63 matches
-
precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: "Dactylorhiza maculata" - o orhide cunoscută sub denumirea populară de „Mâna Maicii Domnului”, papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), smeoaie ("Seseli gracile"), căpșunica ("Cephalanthera rubra"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), untul pământului ("Tamus communis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), cujucărea de munte ("Valeriana tripteris"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), "Koeleria macrantha" (o specie de graminee endemica pentru această zonă), rogoz ("Carex sylvatica"). Reportaj
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
cca 10 km SE de orașul Timișoara, pe teritoriul constituit din rezervația propriu-zisă (17,8 ha) și zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din câmpie, păduri și ierburi. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
cu specii de "Pardosa amentata", "Trochosa terricola", "Pirata hygrophilus" și "Tetragnatha montana". Flora este reprezentată de plante cu specii de: peștișoară ("Salvinia natans"), o specie rară de mușchi ("Drepanocladus vernicosus"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), bumbăcăriță ("Eriophorum gracile") sau rogoz ("Carex diandra"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
sorb ("Sorbus torminalis"), sau ulm ("Ulmus"). La nivelul ierburilor vegetează peste 900 de plante(vasculare, perene, relicte glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță ("Dianthus caesius") sau căpșunică ("Potentilla sterilis"). Fauna este reprezentată de: • mamifere: cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), lilieci și rozîtoare; • păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
linariță ("Linaria alpina"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), bunghișor ("Erigeron uniflorus" și "Erigeron atticus"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Gymnadenia conopsea", "Gymnadenia odoratissima"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafă (cu specii de: "Dianthus glacialis ssp. gelidus", "Dianthus tenuifolius", "Dianthus giganteus ssp. banaticus", "Dianthus henteri"), bunghișor (din speciile: "Erigeron uniflorus", "Erigeron atticus" și "Erigeron atticus"), ghințură ("Gentiana clusii"), untul vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță ("Asplenium ruta muraria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mătăciune ("Dracocephalum austriacus L."), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), căpșunica ("Cephalanthera damasonium"), gențiana ("Gențiana cruciata"), crin de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita ("Asplenium ruta-muraria"), iarba-cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia") sau curpen de munte ("Clematis alpina"). Fauna rezervației are în
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"), dedițel vânăt ("Pulsatilla montana"), pătlăgină (din speciile: "Plantago tenuiflora" și "Plantago cornuti"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", "Epipactis purpurata", ), broscariță (din speciile: "Potamogeton lucens" și "Potamogeton perfoliatus"), brândușă galbenă ("Crocus flavus"), căpșunică ("Cephalanthera rubra" și "Cephalanthera damasonium"), nemțișor ("Delphinium fissum"), cucență ("Digitalis ferruginea"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
zice Patru-Degete matol, dar încă volubil, deși se lupta eroic cu moliciunea indusă incontrolabil de alcool, care amenința să-l doboare. Nu c-am băut io, o tărie, pân'acu'! Noo...! Nici pomeneală! Dacă-aș mai fi avut oleacă din căpșunica aia curată, de anu' trecut, producție personală garantată, mulsă, stoarsă și zdrobită cu mânuța mea și cu-a lu' Lili, cu totul altfel am fi parlamentat noi acuma, dragilor, mânca-v-aș aia-voastră! Panaceu! Doftorie! Afrodiziac! Yes, băi, yes, nenișorilor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Levitra, la un loc! Roșu, galben și albaaastru! Trei culooori...! Sută-n sută adevărat! Fără miștouri! Pe legea lu' bunică-miu! Ce maica mă-sii? Să pice haremu' pe mine, dac'oi exagera! Nu c-aș face io, nemotivat, apologia căpșunicii. Da' tot e bună și-o guriță de catalizator..., ăă..., de pelin. Țucsuiți și picurați, cu Dumnezeu, fraților și pentru ăi repauzați! Bogdaproste! Să fie primit! glăsuiește Poetul și apleacă paharul, umezind parcimonios asfaltul drumului: Timp pentru toți și vin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
