158 matches
-
Al Aqil Mohamed, de zece ani și pe Al Aqil Miruna, de opt ani. Deși cu filoane diferite, îndepărtate în culturi neasemănătoare, această familie de doctori e un zăcământ de entitate umană de valoare, așezat în slujba comunității buhușene, la cărămidăria ei din care, an cu an se ctitorește un viitor pentru orașul moldovean de la capătul județului Bacău și din inima spirituală a României, Buhuși. Mărindu-se numărul oamenilor de valoare care se așează definitiv în acest oraș, în contrapondere cu
DR. CĂTĂLINA LĂZĂROIU. INTERIORIZAREA APTITUDINII RAPORTABILE LA ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363295_a_364624]
-
în hohote și nici măcar nu se mai șterge de maieul, odinioară colorat în roșu. Toată povestea îi aduce aminte de viața lui zbuciumată... Copil fiind, avea un mare drag de a învăța, prin urmare a absolvit, în paralel, facultatea de cărămidărie cu aceea de hoț de buzunare, așa că, a putut opta direct pentru calitatea de șomer, cea mai profitabilă, deoarece statul, extrem de bogat, dădea ajutoare de șomaj tinerilor cu studii, mult mai mari decât orice salariu din orice altă companie, fie
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
în hohote și nici măcar nu se mai șterge de maieul, odinioară colorat în roșu. Toată povestea îi aduce aminte de viața lui zbuciumată...Copil fiind, avea un mare drag de a învăța, prin urmare a absolvit, în paralel, facultatea de cărămidărie cu aceea de hoț de buzunare, așa că, a putut opta direct pentru calitatea de șomer, cea mai profitabilă, deoarece statul, extrem de bogat, dădea ajutoare de șomaj tinerilor cu studii, mult mai mari decât orice salariu din orice altă companie, fie
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să revenim la Murgu. Avea o vârstă destul de matură peste 40 ani, așa că noi îi spuneam nea Ilie sau pur și simplu nea Murgu
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
ars. Murgu ne explica în pauzele de o țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
și îi trimite felicitări în fiecare an, pe 7 august, la ziua ei, Vladimir Putin. Are reședințe, la Moscova, la Ialta, la Baden-Baden, în Ucraina. Dar locuiește în inimi, acesta-i templul pe care și l-a construit, dintr-o cărămidărie rară a harului! Mulți români nu au descoperit-o, dar istoria plasează oamenii de valoare, fără ezitare și omisiuni, în contextul cultural-artistic-istoric rezervat pe potriva strălucirii contribuției fiecăruia. Carența inestimabilă, derizoriul, excelența care decurge din generozitatea la schimb, în muzică face
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
când copil fiind îl ignoram ca și când nu ar fi fost. Acum eram într-o alta situație. Am trecut puntea prăvălită de viitura ultimelor ploi, stăvilită de trei răchiți, îndoită cumva de furia naturii, dar rămasă pe poziție. Cărarea pe lângă vechea cărămidărie pe care o știam era acum la marginea unui teren de fotbal ce se voia. O poartă scâlciată, din stâlpi mi se pare de răchită, era încă în picioare. Izvorul de la troaca Ciofului din partea nordică, își cânta veșnica lui simfonie
18 SEPTEMBRIE 2014 O ZI DE MUNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362752_a_364081]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > CĂRĂMIDĂRIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cărămidăria Lângă deal pe malul apei,undeva-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > CĂRĂMIDĂRIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cărămidăria Lângă deal pe malul apei,undeva-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum este huma, Îl frământau în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > CĂRĂMIDĂRIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cărămidăria Lângă deal pe malul apei,undeva-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum este huma, Îl frământau în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani,care prelucrau în lut. Munca-n cărămidărie,nu era ceva plăcut. Parcă văd bărăci din lemn,ponosite
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum este huma, Îl frământau în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani,care prelucrau în lut. Munca-n cărămidărie,nu era ceva plăcut. Parcă văd bărăci din lemn,ponosite și murdare, În care țineau galeți,unelte,scule,tipare. De cum se zvânta pământul primăvară după ploi, Începeau țăranii lucrul,transformându-l în noroi. Adăugau apă, huma,proporția n-o mai
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
munca-n soare,chip ridat și chinuit, Adus bine din spinare,de carat și lutuit, Toată viața a muncit,bunul Dumnezeu să-l ierte, Să crească s-a străduit ,trei băieți și două fețe. Nu știu dacă mai există astăzi ,cărămidăria, Insă știu că nu mai este de ani mulți pe dealuri, via. Pârâul mai dă pe -afară ,rupe poduri când sunt ploi, Pe unde nu e asfalt,inca frământam noroi. Referință Bibliografica: Cărămidăria / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
