153 matches
-
turbă dacă solul terenului este calcaros. Pentru a spori savoarea căpșunelor, puteți adăuga și sânge uscat și coarne sfărâmate atunci când pregătiți pământul. Plantarea căpșunilor Dacă aveți în grădină de o brazdă mai mare, aceasta este ideală pentru a vă planta căpșunii. Smulgeți toate buruienile perene, precum scaieții sau volbura. Căpșunii se plantează într-un sol bine pregătit și bogat, pe rânduri duble, cu un spațiu de 50-60 de centimetri între plante. Utilizați în acest scop o folie specială din plastic negru
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
savoarea căpșunelor, puteți adăuga și sânge uscat și coarne sfărâmate atunci când pregătiți pământul. Plantarea căpșunilor Dacă aveți în grădină de o brazdă mai mare, aceasta este ideală pentru a vă planta căpșunii. Smulgeți toate buruienile perene, precum scaieții sau volbura. Căpșunii se plantează într-un sol bine pregătit și bogat, pe rânduri duble, cu un spațiu de 50-60 de centimetri între plante. Utilizați în acest scop o folie specială din plastic negru, pe care aveți grijă să o montați înainte de plantare
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
oarecare tendință de a forma tufe încurcate. Este, așadar, indispensabil să fie tunse. La sfârșitul iernii, va trebui să înlăturați ramurile uscate, să legați pe spalier crengile cele mai viguroase și să scurtați ramurile cele mai fragile. Zmeurii Ca și căpșunii, zmeurii au două feluri de soiuri: zmeurii care rodesc de mai multe ori pe an și zmeurii care rodesc o singură dată. Ultimii nu înfloresc decât o dată pe an, prin lunile iunie-iulie. Cît despre ceilalți, dau o primă recoltă în
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
putând deveni cu adevărat „cotropitori”. Dau numeroase mlădițe: copiii dumneavoastră pot foarte bine să le recupereze, pentru a crea alte culturi. Nu uitați să-i avertizați: aceste mlădițe nu vor rodi chiar din primul an, ci abia din al doilea. Căpșunii de soi remontant Aceștia sunt căpșuni care rodesc de două ori pe an: una în iunie, alta în septembrie. Căpșunii care fac fructe o singură dată Nu dau decât o recoltă pe an, pe la sfârșitul primăverii. Avantajul acestor căpșuni este
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
culturi. Nu uitați să-i avertizați: aceste mlădițe nu vor rodi chiar din primul an, ci abia din al doilea. Căpșunii de soi remontant Aceștia sunt căpșuni care rodesc de două ori pe an: una în iunie, alta în septembrie. Căpșunii care fac fructe o singură dată Nu dau decât o recoltă pe an, pe la sfârșitul primăverii. Avantajul acestor căpșuni este că fac fructe foarte mari. Pentru a obține recolte frumoase, nu uitați să îi plasați într-un loc însorit și
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cărui frunze se reînnoiesc progresiv de-a lungul întregului an. A scurta A tăia crengile, tijele sau ramurile pentru a provoca apariția unor noi crengi. Remontant Care produce de mai multe ori pe an flori sau fructe. Rozacee (familia) Cireș, căpșun, zmeur, mur, păr, măr, prun. Rugină Boală datorată umidității, prin care frunzele se acoperă cu pete de culoare arămie. Rezistent Care rezistă iarna la ger. Solanacee (familia) Vânătă, păpădie, ardei, cartofi, tutun, roșii. Stolon Tulpină care se târăște pe sol
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și „Buzău’’. Cultura gutuiului este înlesnită de solurile joase (aluvionare) și cuprinde cam 2% din totalul pomilor fructiferi pe comună. Ca soiuri de gutui amintim „Campion’’, „De Huși’’, „De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rozmarinul, cimbrul, salvia și cimbrișorul. • Familia leguminoase cuprinde fasolea, lintea și mazărea. • Familia liliacee cuprinde usturoiul, sparanghelul, arpagicul, hașma, ceapa și prazul. • Familia umbelifere cuprinde mărarul, morcovul, țelina, rădăcina de țelină, hasmațuchi, coriandrul, mărarul, păstârnacul și pătrunjelul. • Familia rozacee cuprinde căpșunul, părul, mărul și prunul. • Familia solanacee cuprinde vinetele, Physalis pruinosa, ardeiul, cartoful și roșia. Veți găsi în cele ce urmează informații despre legumele cel mai des întâlnite în grădini. Sunt sfaturi și sugestii generale. Pe pachetele cu semințe veți găsi
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
asemănarea care există între tehnologiile lor de cultură. În funcție de proveniență, întrebuințări și conținutul în aciditate, există deosebiri de bază între fructe și legume (se menționează din nou). Clasificarea horticolă studiată în România diferă uneori de clasificările tehnologice din alte țări. Căpșunul este considerat plantă legumicolă în Franța (Chaux, Cl. Și Foury Cl., 1994). Vița de vie se studiază în cadrul pomiculturii, iar pepenii sunt considerați fructe sau o categorie distinctă (nici fructe nici legume) în diverse țări. Clasificarea morfologică are în vedere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
