57 matches
-
este, cum oare putem să îl combatem? Dar să presupunem că abandonul școlar este ce este: de ce avem un atât de mare abandon școlar? Un studiu realizat de Centrul Educatia 2000+ și Unicef arată spre cauze multiple, împărțite pe trei căprării: cauze la nivelul familiei, la nivelul comunității și la nivelul școlii. Cauzele la nivelul familiei se referă la: dificultăți materiale ale familiei copilului (ex. copilul nu are haine sau încălțări pentru a merge la școală), modelul educațional oferit de părinți
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
sărac, copilul hiperactiv cu nevoi speciale - toți acești copii nu știu că au acest drept sau orice alt drept pe lume. Și chiar dacă ar ști, dreptul acestor copii este încălcat sistematic prin modalități care se pot înscrie în aceleași trei căprării. Astfel, la nivelul familiei, părinții iau decizia de a exclude copilul din sistemul școlar pentru a-l putea folosi pe post de babysitter sau ca sursă de venit (exploatarea copilului prin muncă, cerșetorie etc.), în condițiile în care autoritățile au
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
în fața unui avizier sau a unui monitor, abia mai respirând de emoție, și își va vedea numele printre primele - pe lista pentru femei aparținând unei minorități etnice, alături de care vor mai fi alte 6-7 liste cu premianți, puși frumușel pe căprării în funcție de sex sau apartenență etnică. Ruxandra Burcescu Există oameni care suferă de o disfuncție psihică și își doresc să le fie amputat un membru. Este ceea ce se cheamă amputare voluntară, iar acești oameni fie recurg la metode extrem de dureroase și
Pilda concurentului care s-a născut cu sexul greșit sau dictatura corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/338848_a_340177]
-
în fața unui avizier sau a unui monitor, abia mai respirând de emoție, și își va vedea numele printre primele - pe lista pentru femei aparținând unei minorități etnice, alături de care vor mai fi alte 6-7 liste cu premianți, puși frumușel pe căprării în funcție de sex sau apartenență etnică.
Pilda concurentului care s-a născut cu sexul greșit sau dictatura corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/338848_a_340177]
-
întârziere însemnând pierderea trenului (pe care cei mai mulți nici măcar nu-l văzuseră vreodată, la propriu!) nu prea încărcat cu daruri (decât pentru cei care „apucau”), trecând în viteză și neoprind în orice gară, pentru orice și pentru oricine ... Ne împărțea pe „căprării” dar nu-i purtam pică. Azi, un astfel de „comportament” ar fi fost taxat drept discriminatoriu și s-ar fi „ lăsat” nu doar cu suduieli colegiale și avertismente publice ci chiar cu drastice sancțiuni salariale sau și mai rău ... Nu
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
rare, mai puțin violente. Călăreții și pedestrașii Granadei, decimați la fiecare dintre ieșirile lor de către artileria castiliană, nu mai cutezau să se aventureze în masă departe de metereze. Se mulțumeau cu mici lovituri în cursul nopții pentru a ataca vreo căprărie dușmană, a șterpeli arme sau a pune mâna pe niscaiva vite, acțiuni temerare, dar fără perspectivă, căci nu erau de ajuns nici pentru a slăbi împresurarea, nici pentru a aproviziona orașul și nici măcar pentru a-i da curaj. Deodată, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care își freacă palmele de presimțită satisfacție, țârcovnicul de Iulică așterne gospodărește pe masă, alături de recipientele cu licori, extrase primele din geantă, și niște pachețele mărunte, în ambalaj din hârtie unsuroasă, de ziar. Desfăcând meticulos hârtia, Apostatul expune țanțoș, pe căprării, feliile pufoase de franzelă albă, cu coaja lor rumenă și crocantă, căpățânile lucioase de ceapă roșioară-trufanda și borcănelul de muștar iute cu hrean, pe lângă micii căldicei, fripți pe cărbuni, încolonați câte cinci pe un rând, treizeci și încă una de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nici ea în două vieți ce-și întorc reciproc spatele, una în timpul comunismului, cealaltă după comunism. Altfel spus, că societatea și oamenii care o compun își petrec timpul în moduri mai subtile și mai profunde decît lasă să se înțeleagă căprăriile și frontierele noastre temporare. Desigur, nu e nimic profund inedit în toate acestea, e o înțelepciune împărtășită de mulți și de mult. Dar exact asta e problema : se pare că ea nu a ajuns și la noi, se pare că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