fețe. Nu știu dacă mai există astăzi ,cărămidăria, Insă știu că nu mai este de ani mulți pe dealuri, via. Pârâul mai dă pe -afară ,rupe poduri când sunt ploi, Pe unde nu e asfalt,inca frământam noroi. Referință Bibliografica: Cărămidăria / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
a resturilor menajere, străzile mărginașe aveau fiecare propria lor „groapă de gunoi”, de regulă o fundătură sau un tăpșan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deșeurile și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să revenim la Murgu. Avea o vârstă destul de matură peste 40 ani, așa că noi îi spuneam nea Ilie sau pur și simplu nea Murgu
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
ars. Murgu ne explica în pauzele de o țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
timpul, sunt și veston de gală, cu fireturi și mătase, pe care le îmbracă la călătoria prin raiul istoriei, cavalerii de suflet ce cinstesc și apără cultura. Sunt cărți monumentale ce zidesc în ele temeiile biografiilor oamenilor de valoare, sunt cărămidăria însăși din care se ridică istoria culturii unui neam. „Zidarul” acesta, al culturii spectacolului, Octavian Ursulescu, de o viață de om a așezat cărămidă pe cărămidă în spectacole fără număr și cărora meșteșugul neegalabil și neasemănabil al prezentărilor sale le
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În momentele ei inefabile, generația de artiști a Margaretei Pâslaru a fost, este și va fi cărămidăria din care s-au ridicat din iarbă, la văzduh, terasele grădinii unde au crescut și rodit florile cântecului. Astăzi sosesc una după alta, în toată mass-media noastră, știri mai noi și mai vechi despre drumul circular al valului de artiști
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
celeia ce o avuse. Din vale și deal se face traseu, din pietre pod, din lut cărămidă, din cărămizi casă, din lână postav etc. Dar oare un judecător care hotăraște raporturi de drept face postav? Un profesor de matematici face cărămidărie? Un episcop, prin predicele lui, durează vagoane? În fine, redactorii "Romînului" fac roate? Nu-i vorba, după o espresie ironică a lui Petru Maior, ar face mai bine dac-ar face roate; dar în realitate nu le fac. Daca noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a extins în acea epocă și în mediul sătesc. Înlocuirea într-o măsură mereu crescândă a lemnului prin cărămizi și olane, în domeniul construcțiilor în orașe și târguri, folosirea sticlei în gospodăria casnică pe o scară restrânsă, au determinat dezvoltarea cărămidăriei și a olăriei. În orașul Iași, de pildă, în 1845 existau 42 de olari, iar în 1860, 62 olari. Un centru important al olăriei era orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe primul plan se situa orașul Botoșani, care avea, în 1845, 61 de cărămidari, urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În domeniul olăriei, principalul instrument de lucru a rămas roata olarului, iar în cel al cărămidăriei - cuptorul de ars. În orașul Iași a fost descoperit recent un cuptor de ars olane și oale, care datează aproximativ de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul celui următor. Cuptorul are o formă circulară, cu un diametru de 1
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrător, rareori doi. În 1860-1862, funcționau în Moldova circa 149 de olării, din care 119 în orașe, cu 182 lucrători. Pe primul loc se situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care 67 fuseseră înființate între 1850 și 1863. În orașe funcționau 64 de cărămidării cu 417 lucrători, dintre care 85 erau femei și 22 copii. Aceste ateliere, dată fiind natura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care 67 fuseseră înființate între 1850 și 1863. În orașe funcționau 64 de cărămidării cu 417 lucrători, dintre care 85 erau femei și 22 copii. Aceste ateliere, dată fiind natura muncii ce se efectua acolo, se încadrează în marea lor majoritate în cooperația capitalistă simplă. Cel mai mare atelier funcționa la Neamț și era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la execuția a 50 de rogojini. În 1865, acest meșter a expus produsele sale la expoziția economică din Iași. În satele din ținuturile Dorohoi, Neamț, Iași, Roman, Putna, Tutova se practica, pe o scară mai întinsă decât în alte ținuturi, cărămidăria și olăria. În statistica din 1860-1862 sunt indicate 78 de cărămidarii existente în Moldova, dintre care numai 14 la sate. În realitate numărul cărămidăriilor din sate era cu mult mai mare. La 1849, de pildă, numai în satele ținutului Roman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Neamț, Iași, Roman, Putna, Tutova se practica, pe o scară mai întinsă decât în alte ținuturi, cărămidăria și olăria. În statistica din 1860-1862 sunt indicate 78 de cărămidarii existente în Moldova, dintre care numai 14 la sate. În realitate numărul cărămidăriilor din sate era cu mult mai mare. La 1849, de pildă, numai în satele ținutului Roman funcționau șapte cărămidării. Cea mai răspândită formă de producție a cărămizilor era atelierul cu 1-3 sau chiar mai mulți lucrători vremelnici. În 1861 funcționa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]