21,030 matches
-
la cale o drumeție până la Gura Căpriței, unde este Casa Apelor, spre a vedea înflorind feriga magică din peșteră. Condusă de soț cu mașina de către soț în miez de noapte, este martoră la miracol, iar după aceea descoperă că a căpătat puteri supranaturale. Natura, care la Maria Ioniță niciodată nu trăiește în afara eroului, ci prin per¬cepția sa, joacă un rol important în conturarea personajelor. Na¬tura este strâns legată de psihicul indivizilor umani, de starea lor de spirit, de poziția
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
acolo nu găsește „nici măcar o urzicăˮ, de care are nevoie să-i aline bunicii durerile de picioare. Maria Ioniță înțelege deplin forța primordială pe care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două volume recente de proză ale Mariei Ioniță Darul muntelui
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
necurate. Se aprinde-un foc mai mare, fie și de artificii, Pregătindu-se o cruce, să alunge sânul fricii, Preotul la locul slujbei aruncă o cruce-n apă, Iar feciorii satului sfidând gerul chiar de-i crapă- Apele pământului așa, capătă sfințire... Cu puterea vântului spală și pe-nvrăjbire, Vine noaptea Bobotezei fetele își văd consoarta, Că-și leagă pe inelar busuioc să-și știe soarta. Citește mai mult Când Troparul Bobotezei începe ca să răsune...Preotul, enoriașii cântă a ei procesiune
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
duhurile necurate.Se aprinde-un foc mai mare, fie și de artificii,Pregătindu-se o cruce, să alunge sânul fricii,Preotul la locul slujbei aruncă o cruce-n apă,Iar feciorii satului sfidând gerul chiar de-i crapă-Apele pământului așa, capătă sfințire...Cu puterea vântului spală și pe-nvrăjbire,Vine noaptea Bobotezei fetele își văd consoarta,Că-și leagă pe inelar busuioc să-și știe soarta.... XXVI. CHEMARE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015. Aruncă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
-se în picioare, a lăsat să curgă câteva picături de vin în glastra cu flori de crizanteme: „Să-l odihnească Dumnezeu că era un moldovean de ispravă, neicuța Dușcă”. Ceilalți i-au urmat exemplul, iar petalele crizantemelor care erau albe-nea, căpătaseră din „sângele Domnului” nuanțe de roșu-pal, dar nu același lucru se întâmpla cu gâtlejurile, parcă din ce în ce mai însetate, care primeau licoarea cu mare plăcere, și paharele trebuiau din nou să fie umplute de moș Ilie, „pândar de vie” (poreclă ce-i
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
PRIBEGIEI autor, Bertoni D Albert S-a scurs de-acuma vremea pribegiei Apus e timpul, de când am plecat Dar am păstrat cutia nostalgiei În care delicat, te-am ferecat Mă stabilii chiar sus, pe pisc de munte Acolo rădăcini am căpătat... Durerile și dorurile cât de multe În vârf de munte, eu le-am ancorat Mă mai încearcă dorul, uneori Iubirea ta, mereu îmi dă târcoale Și mă străbat adeseori fiori Amorului stafii, îmi ies în cale N-am să mă
VREMEA PRIBEGIEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1473093542.html [Corola-blog/BlogPost/375799_a_377128]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > O MAMĂ ,BUNA MAMA Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului O MAMĂ,BUNA MAMA... Lucian Tătar O mamă ,buna mama!...Cuvânt de căpătai Ce dulce e cuvântul ,ce-l spunem noi,întâi! Plin este de aroma,cum pâinea cea mai bună Un răsărit de soare,în urmă la furtună! O rază din icoana pe fruntea mea răzbate Fiind de-atâta vreme în țări
O MAMĂ ,BUNĂ MAMĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1488919816.html [Corola-blog/BlogPost/377589_a_378918]
-
față era mai albă decât un crin imperial . Această ființă tainică zămislită din visele tuturor pământenilor m-a uimit prin candoarea sufletului ei desprins din basmele de urgie ale unor ființe atât de impure față de ea . În această lume, totul căpăta alt sens . Pășind din nou pe scara cerului, doresc să mă întorc în acel univers ce mi-a păstrat secretele . Luna mă urmărea, parcă șoptindu-mi să mă întorc în palatul ei, cerându-mi să mă întorc în magia nemuritoare
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
