601 matches
-
începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale matematicii în monumentala Principia Mathematica (apărută la editură Universității din Cambridge, între anii 1910 și 1913), după care dă la iveală cărticica, Problemele filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la Kant, si nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ca să digerăm un prînz copios, cînd microbii digestivi ne oferă serviciile lor? - Băete, o cultură." Adică, ironie! - "microbii dau moartea câtorva oameni, da, dar microbii fac posibilă viața lumii întregi! Trăiască microbii." Mai e nevoie de volumul doi? Nu... O cărticică din care nu se mai scriu (vai ce searbădă, glossy și bătînd a reclamă e, azi, medicina popularizată...), cu umor și ironie, cu poantă și antifrază, pe care bine-ar fi s-o avem din nou, cu ilustrațiile ei naive
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
Alegeți. Sunt grăbit. Și spuneți ce ați auzit și Europei, că s-a ismenit." Carevasăzică, un autor. Un romancier a cărui artă face purici într-un absurdistan de buzunar, făcut ori din ceramică de Kuty, ori din humă de avangardă. Cărticica asta, nereeditată de mult (de altfel, nu știu să fi fost reluată, în afara seriilor de Opere), e un manual de parodie și de pamflet, numai bun de pus ca bemol la toate patriotismele și renegările interbelice. Și la toate versiunile
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
troglodit al lui Darie, e cînd batjocura dezinhibaților ei elevi, cînd un fel de zînă păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră, la jumătatea anilor '20, paginile Contimporanului, sumedenie de stiluri. Unul e de evocare, păstrînd destul din duioșia lui Pillat: "iată, această femeie în crinolină este bunica pe care am cunoscut-o de abia în
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale matematicii în monumentala Principia Mathematica (apărută la editură Universității din Cambridge, între anii 1910 și 1913), după care dă la iveală cărticica, Problemele filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la Kant, si nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai strâns cele două nume din titlul acestor pagini, a făcut ca în acea clipă de uitare de sine, când rabi Șafran s-a uitat în jur după o foaie de hârtie, mâna, inspirată din înaltul Cerului, să apuce o cărticică de pe biroul lui Nicolae Cajal, pe a cărei copertă interioară, cum spuneam, să lase prețioasa inscripție. Merita, aș zice, s-o sape în piatră sau aramă, pentru a-i da și eternitatea materială. Dar și mai bine S-a gândit
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
cum spuneam, să lase prețioasa inscripție. Merita, aș zice, s-o sape în piatră sau aramă, pentru a-i da și eternitatea materială. Dar și mai bine S-a gândit Cine S-a gândit ca mâna rabinului să apuce taman cărticica, cunoscuta, semnată de Wilhelm Filderman (în colaborare cu Sabin Mănuilă), unde, în concluzia celor prezentate, se afirmă că - și citez din memorie, „România este țara în care au supra viețuit cei mai mulți evrei!” Coincidență mai semnificativa e greu de imaginat! Ca să
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
acestui fapt fiind realizarea acestui material tocmai la o casă de discuri din Râmnicu - Vâlcea, Zoom Studio“, ne-a precizat dl Remus Vălungan, producătorul muzical și totodată soțul apreciatei soliste. Materialul se găsește în magazinele de specialitate și conține o cărticică interesantă (multiplicarea acesteia fiind făcută în Belgia), iar primul videoclip pe care-l va promova (ce va fi filmat în scurt timp) poartă titlul „Idi i ne pitaj“. Cea mai bine cotată solistă de muzică sârbească din țara noastră va
Agenda2004-23-04-general10 () [Corola-journal/Journalistic/282503_a_283832]
-
