu Raluca Iurașcu la 29 ianuarie 1840, în același an primind rang boieresc de căminar (colector de dări de la crâșme) Între cei 10 copii ai familiei lui Gheorghe Iminovici, renumit Gheorghe Eminovici în 1849, tu, Mihai, ești al șaptelea născut și de-aici încolo cunoști urmarea. Te-ai înălțat la cer la nici 40 de
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Botoșani Ipotești Imin(u) Iminovici Eminovici Eminescu Iminu (?1675 - ?) - în Banat Iovul al lui Iminu= Iovul Iminovici (?1705 - ?) - preot; Banat și Blaj Petrea Iminovici (?1735 - 1811) Vasile Iminovici (1778 - 1844) - dascăl; Blaj și Călineștii Cuparencu Gheorghe Iminovici/ Eminovici (1812 - 1884) - căminar; Călineștii Cuparencu, Botoșani, Ipotești Mihail Eminovici= MIHAI EMINESCU (1850 - 1889) - Botoșani, Ipotești, Iași, București Ploiești, 15 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: NEAMUL ȘI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
cu Eminescu, vom rămâne în cultură mai departe înfometați.” Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani și a decedat la 15 iunie 1889 la București. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, coborând (pe linie paternă) din Transilvania, de unde familia a emigrat în Bucovina, din cauza exploatării iobăgești și a persecuțiilor religioase. Aproape toți frații și surorile i-au murit. O
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui. El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
nuvela istorică, pentru care va folosi scrierile înaintașilor săi, cronicarii. Așadar, îl putem considera pe C. Negruzzi ca primul scriitor modern din Moldova. Paralel cu formarea literară, începând cu 1825 și până în 1835, Negruzzi activează în cariera profesională ca și căminar, vistiernic, diac, iar din 1845 devine membru în Comisia privind mersul școalelor si pricinile neprogresului lor. Tatăl său moare prematur în 1826, lăsând nerezolvată datoria uriașă din arendarea eșuată în 1821. Anul 1835 este debutul lui Constantin Negruzzi în literatura
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
ce va fi fost în sufletul copilului când a aflat că trebuie să plece de acasă, despărțit de frați, surori, de natură atât de dragă lui, de copiii satului cu care se juca, si mai ales de dulcea lui mama. Căminarul Gheorghe Eminovici trebuia să opteze pentru singurul institute de la Botoșani, pensionul lui Ladislav Ferderber și școala primară Greco-orientală din Cernăuți, așa zisul Național-Hauptschule. Cum tatăl avea ambiție că fiii lui să învețe carte , a optat pentru școala Greco-orientală din Cernăuți
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
a 163 de ani de la nașterea „omului deplin al culturii române”, Mihai Eminescu. Zeci de oameni de cultură din întreaga țară s-au întâlnit, astăzi, pentru a aduce un omagiu poetului de geniu. Mihai Eminescu este al șaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici și al Ralucăi. Copiii familiei Eminovici sunt numeroși : Șerban, Nicolae, Gheorge, Ruxandra, Ilie, Maria, Mihail, Aglaia, Harieta, Matei, Vasile. Ruxandra, Maria și Vasile mor la vârste fragede iar ceilalți cu excepția lui Matei mor tineri și, în câteva cazuri
OMAGIU LUI EMINESCU de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348837_a_350166]
-
-lea de până la Cuza? Nu mai știm nici cum îi cheamă, și cine erau părinții Domnitorului Ion Alexandru Cuza. Dar îi știm foarte bine, și îi cinstim cu recunoștință, pe cei care au fost părinții lui Mihai Eminescu. Au fost căminarul Gheroghe Eminovici și Raluca Eminovoci, fiica stolnicului Vasile Iurașcu din Joldești. Cunoscându-i din pozele din manuale, parcă îi vedem vii în fața ochilor și le suntem recunoscători că ni l-au dăruit pe marele poet. Nu mai știm azi cine
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
George. Eminescianismul (o monografie a conceptului). Iași: Junimea, 2005, 294 p. (Eminesciana. Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