igienă socială va sluji "reforma interioară, revoluția personală" de care vorbești? Ne vom putea elibera, astfel, de viciile "tradiției" și ale "tranziției"? Liviu Antonesei: Sigur, chestia asta cu Mari Români este o tâmpenie, pentru că-și propune să compare merele, perele, căpșunii, verzele ș.a.m.d., ca să nu mai spun că, oricum, competiția a fost clar falsificată de anumite grupuri de votanți strâns uniți în cuget și-n simțiri. Pentru că e greu de crezut că respectabilul pastor Richard Wurmbrand putea să fie
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
verzi (fig. 86). Transmitere răspândire.Transmiterea virusului de la plantă la plantă se face prin contactul direct când apar răni mici, prin transmiterea sucului prin răni apărute în timpul prașilelor. Virusul se poate transmite și mecanic de către insectele genului Melanopus sau de la căpșun prin, afidul Pasarina fragaefolii. De la un an la altul virusul rezistă în sămânță, în terenul cu resturi de plante virotice, sau chiar pe inventarul de lucru (tocuri de răsadniță, unelte etc.). Prevenire și combatere. Cea mai eficientă metodă de a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primă etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de 10-100
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
concentrice de culoare gri sau brună. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin inoculare de suc și prin adulții și larvele nematozilor din genul Xiphinema. La tomate, virusul nu se transmite prin semințe dar, la tutun, zmeur și căpșun se poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice vor fi îndepărtate și arse. 8.1.3. Aspermia tomatelor Tomato aspermy
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primelor frunze cu următoarele produse: Tiuram 75 PU-0,4 %; Polyram DF-0,3 %; Mancozeb 80 WP 0,2 %; Saprol 19 EC-0,125 %; Tilt 250 EC-0,02 %; Bumper 250 EC-0,02 % sau Bayleton S WP 0,05-0,1 %. 9.9.3. Bolile căpșunului Viroze Virozele la căpșun au luat o mare extindere constituind astăzi un factor limitativ în obținerea unor producții de stoloni și fructe în cantitate normală. Apectele parazitare sunt extrem de variate datorită numărului mare de virusuri ce atacă această plantă, a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse: Tiuram 75 PU-0,4 %; Polyram DF-0,3 %; Mancozeb 80 WP 0,2 %; Saprol 19 EC-0,125 %; Tilt 250 EC-0,02 %; Bumper 250 EC-0,02 % sau Bayleton S WP 0,05-0,1 %. 9.9.3. Bolile căpșunului Viroze Virozele la căpșun au luat o mare extindere constituind astăzi un factor limitativ în obținerea unor producții de stoloni și fructe în cantitate normală. Apectele parazitare sunt extrem de variate datorită numărului mare de virusuri ce atacă această plantă, a soiului, a condițiilor climatice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
extrem de variate datorită numărului mare de virusuri ce atacă această plantă, a soiului, a condițiilor climatice și de agrofond cât și a efectului dat de suprapunerea simptomelor date de viroze. 9.9.3.1. Îngălbenirea marginală slabă a frunzelor de căpșun Strawberry mild yellow-edge virus Viroza a fost semnalată și apoi descrisă de către I.W. Prentice în Marea Britanie în anul 1948; în S.U.A., aceeași boală a fost descrisă în anul 1922 de către W.T. Horne. Boala este astăzi foarte răspândită, fiind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pseudomonas cerasi (Griffin) Elliott 12. Puccinia horriana Henn. 13. Septoria linicola (Speg.) Gar. 14. Synchytrium endobioticum (Schilb.) Perc. 15. Tilletia horrida Taka. 16. Tilletia indică Nitra 17. Virozele cerealelor psinase 18. Virozele pomilor fructiferi și vitei de vie 19. Virozele căpșunului, zmeurului, coacăzului, agrișului 20. Xanthomonas hyacinthi (Wakker) Dowson Nematozi 1. Aphelenchoides fragarine (Ritz. Bos) Christie 2. Ditylenchus angustus (Butter) Filip 3. Ditylenchus destructor Thorne 4. Heterodera rostochensis Well. 5. Meloidogyne sp. Buruieni 1. Acroptilon picris (Pafl) Fisch. et Mey. 2
CONVENŢIE din 17 martie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127054_a_128383]
-
Smith) Jensen 5. Tilletia controversă Kuhn. 6. Diplodia zeae (Schw.) Lev. 7. Xanthomonas stewarti, (E. F. Smith) Dowson 8. Septoria linicola. (Speg.) Gar. 9. Peronospora tabacina Adam 10. Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. 11. Virozele pomilor și arbuștilor fructiferi 12. Virozele căpșunului 13. Phytophthora fragariae Hickman 14. Ascochyta chrysanthemi Stev. 15. Puccinia horriana Henn. 16. Xanthomonas hyacinthi (Wakker) Dowson 17. Pseudamonas rimaefaciens Koning (Aplanobacterium populi Rîde) 18. Chondroplea populea (Sacc.) Kleb. l9. Cytospora chrysosperma (Pers.) Fr. 20. Glomerella miyabeana (Fuck.) v. Arx
CONVENŢIE din 10 februarie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127090_a_128419]
-
șunt amplasate în cele mai variate condiții ecologice ale țării și care formează rețeaua oficială de stat a încercării soiurilor. 1.3. Centrele de încercare a soiurilor pentru cereale, plante tehnice, cartofi, plante de nutreț, legume de cîmp, solarii și căpșun funcționează ca unități independente, fără personalitate juridică. Încercarea soiurilor de vită de vie, pomi, arbuști fructiferi, plante ornamentale și hamei se organizează în cadrul institutelor și stațiunilor de cercetări de specialitate, situate în podgorii și bazine pomicole reprezentative. Încercarea soiurilor de
