410 matches
-
de muncă, ci pentru că se desparte de stăpînă. Munca ia chipul unui lung șir de morți. Maria-Fefeleaga își pierde bărbatul, își pierde copiii, își pierde cuvintele, își pierde calul. Cînd moare Păunița, Maria-Fefeleaga duce pe Bator la tîrg, „trăgîndu-l de căpăstru”, și-l vinde, ca să cumpere „cunună și julj, alb-alb, ca laptele de alb”. Calul scapă. Probabil. Nu mai trebuie să care piatră în spinare. Dar muierea?... Isprăvește și ea cu strapațul. Dar oare e liberă? Intrarea în moarte Fefeleaga este
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
voinicului tovarăș și mai ales prieten la bine și la rău. Caii orăștienilor erau nărăvași greu de îmblânzit. Și, totuși în colindul „Strigă Leana din cetate“: „ - Cine-n lume s-o dafla / Pe murguțu’ să-l învețe / Fără frâu, fără căpăstru ...?“21 Abia după a treia strigare un „tânăr voinicel“ a reușit să-i câștige simpatia calului prin curajul său, evident și mâna Ilenei. În alt colind, junele a scos din grajd un murg bun de înșăuat „și-nfrânat cu nouă frâie
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
s-o petreacă pe „Daliana, fata dalbă“, cu trei cai „împoivanați“, nu oricum ci, în „Poivan verde de mătasă / împletit în cinci și-n șasă“26, am reușit să adunăm câteva noțiuni legate de harnașamentul cailor din vremuri de demult: căpăstru, frâu, poivan, potcoavă, șea etc. Pe lângă tradiția milenară a colindatului am depistat în materialul cercetat doar două trimiteri la unul dintre obiceiurile vieții de familie și anume la muntă. Dacă în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ... PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nechează herghelii de nori Îi ține vântul în buiestru Neînșeuați, fără căpăstru, Catran pe neporniții zori. Copite scapără lumină, Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă, Așteaptă colbul s-o îmbrace. Năvala
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
Tomis” Constanța. A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu”, Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete “Vasile Voiculescu”. A publicat mai multe cărți, printre care amintim: Sonete de palavragiu, Anotimp în căpăstru, Sexonete, Noul Testament - Poezia după George Lixandru, Orașul pe fond alb, Nebunul și pasărea albă a libertății și În pânda viermilor. Îl puteți citi, la zi, pe Facebook cât si pe Blogul personal, cu materiale literare și pe site-ul Gazeta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
Tot aici se poate comanda întreaga gamă de articole de marochinărie pentru vânători, de la tocul de armă și cartușieră până la ciochinare, genți de vânătoare și tolbe. O ofertă interesantă o constituie harnașamentele pentru călărie și tracțiune, dintre care amintim: hamurile, căpestrele, frânele sau dârloagele. Pentru sportivi, atelierul produce: saci de box, mănuși de sport, mingi medicinale, perini pentru sălile de lupte și centuri de protecție pentru culturiști și halterofili. De asemenea, tot aici doritorii pot găsi o gamă variată de accesorii
Agenda2006-05-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284686_a_286015]
-
am luat-o fericită în brațe și am știut că e fata mea. și au venit doi cai albi, superbi: m-am urcat călare pe cel din dreapta, tot cu îngerașul meu în brațe și pe cel din stânga îl țineam de căpăstru. Așa am pornit la drum... cu Annemarie - Elena, care la 2-3 anișori era identică cu copilul meu din vis, chiar și rochița aceea alb roz era aceeași. Noi ne-am dorit foarte mult copii și n-a trebuit să ne
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
venea mai greu." "- Noi, cu turcii avem ce avem! urmă bătrânul înviorat. Acum suntem tovarăși, ca mâța cu câinele - dar altădată... Venea efendi turcul călare și trăgea la casa omului, fie ziuă, fie noapte. Și bulgarul îi ținea calul de căpăstru la poartă, și turcul intra în casă, la nevastă... Și pe urmă cerea lapte dulce - da^ nu se ridica să-l bea, ci poruncea bulgarului să-i ducă laptele la gură, cu lingura, ca la copil..." Discuția despre stăpânirea otomană
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