în "Lumea" Nicolae Plesită. În primul rînd - ca și Vadim, Dumitru Dragomir, Adrian Păunescu și ceilalți "colegi" - adevăratul patriotism al comuniștilor, al lui Ceaușescu în special, comparabil cu acela al legionarilor. Ceaușescu "Era Codreanu în picioare. Eu am citit și Cărticica șefului de cuib. Am gasit o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat atitudinea legionarilor care cîntau cînd îi duceau la locul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie fusese la școli, avusese și o bursă pentru studii. Dar el purta cu sine necontenit o cărticica de rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si o Biblie. Nu se gîndea la căsătorie ci la călugărie, continuînd să vestească, după un vis socotit o vedenie și o porunca dumnezeiasca, să arate tuturor
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
a înființat în 1991, cu gîndul de a face în România o gazetărie cu alura occidentală, unui alt Ion - Diaconescu, fondatorul și el al unui ziar, răposatul cotidian popular OGLINDĂ, al cărui director a fost. Ziarul pomenit, un soi de cărticica de dimensiunile fascicolelor din colecția celor cincisprezece lei în care apăreau între războaie Aventurile submarinului Dox, a sucombat din lipsă de cititori. Ion Diaconescu, noul director al Cotidianului s-a ilustrat mai mult ca realizator de televiziune, la Tele 7abc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
Andreea Deciu Deși e o cărticica de nu mai mult de șaizeci de pagini, Abuzurile memoriei a lui Tzvetan Todorov punctează cîteva idei interesante și importante pentru acest sfîrșit de veac măcinat de atîtea remușcări și totodată resentimente. Todorov pornește de la două premise aparent contradictorii. Prima
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
Nicolae Manolescu O cărticică publicată în 1996 la Editura "Jurnalul literar", sub îngrijirea d-nei Mihaela Constantinescu, și cu prefața foarte documentată a d-lui Nicolae Florescu, repunea în circulație două texte ale lui Pamfil Șeicaru, puțin (sau deloc) cunoscute la noi, după apariția lor
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
în esență lui, ca o șosea română precis croita sau un apeduct. Că mulți dintre noi, folosind această limbă nobilă gîndesc aiurea sau scriu aiurea, este altceva, - pădure fără uscaturi nu există. * Am în fața ochilor o ediție foarte veche, o cărticica apărută în anul 1896 în colecția Autori români vechi și contemporani la Editură Librăriei Socec, București. Este, cum se menționează, chiar Ediția ÎI. Prețul - 15 bani. Nu lei. 15 bani. Una din băncuțele vremii care poate că doar la muzeul
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
busolă orientativă se considera neputincios, abia putându-și îndeplini minimele îndatoriri de serviciu. Cel mai departe au ajuns, se pare, în fetișizarea politicului ca panaceu, chinezii, în timpul faimoasei revoluții culturale, când acest instrument magic se materializase, concis și salutar, în cărticica roșie a lui Mao. O delegație română de ziariști, aflând de medicul ce pusese la loc mâna retezată a unui muncitor, redându-i proprietățile inițiale, a rugat să-l întâlnească. Întrebat cărei împrejurări i se datora uluitoarea sa îndemânare, acela
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
medicul ce pusese la loc mâna retezată a unui muncitor, redându-i proprietățile inițiale, a rugat să-l întâlnească. Întrebat cărei împrejurări i se datora uluitoarea sa îndemânare, acela a raportat că, pur și simplu, și-a luminat mintea citind cărticica lui Mao. Sintetizând concepția omnipotenței politicii, poeții militanți ai epocii repetau în diferite variante versul revelator, potrivit căruia „politica e în toate“ (și mai plastic, puneau partidul în această ipostază). Unii analiști o găseau ca ultimă consecință a lucrurilor, ca
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
căci se întorsese că-și uitase pălăria, cu care ritmul în care dădeau lemnele din mână în mână: ocazie m-a văzut în plină creație: Am venit și noi la școală Ia uită-te bă, domnul candidat la secția științifică Cărticică să-nvățăm, face poezele. D-aia habar n-are de o ecuație. la care, fără dirijor (Să crape Burtică de necaz) s-a Uite ce e băiete, la mine nu mai ai ce căuta. Poți nici făcut un cor pe
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