al salahorilor. Pentru drumurile principale s-a hotărât să se facă poduri mari, a căror construcție să se dea în antrepriză. În vederea lucrărilor de „întocmire a drumurilor și podurilor” au fost numiți responsabili cu conducerea muncii oameni din „treptele ținuturilor”, căminari, bani, paharnici, cărora li s-a încredințat supravegherea lucrărilor pe anumite porțiuni de drumuri. Cu supravegherea lucrărilor mai importante au fost însărcinați funcționari ai Vistieriei și așa-zișii copii de casă. Mâna de lucru au furnizat-o satele de birnici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De după un perete ne iese În cale o femeie tânără și zveltă, ce pare să cunoască rostul locului. Eu sunt Maria Casian, femeia de Încredere a boierului, și mă ocup de rânduiala lucrurilor văzute și nevăzute de pe aici. Puteți pofti, căminarul e plecat la oraș, jupânul Mihai hălăduiește ca de obicei pe la lac, iar dintre frați doar Șerban și Niculae sunt prin preajmă, dar și ei sunt pe ducă la un ovrei să tocmească plecarea la Cernăuți. Îi spunem că vrem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Relațiile sale la Poartă și serviciile aduse suedezilor nu-i impun scrupule de fidelitate, căci întreținea relații epistolare și cu hanul tătarilor, dușmanul regelui. Ulterior, calitățile sale diplomatice sunt bine apreciate la Curtea Moldovei, unde dobândește și ranguri: mare „ușeriu”, căminar, mare sluger. Mihai Racoviță, ajuns la a treia domnie (1716-1726), îi încredințează misiuni dificile: tratative privind retragerea tătarilor din ținuturile Moldovei (în 1717) sau aplanarea conflictelor dintre populație și soldații unguri ai lui Esterházy, ce iernaseră la Iași. Mehmendar (însoțitor
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia, boieri cu barbă”, nu mai mult de 30-40 la număr
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al lui Eugeniu [Eugenie] Botez; 28.XI.1874, Burdujeni-Suceava - 12.V.1933, București), prozator. Tatăl lui B., căpitanul de dorobanți Panaite Botez, se distinge în Războiul pentru Independență și avansează până la gradul de general de brigadă. Mama, Smaranda, fiică a căminarului Nastasachi Mihail, absolvise un pension francez. În 1878, familia se mută la Iași, unde în toamna lui 1883 B. îl are ca institutor, în clasa a doua, pe Ion Creangă. Între 1886 și 1889 este elev la gimnaziu, iar în
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
ridicase domnitorul Eustratie Dabija. Rămas orfan, nu are parte de o instrucție sistematică, dar, cu ambiția ce îl caracterizează, el își însușește o bună cultură. Intrând devreme în administrație, unde îndeplinește diferite funcții, sub domnia lui Mihail Sturdza e făcut căminar. Se vede apoi numit președinte al Judecătoriei din Iași, iar după 1848 primește rangul de spătar, fiind și membru al Divanului Apelativ. Tot în această vreme i se acordă rangul de postelnic. Spirit agitat și revendicativ, își manifestă însă de
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
1 aprilie 1833, ca jurisconsult permanent pe lângă Logofeția Dreptății. Își dă aportul în „comisia pravilelor” la traducerea Codului Calimah (1833-1835). Profesor de drept la Academia Mihăileană (1841-1847), ca și prietenul său Eftimie Murgu, a primit, în Moldova, și ranguri: paharnic, căminar, ban și, la 1848, agă. Unionist convins, a devenit ministru al Dreptății (1860-1861) în cabinetul lui M. Kogălniceanu. B. continuă, în mare parte, spiritul iluminist al Școlii Ardelene, prin preocupările sale culturale, istorice și pedagogice. Admirator al lui Petru Maior
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
, Constantin (4.V.1828, Chișinău - 22.II.1898, Caracușeni-Hotin), prozator, poet, autor dramatic și publicist. Este fiul Ecaterinei (fata căminarului Tudorache Ciurea) și al poetului Costache Stamati. Și-a făcut studiile liceale și universitare la Paris, urmând cursuri de drept, filosofie și științele naturii. A fost secretar al ambasadelor rusești din Paris, Berlin, Londra. După 1854 va trăi retras la
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
să-l pună Domn, să facă din el un al doilea Antonie Vodă din Popești. „Om de casa Cantacuzinilor”, Rodoș a fost întemnițat de Grigore I Ghica, în 1672, și omorât un an mai târziu. Și Iordache (postelnic, apoi mare căminar, mare stolnic în 1681 și, în fine, mare spătar din 1686 până în 1689), ultimul dintre fiii marelui postelnic, a avut două neveste: pe Ileana și pe Maria Fărcășanu, care trebuia să fi fost sora lui Barbu Fărcășanu și fiică a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]