duse la Ruby și o ciupi bine de obraz. Și nepoțica mea preferată ce mai face? Ruby Își frecă obrazul agresat și zise că bine. —Bun, concluzia e, continuă Ronnie, dându-i ușor peste mână Sylviei ca să nu ia din căpșunele pentru tort, când m-am uitat la fața Claudiei, mi s-a părut că nu e pur și simplu jenată. Aș zice că era speriată de moarte. Mi-a făcut impresia că suferise cândva o traumă legată de dezbrăcatul În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
5. negocierile la capitolul agricultură sunt încheiate în dezavantajul României; 6. fermele de subzistență vor dispărea odată cu aderarea României la UE; 7. UE va transforma milioane de agricultori în șomeri; 8. aderarea la UE va face să dispară zaibărul și căpșunica; 9. animalele o vor duce mai bine ca oamenii, datorită cerințelor UE; 10. UE ne spune când și cum ne putem tăia copacii din curte; 11. în UE, animalele au cercei și pașapoarte, la fel ca oamenii; 12. nu ne
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scăzută, din punct de vedere morfologic unitare (fructe de arbori, arbuști etc). De regulă, se utilizează ca deserturi. Sunt produse în livezi. Se culeg din pomi, arbuști (produse pomicole). Există și fructe netipice (încadrate pe baza unor criterii parțiale); ex. căpșunele sunt acide, se consumă la desert, dar nu sunt culese din pomi, iar măslinele și avocado sunt culese din pomi, dar nu sunt acide, nici utilizate pentru desert. Importurile horticole sunt în marea lor majoritate formate din fructe (subtropicale sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
formarea acizilor grași nesaturați, la degradarea unor aminoacizi, în metabolismul glucidic, în metabolismul fierului etc. Conținutul în acid ascorbic La fructe, un conținut mai ridicat de acid ascorbic îl au coacăzele negre (valori medii de 177 mg/100 g) și căpșunele (valori medii de 64 mg/100 g), coacăzele roșii și albe (40 mg/100 g). Conținut redus de vitamina C au strugurii, prunele, perele, nuciferele (4 mg/100 g). La mere conținutul mediu oscilează între valorile de 7-12 mg/100
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanță uscată solubilă, fiind necesară în permanent determinarea refractometrică. c) maturarea de recoltare este specifică produselor horticole care nu se consumă imediat, ci se depozitează sau se expediază către beneficiarii mai îndepărtați sau mai apropiați. Merele, perele, piersicile, caisele, tomatele, căpșunele, pepenii galbeni și alte produse care își continuă maturarea după recoltare, trebuie recoltate în faza de pârgă sau chiar prepârgă, pentru a suporta manipulările, transportul și a-și desăvârși calitățile la momentul dorit. Recoltarea într-o fază ceva mai timpurie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Muscat de Poloskey, Perla de Zala, Frumoasa alba, Moldova). În prezent hibrizii reprezintă o parte ineficientă a viticulturii românești. Clasificarea hibrizilor direct producători Criteriul de clasificare al hibrizilor producători direcți îl constituie originea genetică: a. hibrizii direct producători americani: Isabelle (Căpșunică), Noah (Fragă albă), Othello (Fragă neagră), Delaware (Delavară), Jacquez, Clinton etc. Principalele caracteristici ale acestor hibrizi producători direcți sunt: rezistența bună la filoxeră, la boli și la ger, maturarea timpurie a strugurilor, fapt pentru care se cultivă cu preponderență în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de pruină. Producția este medie 4-5 t/ha, dar poate ajunge și la 15 t/ha, în funcție de forma de conducere. Strugurii acumulează 180-190 g/L zaharuri. Pot fi folosiți și pentru consum în stare proaspătă. HIBRIZII DIRECT PRODUCĂTORI (H.D.P.) Isabelle: Căpșunică, Izabelă în România; Strawberry grape - în Anglia. Este un hibrid natural din specia Vitis labrusca. A fost adus în Europa în jurul anului 1820 și odată cu el s-a adus și făinarea viței de vie. Strugurii mijlocii, cilindro conici, aspectuoși, cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
