46 matches
-
N-are importanță! ― Pentru mine, da. ― În orice caz, nu din carnetul dumitale. Uite, vezi, eu nu spun că ești prost, dimpotrivă! Mai mult, îți dau cuvântul meu de onoare că tot în sensul ăsta te-am descris maiorului. Deștept, cărpănos și pestriț la mațe! E de la sine înțeles că o asemenea poveste n-ai fi așternut-o pe hârtie. ― De unde ai aflat? ― Mă privește. Dacă-mi vinzi trucul cu cianura, îți spun. Grigore Popa îi întoarse ostentativ spatele. ― Mi-e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Stănică, fără umbră de deznădejde. Felix îl întrebă din ochi asupra cauzei. - Îmi trebuie, dragă, cel puțin două sute de franci numai-decît, și nu-i găsesc. Simion, socru-meu, e un fleac ramolit, n-are decât cartoane mâzgălite, moș Costache e cărpănos. Bănuind că Stănică vrea să-i ceară bani lui, Felix făcu gestul de a se disculpa, de a regreta. Candidatul la sinucidere însă îl înțelese. - Nu, dragă, nu te teme, parcă eu nu văd că nici dumneatan-ai? Birjar! Birjar! Birjarul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un țigan, de la binalele unde se consumă mari cantități de materiale, să-ți scoată din groapă, peste noapte, câteva zeci de kilograme de var. Ca să încredințeze pe Felix G. Călinescu și pe Otilia ce poate face un om îndrăzneț și cărpănos, Stănică se făcu forte să le-aducă, de probă, câte ceva din toate. Și, într-adevăr, veni cu câteva cărămizi în sacul unui țigan, cu un pachet de cuie, cu clei și alte lucruri. Le obținuse cu bacșiș de pe la binale. Ba
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mitralieră, raționament etc. Selecții asemănătoare se produc și în cazul celorlalte grupe de cuvinte noționale, precum adjectivele și verbele, al căror conținut trebuie să manifeste compatibilitate cu cel al substantivelor și, de aceea, în comunicarea respectivă (despre mobilă) adjective precum cărpănos, silitor, șuierător nu pot fi utilizate și nici verbe precum a naviga, a necheza, a zbura etc. Există, așadar, o grilă semantică ce asigură concordanța dintre conținutul informației (al comunicării, deci), dependent de domeniul de referire al discursului, și semnele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
părăginit spre mormânt, da unii Împuțiți nu te cred când le-o spui. Focul ăla de cărbuni pare liniștitor. Cărbunii sunt puși Într-o găleată de alamă. Un cărbune, doi sau două milioane căzând peste tine? Cărbunele murdar, jegos și puțoii cărpănoși care sapă după el. Ai săpat după el scumpo? Tu ai săpat după cărbune frate? Eu nu sap nici după el, nici după căcănarii jegoși care o fac. Îl las pe Ray cu băbătia ca să-mi bag nasuprin jur. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mă duc să-mi consult doctorul despre iritația și atacurile mele de anxietate, mereu sunt grămezi de pizde bătrâne care mă rețin cu văicărelile lor triviale. În mașină scot prespapierul. — Valorează fix pe dracu, complet inutil. Ce pizdă bătrână și cărpănoasă, rânjește Ray, trăgând de volan, apoi zbiară la un tip care se bagă În fața noastră: Bulangiu Împuțit! — Ce puțoi sunt la volan În ziua de azi... meditez eu, Încă uitându-mă la prespapierul inutil al băbătiei bătute-n cap. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
demonteze cele mai fine mecanisme ale sufletului uman, care i-a scos măștile pentru a le arăta. Molière face să defileze pe scenă întreaga societate a timpului său. Nimeni nu scapă satirei: medici și farmaciști, oameni ai legii necinstiți și cărpănoși, profesori, pedanți și pedante mărginiți, pețitoare, marchizi neînsemnați, libertini și falși cucernici etc. Această constrângere de fidelitate la real căreia îi scapă în totalitate tragedia, această căutare a veridicului este una din dificultățile majore de care se lovește autorul comic
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
încât n-apuci să te mai destinzi și tu nițel! Am fost acum câteva zile la bar la Melody, știi că au un program mișto? Poate mergem într-o zi și noi. Păcat că am fost cu un gagiu cam cărpănos, i-am zis să ceară și el niște whiskey, ce dracu’! și s-a prefăcut că nu m-aude. Un nasol. Da’ las’ că mă duc din nou săptămâna viitoare c-o prietenă care are un prieten italian, ăla are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte mîncarea cu ceilalți Ciosvîrtă = deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar: figurant Clenci = încurcătură. Similar: belea, tărășenie, îmbîrligătură Coardă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
minciunile lor să fie singurele adevăruri. Așa au ținut-o pînă astăzi cînd au inventat industria holocaustului! Dar informațiile mai arată că planul de răspîndire a mozaismului privea la început nu-mai Orientul și pentru că le-a ieșit rău socoata cu cărpănoșii stăpîni macedoneni, după ce au ajuns sub romani, au scos iarăși făcătura lor drăcească în lume și în șăr-păria egipteană din Alexandria au început să clocească ouă de basilisc, crezînd că vor ieși numai basilei/împărați iudei peste romani și toate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
