154 matches
-
De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist.Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă, căprița, țurca,mijoarca și popa-prostu'! Să le fie de bine, că și nouă ne-a fost,de când ne știm, destul de rău! Janet Nică Referință Bibliografică: O pinie, două pinii / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
personajului. Același detaliu poate avea un rol dramatic, care duce la o mișcare sufletească ce compune baza subiectului. În Casa apelor (N), Sidonia, profesoară de puțin timp într-un sat din Munții Gilăului, pune la cale o drumeție până la Gura Căpriței, unde este Casa Apelor, spre a vedea înflorind feriga magică din peșteră. Condusă de soț cu mașina de către soț în miez de noapte, este martoră la miracol, iar după aceea descoperă că a căpătat puteri supranaturale. Natura, care la Maria
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CRĂCIUN SAU OM BUN?! Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1805 din 10 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ța ța ța căpriță ța Te-am adus din Africa Te-am adus cu avionu’ Să petreci revelionu’” Nu ș’ de ce-mi veniră mie astea în gând acum, când zac pe marginea anului 2014, dar amintirea lor mă face să simt - din nou
CRĂCIUN SAU OM BUN?! de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369710_a_371039]
-
Pentru, că ești un bun cîine. O strig pe Țața încoace Să ți se-nchine cu pace 13. Rața și-a cerut ertare De la mic până la mare. De la toți cei din ogradă: Eduței fără de coadă, De la curca Găgărița Și de la căprița Rița, De la gâște și purcei, De la micii șoricei. Și de la pisica Oața Și-a cerut ertare Țața. 14. Iar în semn de împăcare, Au servit o masă mare. Și trăiesc în voie bună, De atunci, toți împreună. Referință Bibliografică: CEARTA
CEARTA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368211_a_369540]
-
cu orac-rac batraciene săltărețe. Am zărit apoi venind de după niște alte plante cultivate, aha, porumb se numeau, niște patrupede behăind sub un strat gros de lână, altele, cu blană și cornițe , aha, iezi le zice, fugeau după mamele lor zise căprițe. M-am tras îndărăt să nu care cumva să mă înțepe cu materia cornoasă ieșită din cap, dar deodată m-am simțit înconjurat de 3-4 patrupede care probabil că râdeau cu ham-ham fiindcă-mi arătau toți dinții. Pentru prima dată
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist. Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă, căprița, țurca, mijoarca și popa-prostu’! De bine, de rău, pe când alții o duc bine sau rău, noi o ducem numai rău! Janet Nică Referință Bibliografică: CAREVASĂZICĂ / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
piață. Pe drum, Mache, mai în glumă mai în serios, le zise fiilor lui: - Bine că nu i-a venit în gând și nevestei să se plimbe pe ea la București! Ajunși la București, au tras la ruda lor Cornel Căpriță pentru a-l vedea și a-i spune păsurile pentru care veniseră la București.Mache era interesat să închirieze un autocamion cu care vroia să transporte marfa la Slobozia. Lucrând în domeniul auto, Mache era convins că nepotul Cornel are
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
nimic împotrivă, astfel că după ce camionul va fi plin, va trece să o ia pe Didina, cel mai probabil a doua zi după ora 16. Au bătut palma, după care Mache și ai lui s-au îndreptat spre casa lui Căpriță, unde aveau să rămână peste noapte. Au trecut prin cartierul Colentina pentru a vedea pe Petrică și Maria. Mache nu văzuse casa construită de Petrică, și nici nu știa cam pe unde se află. Noroc cu Căpriță care îl vizita
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
spre casa lui Căpriță, unde aveau să rămână peste noapte. Au trecut prin cartierul Colentina pentru a vedea pe Petrică și Maria. Mache nu văzuse casa construită de Petrică, și nici nu știa cam pe unde se află. Noroc cu Căpriță care îl vizita destul de des și chiar îl împrumutase pe Petrică cu ceva bani, pentru a termina anumite lucrări, înainte de a se strica vremea. Petrică îi întâmpină, ca de obicei, cu zâmbetul pe buze, însă nu era prea era încântat
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
dispoziție o cămăruță, pentru a putea lucra și noaptea, când este la hotel o afluență mare de clienți, fapt pentru care trebuia să lucreze și la restaurant. Ana i-a rugat să mănânce din ce mai aveau ei prin oale. Căpriță știind care este situația lor, a zis că îi spusese soției să pregătească ceva carne, din care să facă în acea seară un grătar. Pentru a nu o face să aștepte prea mult, ar trebui să meargă ceva mai repede
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
care acesta îi spuse că fratele lui, Vasile, părăsise Bucureștiul, găsind un loc de muncă la Craiova, ca diriginte pe un șantier. Mache, grăbindu-i pe Costică și Fănică, s-au urcat în mașină și au pornit spre locuința lui Căpriță. Dis de dimineață s-au sculat cum s-a luminat de ziuă, au mâncat din ce le pregătise soția lui Cornel, apoi Mache le-a comunicat programul pe care îl stabilise: - Fănică, tu mergi cu mine în Drumul Sării unde
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
și mai obosit decât mă culcasem. În timpul zilei am citit câte ceva la întâmplare și mă gândeam să nu mai deschid internetul sau să-mi schimb pur și simplu adresa de mail și scăpam fără nici un fel de probleme de această Căpriță care începuse să nu-mi mai dea pace. Da, dar nici orgoliul meu nu mă lăsa să părăsesc fără repolică, acest aparent câmp de luptă, să o șterg așa cu coada între picioare. Gata! M-am și văzut cocoș, pregătit