maimuțelor lumii noi. șase în al doilea loc: trăsurica fină zboară din ce în ce mai jos, ajunge în bătaia mâinilor lungi, păroase și îndemânatice ale maimuțelor nancy ma, conduse în această urmărire de hanuman însuși, supranumit retragere regele crud. vrăbiuțele-soldat, încărcate de greutatea căpăstrului galben, au ostenit, trebuie să faci ceva, cu inspirația ta găsești, ca întotdeauna, o soluție cât de cât ingenioasă, scoți, din partea ascunsă a desagiifără-fund, aripa subțire de liliac-cu-nas-de-frunză primită în dar, o îmbraci de îndată, te înalți deasupra întregului stol
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
apoi, cu încă vreo două-trei din astea, ca să facă, ziceau șuii din conducere, majoritate. și, buni răi, cum erau, au reușit să se adune, încropind o majoritate. Care, mai încolo, s-a și mai consolidat, încât, a reușit să pună căpăstrul pe capul celorlalte entități politice. Pe mine, dracii dracilor, m-au ademenit să le fiu propagandist. Adică, purtătorul de cuvânt, mai precis, mâncătorul de... Dar, hai, să trec și peste asta! Treci-treci, Capdelemn Parpalea, dar, concomitent, îți trec și ție
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o ureche... Gândul îmi era la drumul pe care aveam să-l fac până la fântână, prin nămeți, în urma calului...Am scos găleata mică din casă și am așezat-o la îndemână, pe marginea prispei. Am scos calul din grajd fără căpăstru și i-am dat drumul. Armăsarul a pornit să zburde prin omătul proaspăt... În clipa următoare însă, n-am văzut în urma lui decât un nor de zăpadă aruncată ca dintr-un vulcan și o rostogolire nefirească a calului... Spuneai că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
calul? Nu vrea să meargă?” „Nuuu...Nu poate să meargă” - am răspuns eu abia ținându-mi plânsul. Mama a alergat repede, să vadă ce-i. Când a dat cu ochii de pieptul calului, a îngăimat: „Săracul cal! Ce nenorocire! Adu căpăstrul cu zăbală, ca să-l putem ține, pentru că trebuie să-i coasem bucățile de carne...Altfel nu se mai prind niciodată”. Când am auzit așa ceva, am înlemnit! „Cum? Să-l coase?!” „Du-te fuguța, că dacă întârziem o să-l doară mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Altfel nu se mai prind niciodată”. Când am auzit așa ceva, am înlemnit! „Cum? Să-l coase?!” „Du-te fuguța, că dacă întârziem o să-l doară mai tare” - m-a trezit mama din groaza care mă cuprinsese. Când i-a pus căpăstrul cu zăbală, spre mirarea mea calul a stat cuminte. „Acum ține-l bine, până aduc eu ce îmi trebuie”. Îndată s-a întors din casă cu niște bucăți de pânză albă, cu un coltuc, cu un brâu și...cu un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
m-au lovit și mi-au luat banii, au putut să dispară în mare grabă. Mă întreb însă cum au umblat caii, pentru că pe așa o viforniță nu puteau merge prea lesne împotriva vântului... Poate că i-au dus de căpăstru, ținându-le pavăză cu trupul lor. După aceea... au plecat cu vântul în spate și o fost floare la ureche! Apoi încep să mă dumiresc cam cum s-au petrecut lucrurile. Poți să mi spui ce fel de parale ți-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ai însemnat calul, Pâcule? Să nu mă trezesc că mi-l iei pe-al meu, că stricăm pritetenia. Întâi trebuie să știi că am rugat-o pe Măriuța să-mi facă ditai fundă roșie, pe care am legat-o la căpăstru. Și, apoi, cum să stricăm noi prietenia? Unde ai mai văzut tu doi prieteni care s-o strice tocmai la bătrânețe? Am zis și eu așa, ca să stric o vorbă... Da’ să nu crezi că calul tău îi mai bun
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tocmai din țara Ardealului; acolo, munții sunt grei de balade și povești, o moară fără noroc taie cu aripile ei luna, când un bărbat cu ochii verzi și cu cămașa albă cu floricele își alungă calul peste drumurile pustii. Strânge căpăstrul și încruntă sprâncenele și se vede că-i om rău, după cum își roade mustața și după cum sparge zările tot una cu calul în spume. La ,,Moara cu noroc”, banii curg valuri și mâinile care tremură și-i pipăie nu mai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