facă din toate acestea un show mediatic, uneori profesionist și cu unele comentarii pertinente. Eventual vizionare, toate aceste discursuri par să fie însă incapabile de înțelegere socială. în primul rînd, această revoltă nu poate fi încadrată global într-o singură căprărie, nu i se poate aplica o singură etichetă, definitivă. Și aceasta deoarece, pe de o parte, este un soi de war in progress, o devenire, și nu o stare de moment ; pe de altă parte, deoarece este... mai multe : cele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pomeniri clare și fără încurcături. * În fine, după ce am fost numit învățător provizoriu la școala din Tabacu, eram parcă alt om. M-am apucat de lucru în mod serios. Din păcate Gladkov se credea sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales cu Steluța. Îi imputa, spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe teritoriul basarabean, la Hansca-Kutuzov, în punctele Căprăria, Limbari și Cordon. Primul cimitir, surprins în punctul Căprăria, includea 75 de morminte, dintre care 60 cu schelete orientate de regulă V-E, întinse pe spate, cu mâinile așezate diferit (de-a lungul corpului, pe piept sau abdomen), iar cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe teritoriul basarabean, la Hansca-Kutuzov, în punctele Căprăria, Limbari și Cordon. Primul cimitir, surprins în punctul Căprăria, includea 75 de morminte, dintre care 60 cu schelete orientate de regulă V-E, întinse pe spate, cu mâinile așezate diferit (de-a lungul corpului, pe piept sau abdomen), iar cu picioarele depărtate intenționat sau încrucișate și strânse. Alte opt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor indivizi răpuși în lupte. Alte schelete prezintă anumite semne de violență, lovituri la cap (una singură-M13, M29, M39, M41, M51, M55, sau câte trei-M21, M46) provocate în urma unor lupte sau ca dovadă a unor semne de trepanație. Cimitirul de la Căprăria avea schelete de bărbați, femei și copii, atât creștini (membri ai comunității locale), cât și păgâni alogeni. Analiza osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autorilor. Potrivit acestor date, există indicii că, treptat, de la o etapă la alta, comunitățile autohtone au avut în preajmă grupuri alogene. Astfel, dacă pentru secolele X-XI, la Brănești nu se înregistrează prezențe străine, ulterior, în veacurile XI-XIII, la Hansca (punctele Căprăria și Limbari), enclave alogene s-au aflat în vecinătatea comunităților locale, iar pe baza unor reglementări bine stabilite, ce au permis raporturi pașnice în zonă, au fost acceptați și în complexele funerare, dar izolați de ceilalți. Însă, există și posibilitatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la pește. Cu tolba Încărcată bine de tot. Ei, cum ția mers, azi? O-ho! Ian priviți. Și au privit. Și au răsturnat peștii, jos, pe iarbă. Se zbăteau, ghidihoii, de mamă-mamă! I-au ales, i-au așezat, oarecum, pe căprării, câțiva au și luat calea plitei, bine Înfierbântate, alți câțiva, iau fost făcuți cinste, proaspătului tuns, și, din una În alta, seara sa lăsat, binișor, peste lume, cărășeii copți au fost Îngurgitați, oala a mai făcut câteva duse și câteva
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
au tras tunuri la guvernare au plecat, ca și foarte mulți primari și parcă stă pe un butoi cu pulbere. În teritoriu e foarte multă dezarticulare internă, nu se lucrează la un sistem de alianțe și domnește o atmosferă de căprărie. Toate partidele noastre mari suferă de același principiu dominant: "dai banul, iei ciolanul", care exclude orice urmă de meritocrație. Or, lumea s-a prins, lumea nu mai are răbdare. E prea mare sărăcia. Au fost uitați oamenii. Par mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Luând documentele în ordinea în care au fost emise sau?... Dacă am lua-o în ordinea emiterii lor, am cam ameți sărind de la un loc cu vii la altul. Atunci, cum crezi că e mai nimerit? S-o luăm pe căprării, cum e și firesc. Adică cum „pe căprării”? Mergem pe locurile unde s-au găsit viile despre care vom vorbi, luăm la rând act cu act - în ordinea apariției lor - și când am terminat și cu ultima „fârtă” de vie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
