209 matches
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
2012 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
fie teamă că va munci tot ce va trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
putea rata asemenea comandă. Am anunțat maistrul care l-a îndrumat pe Murgu la șeful de sector pentru ași face lichidarea. Sincer ne părea rău după Murgu, căci era un bun executant, dar și un spirit colegial. Referință Bibliografică: MURGU CĂRĂMIDARUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 674, Anul II, 04 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe și ucenici (cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere”) și conțin lista celor care au deținut funcția de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă (care este
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă (care este o donație făcută de Grigore Foit) figurează în registrul de evidență la data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON). Steagul din mătase, cu franjuri
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON). Steagul din mătase, cu franjuri din fir auriu, cu dimensiunile de 1 x 0,80 m, are două eșarfe tricolore cu inscripțiile „Societatea muncitorilor cărămidari - Botoșani” și deviza „Toți pentru unul și unul pentru toți”. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Breslele și “steagurile lor cele mândre” / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
2015 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
fie teamă că va munci tot ce va trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
putea rata asemenea comandă. Am anunțat maistrul care l-a îndrumat pe Murgu la șeful de sector pentru ași face lichidarea. Sincer ne părea rău după Murgu, căci era un bun executant, dar și un spirit colegial. Referință Bibliografică: MURGU CĂRĂMIDARUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
42 de olari, iar în 1860, 62 olari. Un centru important al olăriei era orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa orașul Botoșani, care avea, în 1845, 61 de cărămidari, urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În domeniul olăriei, principalul instrument de lucru a rămas roata olarului, iar în cel al cărămidăriei - cuptorul de ars. În orașul Iași a fost descoperit recent un cuptor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expus produsele sale la expoziția economică din Iași. În satele din ținuturile Dorohoi, Neamț, Iași, Roman, Putna, Tutova se practica, pe o scară mai întinsă decât în alte ținuturi, cărămidăria și olăria. În statistica din 1860-1862 sunt indicate 78 de cărămidarii existente în Moldova, dintre care numai 14 la sate. În realitate numărul cărămidăriilor din sate era cu mult mai mare. La 1849, de pildă, numai în satele ținutului Roman funcționau șapte cărămidării. Cea mai răspândită formă de producție a cărămizilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Roman funcționau șapte cărămidării. Cea mai răspândită formă de producție a cărămizilor era atelierul cu 1-3 sau chiar mai mulți lucrători vremelnici. În 1861 funcționa la Negrești (Vaslui) o cărămidărie cu șase lucrători angajați, producând 50.000 cărămizi pe an. Cărămidarii din sate, care erau în marea lor majoritate țărani clăcași, profesau acest meșteșug în timpul liber. Ei se angajau dintr-un loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
părerea noastră ori mici ateliere, care se încadrau în mica producție de mărfuri sau în cooperația capitalistă simplă, ori mici făbricuțe. Este adevărat că mai existau unele întreprinderi care funcționau după principii proprii manufacturii: exploatarea sării la Tîrgul Ocna, unele cărămidarii etc. Ele însă nu pot fi socotite manufacturi. Exploatarea minereurilor, și deci a sării, se efectua din cele mai vechi timpuri cu un număr mare de oameni, prin cooperare și diviziune tehnică a muncii. Lucrătorul însă nu era un meșteșugar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unor motive de ordin obiectiv, ci și incorectitudinii gerantului ei, Goldner, precum și abuzurilor autorităților de stat etc. Chiar de la început, Goldner a încălcat clauzele privilegiului acordat de către Consiliul Administrativ al Moldovei, prin înființarea unei cârciumi pe moșia Țiglina, a unei cărămidarii, prin stricăciunile cauzate moșiei cu pășunarea vitelor aduse pentru tăiere, prin declarațiile false privind numărul de vite tăiate, prin neachitarea la timp a taxei de jumătate de galben. Consiliul administrativ al Moldovei s-a văzut nevoit să-i impute plata
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
familiei, ei angajându-se vremelnic ca lucrători pe la mori și velnițe pentru a obține banii de care aveau nevoie și pe care nu-i puteau dobândi numai prin valorificarea produselor micii lor gospodării agricole. Deasemenea, mulți dintre lucrătorii de la manufacturile-zalhanale, cărămidarii, întreprinderi ce funcționau numai o parte a anului, nu erau rupți de agricultură. La zalhanaua de la Huși existau lucrători angajați vremelnic la „descărcat cazane”, care munceau doar trei zile dintr-o lună, alții care lucrau 20 de zile dintr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiecare dată, aveau nevoie” sau „căruia îi dau însărcinări încă fiind în viață” (Herodot, Istorii, IV, 94). b) Tot o păpușă antropomorfă din smoală sau lut era îngropată sub vatră în riturile de „legare” a ploii, practicate de regulă de cărămidari. Nu voi intra acum în amănunte privind aceste practici magico-rituale complexe. Voi menționa doar faptul că felul cum se desfășoară ritul sacrificial al cărămidarilor, rit care avea menirea de a ține departe norii întunecoși de „chipul Soarelui” - se jertfește prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau lut era îngropată sub vatră în riturile de „legare” a ploii, practicate de regulă de cărămidari. Nu voi intra acum în amănunte privind aceste practici magico-rituale complexe. Voi menționa doar faptul că felul cum se desfășoară ritul sacrificial al cărămidarilor, rit care avea menirea de a ține departe norii întunecoși de „chipul Soarelui” - se jertfește prin decapitare un animal (ied, vițel, vacă, bivol sau câine) și chiar un substitut uman, se pune carnea în burduful plin cu apă al animalului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi păstrat în memorie (e drept, fragmentar și ambiguu) mai multe etape succesive ale acțiunilor rituale care aveau odinioară menirea de a opri/diminua fenomenele meteorologice malefice și de a le declanșa/amplifica pe cele benefice. 4. Meteorologia magică a cărămidarilor Un alt tip de invocații folosite de copii sunt cele care-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați, de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fenomenele meteorologice malefice și de a le declanșa/amplifica pe cele benefice. 4. Meteorologia magică a cărămidarilor Un alt tip de invocații folosite de copii sunt cele care-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați, de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Meteorologia magică a cărămidarilor Un alt tip de invocații folosite de copii sunt cele care-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați, de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme de lemn și se lasă să se coacă la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]