darul divinației și cu cunoștințe de herbologie și homeopatie. Torsul de cal îi lipsea cu desăvârșire, doar că avea coadă, păr stufos pe piept și călcâiele despărțite în copite. Apleca din cap ritmic în timp ce vorbea, ca și cum ar fi scuturat un căpăstru. Povestea mereu același lucru, de fiecare dată manifestând o vădită indignare pentru un văr de-al său ce le-a făcut neamul de râs. Se pare că ar fi violat o nimfă ce se scălda într-un râu de munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lui, oferă un recital de monolingvism, într-un stil, e adevărat, mai jucăuș, dar suferind de aceeași inconsistență literară: „capelmaistru capelan / - din capelă-n / capitală - / capișonul capitat / cap și (punct) și iar la cap // capra cu capriț capsată / capie fără / căpăstru / căpcăun cu căpeneag / capăt (punct) și de la cap // capsoman captând captură / capiște făr de / capitel / cap la capăt în capcană / cap și (punct) și iar la cap.“ Aceasta este, într-adevăr, impresia cititorului, că i se dă „iar la cap
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
punct) și de la cap // capsoman captând captură / capiște făr de / capitel / cap la capăt în capcană / cap și (punct) și iar la cap.“ Aceasta este, într-adevăr, impresia cititorului, că i se dă „iar la cap“ - dintr-un „capriț... fără căpăstru“. Plini de optimism, autorii explică într-o postfață că prin asemenea metode vor revoluționa poezia românească: „Într-o atitudine de frondă, întru luminarea adevărurilor de mult uitate, vom întoarce pe dos pipota limbii române și, printr-un perpetuu răzbel lingvistic
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ani ai? Sînt mare acum, adică majoră. De cît timp? De o săptămînă. Fata este îndemînatică, face curat, face o cafea și vorbește întruna. Mama m-a trimis anume la mata. De ce, Anica? Poate vă găbjesc. Cee? Poate vă pun căpăstru. N-o știți pe mama? A văzut că aveți un pic de avere și... gata. Și tu, tu ce zici? Nu-mi pasă. Chiar sărac dacă ar fi unul, l-aș lua dacă l-aș iubi. Și despre mine ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și fântână, și floare, și cal... La 15 ani în suflet crește o câmpie, pe câmpie îngerii culeg păpădii coapte pentru a împleti lună nouă și stele perechi... La 15 ani adormi sub un măr și te trezești Greuceanu strunind căpăstrul unui armăsar nărăvaș, ce înfulecă jeratic din podul palmei. La 15 ani, pe vreme de secetă, te trimite mama tocmai în capătul satului să aduci o găleată cu apă, iar tu, puiul mamei, o iei la deal pe firul izvorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a oprit ca să ofere un mic răgaz pentru iubire celor doi căzuți sub vraja privirii schimbate deasupra horbotei de liliac alb. Nu am schimbat nici o vorbă și totuși a doua zi m-am trezit cu el ținându-și roibul de căpăstru în cadrul portalului dărâmat de ruși. Emoția amândurora era în afara cuvintelor, în afara gesturilor. După o lungă tăcere a rostit stânjenit : "Am primit ordin de încartiruire a plutonului meu în conacul Racoce. Cineva m-a îndrumat încoace." Dominată de o emoție ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vulturii dădeau târcoale plaiurilor de altădată pline de viață. Tu Mălină! Tu să știi că trebușoara cu Balaurul nu-i lucru de șagă! Anunță băieții să-mi mâne de la saivanul de pe Măgura doi huțuli de trei ani cu tot cu tarnițe și căpestre, iar tu pregătește-mi toporișca și vreo zece cocoșei galbănuți că mă duc fuga-mare la moș Cuveică de la Negrileasa ca să ne scape de urgie. Și dacă peste mine va cădea vreo nenorocire, tu să ai grijă de Oxana și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la fel spre sine. Doar truda sinceră-i ce se cuvine! Și-abia când ore-n măsurat pătrar De artă ne-au legat cu harnic har, Natura poate-n inimi să-nlumine. La fel, cu orice altă creațiune. Zadarnic spirite fără căpăstru Tânjesc spre culmea de-mpliniri, curată. Cine vrea fapte mari, să se adune. Abia-n constrângere-l vezi pe maestru Și libertatea doar prin legi ni-e dată. Nemesis Când molimi bântuie mulțimi, e bine Prevăzător să fugi din calea
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Techirghiol, județul Constanța Descrierea stemei Stema orașului Techirghiol se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp roșu, este redat un personaj masculin ducând în mâna stângă căpăstrul unui măgar, privind trei sferturi spre stânga, iar în mâna dreaptă având un baston. Personajul este îmbrăcat cu o cămașă cu nasturi, brâu și șalvari, pe cap poartă fes și este desculț. În stânga, pe câmp albastru se află un
HOTĂRÂRE nr. 53 din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264312]