zilei, ajung seara să deschid televizorul și de cele mai multe ori mă minunez de ce văd, de ce aud și (câteodată) chiar mă întreb în ce țară trăiesc. Parlamentul ca instituție a democrației pluripartite și televiziunea ca mijloc media de informare cetățenească au căpătat valențe noi, surprizătoare, fără ca acestea să le apropie mai mult de funcția lor de bază, de inima cetățeanului, în postura lui de telespectator. Pe unele canale de televiziune, showul politic a devenit un fel de estradă cu program continuu, cu
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
din momeala atașată cârligelor aruncate în adâncul mării. Greutatea minciogului creștea cu fiecare guvid capturat. La un moment dat spre orizont, cerul la îngemănarea cu luciul apei ca o îmbrățișare tandră a doi îndrăgostiți, începu să se coloreze. Prima dată căpătă nuanțe de gri cu irizări roșietice, apoi deveniră violete și apa mov deschis, spre vioriu. Din adâncuri se ridică centimetru cu centimetru, un cerc de foc care creștea secundă cu secundă, tot mai mare tot mai portocaliu. A ajuns curând
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
în dimineața posomorâta și rece. Ne plimbăm prin orașul acesta nou și misterios, care, prin istoria lui palpiatantă, prin diversitatea lui etnică, mă face să rămân muta de uimire. Străbatem străzile, salutând cu încântare clădiri vechi și piațete somnoroase. Orașul capătă personalitate cu fiecare privire curioasă pe care i-o arunc. Ne salută și el cu prestanta și mândria de care se bucură orice oraș respectabil. Respira un aer distins și regal, cu clădirile lui impozante și încărcate de istorie și
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
fastuos. Îmi încarc plămânii cu aer curat și sorb cu nesaț toate priveliștile, de la clădirile vechi și cochete, cu flori la pervaz, la statuile golașe, împietrite, la străduțele înguste și șerpuite, la magazinele de anticariat, pline de lucruri valoroase. Orașul capătă un iz cosmopolit pe masura ce, în jurul nostru, apar grupuri de turiști, pe fața cărora citești aceeași încântare și surpriză pe care o încerc și eu. Nu am mai simțit demult un interes și o plăcere așa de mare să cunosc un
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
în această călătorie. Marius îmi prezintă toate piațetele, teatrul, operă, catedrală catolică, biserica sârbească, sinagoga, clădirile în stil baroc și secession, Muzeul de Artă. Îmi face cunoștință cu prieteni de-ai lui, muzeografi, începem un periplu îndrăzneț prin muzee. Orașul capătă ușor, ușor, un aer familiar și foarte prietenos și îmi devine prieten cu aceeași ușurință cu care mi-a devenit prieten și Marius cu o zi înainte. Străbatem culoare încărcate de istorie, de povești. Vizităm apoi muzeul de etnografie, prilej
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
s-a întunecat văzând mort pe dreptul Abel tot așa soarele, s-a întunecat văzând mort pe învățătorul nostru Hristos. Cutremurul și furtuna care s-au făcut când El s-a jertfit pe cruce ne-au arătat Denisis, că natura capătă un chip dezlănțuit în urma păcatelor noastre ale tuturora. -Și ce crezi acum că se va întâmpla Stephanus? -Vom aștepta, vom aștepta Denisis. El a spus că în a treia zi va învia... Toți își amintesc asta...Până și arhierul Iosif
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
o căutare și o așteptare posibilă dintr-o trecere necalculabila. Nostalgia nu este însă un simplu vehicul pentru aceste versuri ci, mai degrabă, o stare de fapt acceptată filosofic, pe care autorul o exploatează în texte din care imaginea mamei capătă un statut revelatoriu. O posibilă iubire conjugata cu aceeași stare de trecere, într-o suma de „trecătoare dureri”, apreciere care nu minimalizează nimic, lărgind doar o statistică a acestora. Margareta Chiurlea, cea care se poate echivala cu un eu poetic
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_dram_sub_semnul_trecerii_constantin_dram_1356681132.html [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
fel de Veneție în opalul lagunelor, se leagăna sub ploile toamnei. Dinspre pădurile bătrâne ale Schönbrunului, ca și acum, vântul aducea miros de rășină și de castană coaptă; pomii, acei imenși castani, de o parte și de alta a străzii, căpătaseră culori ruginii și, în valurile vântului, sunau trist ca niște tânguiri de ocarină. Cerul, de o culoare vânăt-închisă, fierbea de nori, prevestind amarnice ploi. Numai undeva, în depărtare, se auzea un pian, sunetele lui cădeau armonic peste liniștea serii, înviorând