socialist făcea practic imposibilă orice difuzare. Ilexim-ul cerea puținilor librari străini, care se interesau de cartea românească, plata anticipată a exemplarelor livrate. Când, în toată lumea liberă, cărțile se iau spre vânzare doar în comision, cu decontări periodice. Spiritul meschin, avar, cărpănos, sărac împiedica, pe de altă parte, expedierea exemplarelor de presă, fără de care nu există, în Vest, nici un fel de publicitate culturală. Vrem să avem o altă imagine, să spunem, despre Transilvania? Nimic mai simplu: redactăm o astfel de Istorie, o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uscat. * Amețiți de zborul prin aer, aviatorii se îmbată pe pământ. * Bucuria are durata clipei; supărarea - a veșniciei. * Oferă ca și cum tu ai fi cel ce primește. * Bucuria prea multă nu strică; doar poate deruta. * Săracul e mai generos; bogatul mai cărpănos. * Nu ești niciodată singur, Dumnezeu e întotdeauna cu tine. * În biserică ești singur în fața Domnului. * Când te închini, nu trage clopotele. * Roagă-te zilnic și nu doar când te afli în necaz. Nu privi cerul doar când te afli la
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
rătăciților de unitățile lor sau a Întorșilor din spitale, spre a fi recuperați necesi tă ților frontului - au trăit Îndestulați cu mâncare, vin și tutun, potrivit, de altfel, instruc țiunilor superioare, cărora, până atunci, li se Împotrivise calicia de oltean cărpănos, care-și mănâncă de sub unghii, a locotenen tului cu aprovizionarea. Tânăr Încă pe atunci, la treizeci de ani, cântam dimineața, când mă spălam și Îmbrăcam, de răsuna mahalaua; har fără păreche al Ursitoarelor mele ocrotitoare Încă din leagăn, și pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
călătoare din oraș În oraș, dintro țară În alta. Costică Dissescu, cinicul epicurian, răspundea Într-un „șambru“ de la Capșa unei frumoase franțuzoaice, nimfă pro fesională În galant turneu prin Valahia noastră și care, avizată, Îi cerea pezevenghiului de boier român, cărpănos, chiulangiu și peltic de felul său, banii Înainte: Ma ser, tu m’as gâté tout le plaisir! N-am cunoscut și nu am ținut să frecventez, ca atâția bărbați serioși cu fete măritate sau [cu] băieți Însurați și cu nepoți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o bruscă fericire. Primită de toți la scara mașinii, urma coborârea, ușoară și elegantă pentru Tiotea Nadia, dar complicată din cauza bagajelor care o însoțeau. Erau numai valize sărace, de răchită, sau simple baloturi pentru că bogata noastră mătușă era o foarte cărpănoasă în unele privințe. Cu baston fin, de abanos, purtând botine foarte scumpe și batiste de o finețe aeriană, parfumată totdeauna cu un parfum care mirosea a mere (parfum despre care știam că este foarte foarte scump), strălucind de curățenie. Tiotea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
puternică, mă înecam de bucurie. Privită de toată lumea la scara mașinii, urma coborârea, ușoară și elegantă, dar complicată pentru Vasea, din cauza bagajelor care o însoțeau. Erau numai valize sărace, de răchită, sau simple baloturi, pentru că bogata noastră mătușă era foarte cărpănoasă în unele privințe. Purta la dânsa tot timpul o umbrelă foarte specială, adusă de la Londra de o prietenă, o umbrelă mare, albă, impermeabilă la ploaie și la soare, care se plia foarte strâns în jurul unui baston negru de abanos, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
interesante. Printre "personagiile" (voi continua să le denumesc astfel) cele mai interesante ale acestei colecții figurează Părintele Vania, despre care scriu câteva rânduri... * Părintele Vania, pe care l-am cunoscut în copilărie eram la școala primară a fost cel mai cărpănos ins, un exemplu de avariție, ca în portretele prozei clasice. Era român, român din Basarabia; dar este doar un fel de a spune că era român. Mai corect este să spun că "era de naționalitate zgârcit". într-o vreme aflată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Aurel Stoicanu (ce-o fi fost înainte de război nu știu, acum e contabil) a trimis redacției un eseu împotriva lui La Fontaine, din care rețin: „Două sînt funestele greșeli de care îl acuz. Întîia: morala oribilă, vulgar-materialistă, mic burgheză a cărpănoasei furnici, huzurind între stocuri alimentare, care nu recunoaște meritele artei dezinteresate, lăsînd bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
brad împodobit pe poarta casei în seara ajunul de Paștelui. În cea prima zi de Paști un alt obicei care sete specific staului Periș este furatul porților. Feciorii se sfătuiesc, se asociază mai mulți și îl pedepsesc pe gospodarul mai „cărpănos”, care obișnuiește să fie mai „închis”, mai putin comunicativ, mai putin prezent în viață comunității. De cele mai multe ori, sunt însă vizați gospodării care au fete de măritat, ținute prea din scurt, pe care nu le prea lasă să iasă seară
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Oltenia, România. Localitatea Jiblea-Nouă, componența a orașului Călimănești, a fost înființată în anul 1896 printr-o lege dată de Carol I pentru însurățeii de pe Valea Topologului, Coisca, cel care a înzestrat satul cu 4-5 hectare de teren arabil în platoul Cărpănoasa precum și un teren pentru construcția bisericii, în mijlocul satului în suprafață de 0,4 hectare. Între 1956-1960 s-a construit și s-a dat în folosință căminul cultural unde s-a desfășurat o activitate permanentă până în 1989. În această localitate locuiesc
Jiblea Nouă, Vâlcea () [Corola-website/Science/302033_a_303362]
-
voia să pună în scenă o piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze. “Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spunePaul Buța. Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia era
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]