ORDIN Nr. 53 din 21 noiembrie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind încercarea, omologarea şi înregistrarea soiurilor (hibrizilor) de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110239_a_111568]
-
Comisia de omologare și înregistrare pentru culturi de cîmp și cartofi; - Comisia de omologare și înregistrare pentru legume, ciuperci și plante ornamentale; - Comisia de omologare și înregistrare pentru vită de vie; - Comisia de omologare și înregistrare pentru pomi, arbuști fructiferi, căpșun și hamei. 4.2. Componentă comisiilor de omologare-înregistrare se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației. 4.3. Comisiile de omologare-înregistrare șunt coordonate în activitatea lor de către adjunctul ministrului agriculturii și alimentației - secretar de stat cu problemele producției vegetale
ORDIN Nr. 53 din 21 noiembrie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind încercarea, omologarea şi înregistrarea soiurilor (hibrizilor) de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110239_a_111568]
-
la sediul I.S.T.I.S. înainte de expirarea termenului de menținere în lista oficială. Pentru soiurile la care reînscrierea nu se solicită la timp, aceasta se va face numai după reexaminarea prealabilă de 1-2 ani la culturile de câmp, legume, plante ornamentale și căpșun. La pomi, arbuști fructiferi, vită de vie și la speciile dendrologice, retestarea se va efectua pe plantația mentinatorilor timp de 2 ani. Reexaminarea se va efectua contra cost, conform tarifelor în vigoare. La soiurile radiate se sistează procesul de producere
ORDIN nr. 11 din 3 februarie 1999 privind Lista oficială a soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura din România pentru anul 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123308_a_124637]
-
la sediul I.S.T.I.S. înainte de expirarea termenului de menținere în catalogul oficial. Pentru soiurile la care reînscrierea nu se solicită la timp aceasta se va face numai după reexaminarea prealabilă de 1-2 ani la culturile de câmp, legume, plante ornamentale și căpșun. La pomi, arbuști fructiferi, vită de vie și speciile dendrologice retestarea se va efectua pe plantația mentinatorilor timp de 2 ani. Reexaminarea se va efectua contra cost, conform tarifelor în vigoare. Semințele și materialul săditor din soiurile radiate mai pot
ORDIN nr. 132 din 18 iulie 2000 privind Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura din România pentru anul 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129822_a_131151]
-
la sediul I.S.T.I.S. înainte de expirarea termenului de menținere în catalogul oficial. Pentru soiurile la care reînscrierea nu se solicită la timp, aceasta se va face numai după reexaminarea prealabilă de 1-2 ani la culturile de câmp, legume, plante ornamentale și căpșun. La pomi, arbuști fructiferi, vită de vie și speciile dendrologice, retestarea se va efectua pe plantația mentinatorilor timp de 2 ani. Reexaminarea se va efectua contra cost, conform tarifelor în vigoare. Semințele și materialul săditor din soiurile radiate mai pot
ORDIN nr. 194 din 15 iunie 2001 privind Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura din România pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135857_a_137186]
-
CTS efectuează examinarea soiurilor de cereale, plante oleaginoase, textile, plante tuberculifere și rădacinoase, plante furajere, tutun, plante medicinale și aromatice, legume de câmp și solarii și plante ornamentale de câmp. ... (2) Testarea soiurilor de vită de vie, pomi, arbuști fructiferi, căpșun, hamei și specii dendrologice se efectuează în puncte de testare situate în podgorii și bazine pomicole reprezentative. ... (3) Testarea soiurilor de legume de seră, plante ornamentale de seră și a soiurilor de ciuperci se efectuează în puncte de testare în cadrul
REGULAMENT din 3 februarie 2003 privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante de cultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148064_a_149393]
-
înregistrării soiurilor se constituie următoarele comisii: a) Comisia de înregistrare pentru culturi de câmp, cartof, tutun, plante medicinale și aromatice; ... b) Comisia de înregistrare pentru legume, ciuperci, plante ornamentale; ... c) Comisia de înregistrare pentru vită de vie, pomi, arbuști fructiferi, căpșun și hamei. ... (2) Componentă comisiilor de înregistrare se aprobă de către conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, la propunerea I.S.T.I.S. Din comisii fac parte specialiști din Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, institute de învățământ superior agricol, I.S.T.I.S., precum și alți specialiști care
REGULAMENT din 3 februarie 2003 privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante de cultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148064_a_149393]