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
că nu știe nimic de ea... Tăcură. De fapt veniseră vinul cu fripturile și au început să mănânce. Mihai privi pe geam. Se lăsase seara, razele soarelui încă mai agonizau, dar roata astrală trecuse undeva peste dealurile din apropiere. Viena căpătase culori de opal și, contrar cu ce văzuse el acum doi ani când venise prima dată aici, acum i se părea cel mai frumos oraș din lume. După ce înfulecă repede și sorbi câteva pahare cu vin, Mihai își aminti de
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Binele se naște din pântecele său. Chiar Rău dacă simțiți că azi vă este, Gândiți-vă că viața nu-i poveste , Iar lovitura răului, de doare, Totuși, doar el, îi mai dă Binelui valoare. Căci gustul Binelui simțit la nesfârșit, Capătă-n fiecare duhoare de acrit, Și-atunci adopți ideea, salvatoarea: Să-ți cauți Răul potrivit cu lumânarea! Prof. Gheorghița Durlan Referință Bibliografică: Rău, Bine și MaiBine / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi
RĂU, BINE ȘI MAIBINE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1493285599.html [Corola-blog/BlogPost/374622_a_375951]
-
paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent ca pe niște sfârcuri preacurate ascund laptele din sânii cuvintelor cu aură în curgere poetică. Versurile capătă un prelungit preludiu al faptelor delicate, ce validează plăsmuirea și construcția migăloasă de închegare a poemelor cu suflet nemărginit. Experiențele personale sunt metamorfozate și încifrate într-un joc superior, joc ce proclamă o maturitate, o valoare emblematică a cuvântului scris
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
voi încerca să le recompun. Ele, primăverile; cioburi de vise, restaurând tabloul unei fragile speranțe care'mi netezește gândurile sumbre culegând fericiri din seva ierbii fragede și din violetul mugurilor ce își pleznesc timid înfloririle! Mai apoi... peisajul din fața privirii capătă ușor tenta roșiatică a sângerării apusului care așterne poteci de frunze îngălbenite de vreme; asta fiindcă în drumul aflat înainte, anotimpurile si-au oprit cursul firesc, ele succedandu-se după o anume lege pe care încă nu o pot desluși
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
cu flori albe de pădure, pe care am purtat-o tot timpul cât am vizitat târgul. În târg - un public pasionat de lucruri antice, o mulțime de colecționari își întinseseră obiectele pe tarabe, pentru întâlnirea cu pasionații obiectelor care au căpătat patina timpului. Vizitatorii au putut admira și achiziționa antichități veritabile precum ediții de colecție, fotografii din secolele trecute, piese de mic mobilier, tablouri, icoane, bijuterii, argintărie, ceasuri, numismatică, filatelie, porțelanuri, tablouri, statuete etc. Un târg de antichități dezvoltă întotdeauna atenția
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
emoționat la ușă. Odată, de două ori și a treia oară, scurt. Semnalul convenit. Nici o mișcare. Blocaj. Ceva suspect. Mai încercă o dată dar, fără nici un rezultat. Confuzie. Dar incitant! Vally trebuie să fie la serviciu. Scoase cheia pe are o căpătase de curând și pătrunse în apartament pe care îl găsi gol și contrar așteptărilor, nici un bilet din care să reiasă că Vally primise telegrama și l-ar fi așteptat. S-ar fi putut duce acasă la el dar cum hotărâseră
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
puțini au observat că „Moromeții” este un roman care ne aduce în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul, de ce se învechește, de-aia capătă noi străluciri. De fapt cu moartea lui Ilie Moromete, viața satului de la câmpie ia o nouă întorsătură. Va intra într-o perioadă de prefaceri care nu se va mai întoarce la ce a fost. Vizitând satul și stând de vorbă
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
ele, n-ar avea cum să-i crească. Scriitoarea Cezarina Adamescu - Galați Despre viața intrauterină a fetușilor s-au scris mii de cărți și s-au făcut zeci și sute de filme documentare. Despre clipa concepției, despre momentul când copilul capătă suflet, iarăși s-a vorbit. Ca și despre milioanele de femei care și-au pierdut viața în urma unui avort spontan. Nu mai e nevoie de adăugiri. De ce a ales scriitoarea Aurora Cristea să scrie despre un astfel de caz în
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]