Poți nici făcut un cor pe trei voci, unii cântând: să nu mai vii la ore (mai erau două luni de școală). Și dacă Am venit și noi la școală la sfârșitul anului nu treci la latină, (în acea perioadă, Cărticică să-nvățăm începând cu clasa 7 ne separam în științific și literar, cei de Alții, tenorii, răspunzând: la științific făceau matematică iar cei de la literar latină și De trei luni de zile-ncoace greacă) te las corijent și bineînțeles repetent
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
am început să versific, și mai tare pe director, bănuind un complot”. căci de cântat, mai ușor: Și nu din solidaritate nimeni nu a spus nimic, nu Am venit și noi la școală Sunt convins că nimeni, în afară de împricinatul, nu Cărticică să-nvățăm, mai știa cine era autorul. De trei luni de zile-ncoace Ce vreți, psihologia maselor. Lemne-n magazii băgăm. Trăgeam cu coada ochiului la vecinul din dreapta și Iupaidia-dià-dià din stânga și mi-am dat sama că habar n-aveau
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
insistă asupra faptului că Enciclopedia nenăscută și ideile luministe aflate abia en herbe nu reprezentau încă un pericol pentru ordinea de stat. Scriitorii sînt relativ cuminți. în aer nu plutește, dinspre ei, nici o amenințare vădită. Exista, desigur, cenzura. O documentată cărticică a lui Adrian Marino, abia ieșită de sub tipar (Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Ed. Aius), atrage atenția asupra vigilenței și virulenței cenzurii în Franța de acum două sute cincizeci de ani. Să fi lucrat Joseph d'Hémery pentru a furniza
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Samca sau Avestia sînt chiar mai pernicioase decît Zburătorul, de care femeia însărcinată trebuie să se ferească. Dacă a fost, totuși încercată, apelează la un preot sau un călugăr (asta în părțile Bucovinei) care să-i scrie, sub formă de cărticică, o rugăciune, pe care o poartă ca amuletă și după naștere, chiar toată viața. În sfîrșit, sos primit bănuți de la naș), Schimbarea numelui (de care au parte copiii care, după botez, din cauza unei boli sau a unui spirit necurat, li
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
vorbă cu alți coreligionari, în grădină, bucurîndu-i cu vorbele sale de duh. Era forma lui de a se ruga. A murit, la 58 de ani, în 1870, răpus de un tifos, regretat de mulți. Dacă e adevărat că prima sa cărticică poartă anul 1858 și autorul scotea anual cîte o nouă broșură, ar reieși că a publicat 12-13 titluri. De fapt, toate purtau același titlu: Practica și apropourile lui Cilibi Moise și nici măcar nu erau numerotate. De adăugat că fiecare dintre
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
risipit și se găseau arareori. Este meritul cărturarului Moses Schwarzfeld care, în 1899, după multe osteneli, (ajutat și de fiul lui Cilibi Moise) reușise să adune opera lui Cilibi și să o publice într-o ediție rotundă (lipsindu-i doar cărticica din 1864) cu titlul Pildele și apropourile lui Cilibi Moise. I-a închipuit, din informații culese cu migală, și schiță biografică. A fost o restituire benefică, trezind interesul multor învățați. A mai fost imprimată o dată, datorită succesului primei ediții. Reeditată
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Dumnezeu, observă filosoful popular, are două magazii, una cu minte și una cu bani: în cea cu minte are un păzitor și în cea cu bani n-are deloc, de aceea sunt mai mulți bogați decît învățați". Tot în aceeași cărticică: Două lucruri aduc întristare, cînd vezi pe prietenul mîhnit și pe vrăjmașul vesel". În secțiunea "bogăție și sărăcie", aflăm aceste pilde pline de duh înțelept: "Ce deosebire este de la un bogat pînă la un sărac. Ăl bogat aleargă unde să
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
le adresase atunci țiganca și cum să facă ea să-și scape de la blestem scumpa fată. ,,Coană Marioaro - zicea țiganca, fiindcă așa îi spunea țiganca doicii - fii mata bună și când oi afla că băiatul împăratului de Verde a termenat cărticica aia, du-te la dumnealui și vezi dacă a termenat-o de tot, și dacă a termenat-o cum scrie în gîcitoare, ia-l de mână frumos și du-l pe cărarea aia taman până la fata aia surdă și mută și în
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]