47 matches
-
Plop negru PLN 47. Plop tremurător PLT 48. Plop E.A. (3-5 m) PLX 49. Plop E.A. (6-9 m) PLY 50. Plop E.A. (4-4 m) PLZ 51. Par PR 52. Prun PRN 53. Platan PTN 54. Salcie albă SĂ 55. Salcie căpreasca SAC 56. Salcie plesnit. SAP 57. Sorb SB 58. Salcâm SC 59. Sălcioara SL 60. Scoruș SR 61. Stejar ped. ST 62. Stejar brumăriu STB 63. Stejar pufos STP 64. Stejar roșu STR 65. Taxodium TA 66. Tei argintiu TE
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să facem din “Ardealul” nostru o gazetă a tuturor românilor doritori de a se adăpa la izvorul culturii naționale. Iată cum ne scrie, de pildă, un învățător basarabean care a fost la cursurile de astă vară, domnul Grigore Bălan din Căprești: „D-le Ghibu ! Foarte m-am bucurat când am primit „Ardealul“ d-voastră și îndată am pus gând să fiu cititor acestei gazete. În vremurile de acuma, când Basarabia, ca o maică, naște o viață nouă, „Ardealul“ d-voastră ni-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Ion și Ludmila (fiica lui Ion n. la 10.06.1938 în localitatea Prodăneștii Vechi, Florești și Maria), născut la data de 21 iulie 1983 în localitatea Prodănești, județul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Căprești, Florești. 99. MOROȘAN TATIANA, fiica lui Gusanu Nicolae (n. la 06.05.1923 în localitatea Mileștii Mici, Chișinău) și Aculina, născută la data de 3 ianuarie 1960 în localitatea Mileștii Mici, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
de 11.01.1993; Grama Virginia, născută la data de 13.11.1997. 30. Guboglo Alexandra, fiica lui Ivan (născut la data de 1.05.1938 în localitatea Ceadîr-Lunga) și Nina, născută la data de 26 ianuarie 1958 în localitatea Căprești, raionul Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Moscova nr. 20, bl. 2, ap. 85. (3.272/2003) 31. Guboglo Anatolie, fiul lui Ivan (născut la data de 1.05.1938 în localitatea Ceadîr-Lunga
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
Republica Moldova, Chișinău, bd. Moscova nr. 20, bl. 2, ap. 85. (3.272/2003) 31. Guboglo Anatolie, fiul lui Ivan (născut la data de 1.05.1938 în localitatea Ceadîr-Lunga) și Nina, născut la data de 31 martie 1960 în localitatea Căprești, raionul Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Nicolae Iorga nr. 9, ap. 10. (3.268/2003) 32. Luchian Adrian, fiul lui Ion și Stepanida (fiica lui Costin Ion și Nadejda, născută la 7
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
1 și 2 fac parte integrantă din prezenta schemă. Anexa 2 la schemă Listele speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri *Font 9* - Stejar pedunculat (Quercus robur) │ - Salcie albă (Salix alba) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │ - Salcie căprească (Salix caprea) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)│ - Salcie plesnitoare (Salix fragilis) │ │- Cer (Quercus cerris) │ - Salcâm (Robinia pseudoacacia) │ │- Gârniță (Quercus frainetto) │ - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Păducel (Crataegus monogyna) │- Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Corn (Cornus mas) │- Sânger (Cornus sanguinea) - Coacăz negru (Ribes nigrum) │- Cătina roșie
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 19 iulie 2016 Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
zona fiind apoi reîmădurită cu esențe de fag și molid care în zilele noastre au ajuns la un diametru de aproximativ 20-25 cm, departe de a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț ("Leontopodium alpinum"), angelica ("Angelica archangelica
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
partea de sud se învecinează cu satul Zahorna înființat în anul 1817. Locuitorii satului din cele mai vechi timpuri aveau legături cu piața de desfacerea produselor agricole, materialelor dc construcție și a mărfurilor industriale, care se afla în colonia evreiască Căprești. La o distanță de 1,5 km de sat trece calea ferată construită în anii 1887 - 1895 de către ingineri francezi. În trecutul îndepărtat pe meleagurile unde acum se află satul Pohoarna se afla un mic cătun pe nume „Bodești”. În
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea"), salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"); Flori și ierburi cu specii
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra") și zada ("Larix"); arbuști de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis") sau afin
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). Flori și
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]