emise sau?... Dacă am lua-o în ordinea emiterii lor, am cam ameți sărind de la un loc cu vii la altul. Atunci, cum crezi că e mai nimerit? S-o luăm pe căprării, cum e și firesc. Adică cum „pe căprării”? Mergem pe locurile unde s-au găsit viile despre care vom vorbi, luăm la rând act cu act - în ordinea apariției lor - și când am terminat și cu ultima „fârtă” de vie din acel loc, o luăm la picior, spre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Împărăției, ca să lumineze națiunea; pe "gogomani" îi făcea legiuitori, ca să organizeze statul; pe avocați, dovediți pungași, îi numea judecători, ca să moralizeze pe împricinați; moșiile statului le dăruia cui îi venea la îndemână; în sfârșit vrea să împartă tot norodul în căprării și punând burghii și sfredele în mâinile tuturor plugarilor și muncitorilor, să părăsească bogățiile mincinoase de cari se bucurau până aci pe coaja pământului și să pornească cu totul sub pământ să caute aur și alte drăcii". Dimensiunea aluziv-ideologică e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
armarium, „dulap de arme“, fumarium, „cameră de fumat“, galinarium „coteț de găini“ etc. Acest sufix s-a păstrat și în limba romînă, și deși este relativ rar, ar fi putut fi odinioară mult mai des întrebuințat, cum arată compusul -ărie: căprărie, „locul unde pasc și se odihnesc caprele“ „staul de capre“; „găinărie“, „loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cârpă curată. — S-ar putea să-mi caut o slujbă ca valet pe lângă un gentleman, spune Burgess după un minut sau două de tăcere Întreruptă doar de clinchetul moale al cuțitelor, furculițelor și lingurilor pe care Minnie le așază pe căprării pe masă. Dar nu știu dacă mai am norocul să dau peste un stăpân ca domnu’ James. — Deci nu vrei să te așezi la casa ta? Să te Însori și să crești copii? Îl Întreabă Minnie cu curaj. — Nu, clatină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vorba lui Holban. Bineînțeles că eram mulțumit. Fusesem înzestrat cu un miros excepțional, de brac. Mă mândream cu el, dar numai în sinea mea, să nu afle nimeni. Adulmecam pe stradă parfumurile dintr-o mulțime: puteam să le sortez pe căprării, cu tot cu bărbații sau femeile care le purtau. Deosebeam dieselul de benzina fără plumb. Dacă apărea vreo problemă la motor, nu trebuia să deschid capota. Acasă, nu mișca nimic fără știrea nasului meu: mare, dar eficient. Ca morcovul bunicului Vitalian. Ghiceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nivele etalau trofeele Mariei: sute de chiloți, sutiene, dresuri, corsete, jartiere, portjartiere, exact așa cum îmi imaginasem în visele adolescenței. Trebuia doar să tragi de mânere și să plonjezi în sertar, în intimitatea țesăturilor. Sosiseră în Dorobanți odată cu puloverele, sortate pe căprării; când Maria pleca la „Hanul cu Tei“, răsturnam cu voluptate ordinea lor prestabilită, răscolind bumbacul și catifeaua, vârându-mi degetele prin mătăsuri, deznodând barete și trăgând de panglici și fundițe, ca și cum aș fi pipăit sexul și picioarele care urmau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apă și ulei: turnat cu grijă de pe balcon, e aproape invizibil și nu mai iese decât cu soluție degresantă; în plus, cu cât încerci să-l clătești sau să-l cureți cu ștergătoarele, cu-atât se întinde mai tare). Cutuma „căprăriei“ le amintește poate unora de mai ’68, din maldărele de lăzi și fiare contorsionate răsar fesurile studenților și zâmbetul pistruiat al lui Cohn-Bendit, leviere, cărți și cocktailuri Molotov, dar lumea se potolește repede, revoltele de stradă se înmoaie la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Fama Lipschii“, dar și „Muci“, „Pula“ sau „Nervi“. Praful era șters zilnic, sutele de compartimente de lemn și placaj străluceau. Temperatura rămânea constantă, foile ziarelor se păstrau uscate și intacte, ca frunza unui trabuc cubanez original. Ne-am împărțit pe căprării: eu fișetele cu numele și cotele ziarelor, Mihnea calculatorul de sală. După vreo jumătate de oră de scotocit, am ridicat din umeri - nu găsisem nimic. Nici certificatul meu de naștere, nici vreo urmă din Manoilescu ăla. Sau Manolescu, în fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]