CA MATERIE PRIMĂ ALIMENTARĂ Definiție: Produse horticole cu aciditate relativ mai importantă decât a legumelor, care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
antiliteratură, antiroman, contraargument, contrainformații, contraofertă, contraperformanță, contrasens, contraserviciu; − diverse substantive care sunt evident preexistente primei ediții a DOOM-ului, dar au fost omise din diverse motive 1: afurisit, ales, arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime, dacism, decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Țâtron de friguri, Vârtolomei (Sepervivum montanum, Sempervivum soboliferum, Sempervivum tectorum) Familia Urticacee. Urzica mică, urzica mare, urzica crăiască (Urtica urens, Urtica dioica) Familia Saxifragacee. Suschin (Saxifraga moschata), Foaie măruntă (Saxifraga adscendens), Gonitoare (Saxifraga luteoviridis), Floare de turc măruntă (Saxifraga cuneifolia), Căpșunele (Saxifraga stellaris), Agrinj (Ribes grosularia), Rozinchin (Ribes rubrum) Familia Umbellifere. Cucuta (Conium maculartum, Cicuta virosa), Amărăciune, Hașmăciucă (Anthriscus silvestris), Ștevie (Helosciadium nodiflorum, Sanicula europea, Astrantia major), Anason (Pimpinella anisum), Pătrunjel de câmp (Pimpinela saxifraga), Chim sălbatic (Carum carvi), Finchin (Foeniculum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
latin despre martirii Epictet și Astion, secolul 3 d. H.), pînă la odiosul șpriț la care orășeanul recurge cu inconștiență, de la numele podgoriilor ilustre din România (Drăgășani, Jidvei, Cotnari etc.) pînă la descrierea soiurilor hibride (vinul de buturugă - zaibărul sau căpșunica -, pe care incultura gospodarilor îl consideră vin curat) - toate detaliile acestea sunt prinse de Răzvan Voncu în Istoria literară a vinului în România. Capitolele respectă regula cronologiei, scriitorii fiind analizați în succesiunea lor temporală, cititorul regăsind împărțirea uzuală din manuale
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
prin excelență mîndră, fugind de formule metisate. Drama e că agramatismul românilor în materie de vinuri îi condamnă la prețuirea unor zoaie hibride, pe care le consideră etalon de calitate. Așa se face că țăranul e în continuare mîndru de căpșunica și zaibărul pe care le obține din propria vie, fără să bănuiască măcar că are dea face cu rebuturi viticole. Mai mult, plaga filoxerei, care a distrus în secolul al XIX-lea (1877-1884) zestrea autohtonă de viță pură (Crîmpoșia, Grasa de
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
se referă art. 78 alin. (8) al legii sus-menționate, despre care v-au fost oferite informații în rubrica de față din nr. 47/2004. ( I. B.) ÎNTREABĂ: Dl MIHAI MIHNEA, Timișoara. Aderarea la U.E. va face să dispară zaibărul și căpșunica? RĂSPUNDE: Dna RODICA JURCUȚ, coordonatorul Centrului Regional de Informare Europeană pentru Regiunea V Vest. Nu, dacă se produc doar pentru consumul familial, și nu pentru comercializare. În negocieri, România a obținut recunoașterea întregii suprafețe de vie, iar U.E. interzice doar
Agenda2004-51-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283174_a_284503]
-
net istorice" pe care a repur-tat-o (în treacăt fie zis, fără consecințele așteptate), președintele Emil Constantinescu "a fost nevoit să-și justifice precaritatea sărbătoririi în familie, cu procurarea, ca tot omul, a unui vinișor de țară, un zaibăr acolo, o căpșunică, m-de, ce s-a putut" gîndul diaristului se îndreaptă către alte meridiane și alte vremi: "Stăm încă sub impresia mirificelor serbări prilejuite de investitura lui Clinten". După care evocă nostalgic "grandioasele serbări regale românești", "serbările unanime de la 10 Mai
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]