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359591_a_360920]
-
în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CONSIDERAȚII. REVISTE DE PRESTIGIU RĂSFOIND FILELE VETREI VECHI Acest mensual de cultură nr. 10, (34) An III, din octombrie 2011, ilustrat în chip foarte inspirat cu lucrări de Petre Căpriță reflectă înaltul nivel la care a ajuns prestigioasa Foaie ilustrată pentru familie, cu tradiție seculară, ai cărei fondatori au fost Ioan Slavici, I.L.Caragiale și George Coșbuc, din 1894, urmați într-o serie nouă de Romulus Guga (1971) în calitate de redactor
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Andrei Fischof (Israel), Ovidiu Ivancu (India), Alexandru Jurcan, Ionela van Rees-Zota (Germania), Gabriela Mocănasu (Paris), Dwight Luchian-Patton (SUA), Adriana Yamane (Japonia), Flavia Cosma (Canada) și mulți alții. Pagina de titlu este frumos ilustrată cu o creație de-a pictorului Petre Căpriță și cu un poem reprezentativ din creația regretatului Mircea Ivănescu, la rubrica “Antologie Vatra Veche”, în fericită sintonie cu anotimpul culorilor în care ne aflăm. Un prim moment este legat în semn de OMAGIU, de recenta dispariție a prestigiosului poet
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
fapt, note de călătorie în Barcelona. La rubrica “Evocări” - Ion C. Hiru - aduce în memorie figurile: “Pițuleasa și Gheorghe Vrabie” precum și evocarea lui Nicolae Spinei. O superbă pagină lirică este semnată Valentina Becart, ilustrată cu tabloul “Natură moartă” de Petru Căpriță. Tot versuri oferă și Carmen Tania Grigore din Davon, cu o “Natură statică” a aceluiași ilustrator. Corina Lucia Costea, ne invită la lectura prozei: “Etajul IX, Oradea”. Poeta, prozatoarea și publicista Mariana Emanuela Cristescu semnează o pagină lirică încântătoare care
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Câmpia Transilvană”. Artistul Marcel Naste din Reghin este prezentat de Nicolae Băciuț iar Vasile Mureșan îi face o cronică la grupajul de pânze intitulat “Nuduri” prezent într-o expoziție. De asemenea, la această rubrică este prezentat și artistul plastic Petre Căpriță, care a ilustrat revista, cu un bogat palmares artistic. În ansamblu, revista este o izbândă a culturii și artei românești, a spiritualității în general, un spațiu de odihnă și confort spiritual pentru oricine o deschide și are curiozitatea de a
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
dulap și-un cuptor Vechi, dar întruna curate. . . Trudea măicuța - de zor. . . Acoperiș . . . cu șindrilă, Spartă și-n vreme de ploaie, Podu-l umpleam cu ulcele Și castroane, să curgă șiroaie. Tinda - cu beci, o scăriță, Luca - motanul gălbui, Mina - nebuna căpriță, Moli - lătra-n cușca lui. Curtea - mereu măturată, Colo-n grădină-un veceu, Eu - cu o față-ntristată, Fiindcă le curăț, doar eu. Poarta - o mică portiță, Balta - cu multe răchiți, Nucul - cununa de viță, Râs de copii fericiți!. În
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionista, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionista, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
meu ca o cortină, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânza găurită în dreptul degetului mare, văd iarba crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbură, știr, căpriță, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionistă, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
mieluță de la bunicul ei. E important să precizez că a primit-o „de pomeană”; cine dă un animal de pomană, îl va avea pe lumea cealaltă. Se întâmpla în 1934. Era o mieluță cam zănatică și bunica a numit-o Căprița. Oile din „sămânța” ei poartă și acum numele generic „ale Căpriții”. Ale Flămânzilii coboară în copilăria Tușii Anuța, sora bunicii. Avea 5 ani când a moșit o oaie și a numit mieluța Flămânzâla, după pofta cu care a supt prima
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
și-a găsit, Dar dorul de pădure, o chinuia cumplit. Dorița s-a-mplinit, fu liberă-n pădure. Destinul și-a urmat, în circumstanțe dure: Crescută-n bloc și-apoi într-o grădină, Cu fructe și salată, nimeni n-o să mai vină. Căprița se va zbate să supraviețuiască, Iar prințul cu cornițe, curând o s-o pețească. Și vor avea iubire și nea și aspre geruri, Fără acoperiș, doar sub înalte ceruri. Și astăzi mi-este dor, de draga căprioară ! Aș vrea să o
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
Articolele Autorului Se umblă cu uratul, bădie ieși afară, Vin îngerii în cete lumină să-ți aducă Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară Și spune-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige Cu datini din străbuni vin să alunge răul. Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu și
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
drum gândacii Și păsările vin în țară iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În plop tresaltă De bun augur. E sărbătoare peste tot în țară, Se-mbracă iar natura-n primăvară, O toacă bate la o
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
de Muica Lina. Timpul trece după tipicul satului. Vara s-a dus... Muica se grijește de capră și de milog. Oftează într-una. Nici nopțile nu se ostoiește. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun braț de buruieni. Mai suduie căprița năroadă săltată pe prispă la flori. N-are stare. Nici să înghită lapte nu-i vine...Turtoi încropește tot la două zile. Îl coace sub țestul încins cu crengi aduse de milog... Și orice-ar face, își bombăne nevoința. Cu
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]