448 matches
-
să nu se lase influențat de circumstanțele biografice și istorice, pentru a fi cât mai obiectiv. N-a atins, bineînțeles, obiectivitatea absolută, nu numai din cauză că ea nu poate fi atinsă, ci și din cauză că a trăit vremuri cu totul nefavorabile seninătății cărturărești. Scrierile sale din tinerețe, adică dintr-o perioadă a imixtiunii brutale a autorităților comuniste în activitatea literară, sunt marcate de dogmatismul ideologiei oficiale. Istoricul literar a reparat ulterior ce se putea repara, rescriind, de exemplu, amplul studiu consacrat junimismului. în afară de
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
regală a României, o mare bucurie, succesiunea firească la tron, potrivit legii salice, fiind asigurată. Elena era mai mult singură iar Carol nu era un soț agreabil și iubitor. Noroc de grija protector afabilă a reginei Maria și de blîndețea cărturărească a regelui Ferdinand. Îi plăcea țara și o îndrăgise. În septembrie 1922 tatăl ei e din nou nevoit să abdice, stabilindu-se, în exil, la Palermo, murind, repede, în mai 1923. N-a putut pleca la înmormîntare pentru că, în noua
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare exercitând-o asupra lor atât Goethe, cu
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
obiceiurile etnografice păstrate din vechime și cultivate cît s-a putut sau se poate. Dl Iordan Datcu (a publicat, de curînd, o Introducere în opera lui Petru Caraman; va repeta gestul și cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a fost chemat la Roma, dintr-o mănăstire din jurul Constantinopolului, ca să-i fie de folos, în 496, papei Ghelasie, ca un cunoscător de excepție al limbilor greacă și latină. Va onora oficii cărturărești sub zece papi. Părintele Cezar Vasiliu, după o documentație, demnă de încredere, scrie apăsat că Dionisie a întemeiat „era creștină”, numărând adică anii de la Hristos și nu de la Dioclețian. Și adaugă părintele: „propunerea erei creștine a lui Dionisie a fost
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
civilă" proclamată în submarinul galben al unei realități paralele, livrești, ludice, ironice. Încrezător în dăinuirea studiilor de istorie literară, domeniu în care s-a ilustrat prin cărți de referință, Z. Ornea a prevăzut încă din 1993 că "lumea literară și cărturărească va reveni la masa de lucru, sătulă de politicărie". Meritorii sunt osteneala și aplicația depuse de Virgil Sorin în alcătuirea secțiunilor de antologie critică dedicate celor șase scriitori. Autorul a selectat opinii despre ei din volume de critică, de interviuri
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
1878, conducătorii partidului numesc pe I.A. Zizin Cantacuzino redactor șef. Junimiștii au găsit în creația lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorită și cultivată de ei. Fata de birău (care mai avea și meritul de a ironiza pedantismul cărturăresc și etimologismul latinizant), și, apoi, masiv, basmele și poveștile folclorice, le verifica, desigur, aprecierea dintîi. Cînd Convorbirile sau Timpul încep să-i publice și nuvelele (în 1875 Popa Tanda, extraordinara Scormon, Ac și ață, în 1876 și 1877 La crucea
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
am adus aminte însă de ele, de îndată ce am fost arestat. Absurdul situației m-a paralizat. Să fi putut arde acele cîteva foi zeci de zile și să n-o fi făcut, pentru că sunt distrat și impardonabil pierdut în preocupările mele cărturărești. Consecința: suferința soției, copiii, debili, primejduiți prin lipsa aportului meu la bugetul casei, lucrările personale care mergeau bine, părăsite". De la această mărturisire, anchetatorii au început să-l întrebe despre activitatea sa dușmănoasă împotriva RPR. Și, de fapt, cele cîteva pagini
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită. Dar se va găsi în viitorul previzibil un alt editor de talia acelui care, acum, renunță? Cunoscînd bine cum stau lucrurile în acest despărțămînt cărturăresc, mă îndoiesc de această posibilă și necesară reluare a muncii începută remarcabil. Ediția lucrării lui Const. Bacalbașa rămîne astfel, ca multe alte ediții critice, la mijlocul drumului, neîncheiată și lăsată de izbeliște. Acest al treilea volum al cărții lui C. Bacalbașa
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Mitropolitul Misail, Mitropolia Moldovei și Sucevei - inscripții, Un călugăr erou, arhimandritul Iustin Șerbănescu, Protosinghelul Ieroschimonah Ghervasie Hulubaru, Documentele Mânăstirii Secu, Mânăstirea Secu, călăuză de cunoaștere, călăuză istorică, Monumentul de la Miclăușeni - monografie, Mânăstiri din Moldova și Bucovina - însemnări și inscripții, Frământări cărturărești din lumea călugărilor, Încrustări pe răbojul vremii (apostolat cultural și misionar), Începuturile creștinismului și monahismului român, Părinți și frați de la Cernica, Un călugăr îmbunătățit, Vichentie Mălău, Răposarea părinților și fraților de la Ostrovul Cernica, 1781-1868, Călugăriile de la Mânăstirea Cernica, 1808-1895, Buddha
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
științifice. Muncind mult, cu abnegație și folos netăgăduit, în 1973, publică primul volum din, azi celebrul său, Dicționar de idei literare repede întregit. E o operă de prim ordin care dezvăluia, deopotrivă, marea erudiție a savantului și stăpînirea unui domeniu cărturăresc care definește, istoric și critic, evoluția unor concepte și termeni literari. Critica ideilor literare, din 1974, întregește un teritoriu care este, de acum încolo, stăpînit în orgolioasă solitudine de un spirit liber și independent. D-sa a ținut mîndru la
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
frecventat pe tot parcursul Evului Mediu românesc, ca Imitatio Christi de Thomas Kempis, sau implicațiile activității biblistice din Transilvania asupra limbii literare. Prin textele și studiile de escortă publicate aici, cei doi editori restabilesc două adevăruri fundamentale legate de activitatea cărturărească de la Blaj: 1) noua Biserică Română Unită cu Roma și-a început opera de emancipare spirituală a românilor din Transilvania prin cărți care lichidau „analfabetismul religios”, furnizând preoților și credincioșilor textul sacru și lucrări adiacente acestuia, și 2) Blajul nu
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
prezent Si foaia albă-n față o simți ca o sfidare Chiar când evoci corlanul și prunele-n căldare Ori mai cioplești același butuc fosforescent În fiecare seară găsit la întâmplare Pe unde, vai, demultu-i, umblai, adolescent Ademenit de patimi cărturărești, atent Să potrivești o lume buimacă-n rime rare. Iubeai și tu o fată pe-atunci, ca un dement, Povești pe care încă le-asculți cu-nfiorare” (p. 41). Am vorbit până acum despre noutățile pe care le propune acest volum
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
sufletești, însoțite de un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Să se bucure de realizările și împlinirile de până acum, să le cultive și să le înmulțească, pe mai departe, îndeosebi pe cele de ordin cultural, spiritual și cărturăresc!... Dumnezeu să îl binecuvânteze, să îl ajute și să-i poarte de grijă! Dr. Stelian Gomboș
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
aminte „de mai marii noștri”!... Prin urmare, cuvintele noastre sunt puține și neputincoase pentru a putea spune cât bine a făcut Părintele Gavriil Stoica, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
sufletești, însoțite de un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Să se bucure de realizările și împlinirile de până acum, să le cultive și să le înmulțească, pe mai departe, îndeosebi pe cele de ordin cultural, spiritual și cărturăresc!... Dumnezeu să îl binecuvânteze, să îl ajute și să-i poarte de grijă! Dr. Stelian Gomboș
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
sufletești, însoțite de un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Să se bucure de realizările și împlinirile de până acum, să le cultive și să le înmulțească, pe mai departe, îndeosebi pe cele de ordin cultural, spiritual și cărturăresc!... Dumnezeu să îl binecuvânteze, să îl ajute și să-i poarte de grijă! Dr. Stelian Gomboș
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
duhovnicești, însoțite de un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Să vă bucurați de realizările și împlinirile de până acum și să le cultivați și să le înmulțiți, pe mai departe, îndeosebi pe cele de ordin duhovnicesc și cărturăresc!... Dumnezeu să vă ajute! Bibliografie: 1. Două sute de ani de învățamânt teologic la Sibiu, 1786-1986, Pr. Prof. Mircea Păcurariu, Sibiu, 1987, pp. 369-370 2. Dicționarul Teologilor Români, Pr. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, pp. 481-482
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre însă, sunt puține și neputincoase pentru a putea spune cât bine a făcut Părintele Irineu Iurașcu, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, acum, la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Irineu Iurașcu de la Mănăstirea giurgiuveană Delta
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
Aliman. Romanul lui Pavio are "Precuvântare" și "Epilog", între ele se succed cele șase istorii de iubire ale perechilor zodiacale. Am ales din romanul lui Milorad Pavio un fragment splendid, o mise-en abyme care dezvăluie într-un registru naiv, vag cărturăresc, povestea perechii originare și ea ar putea avea titlul identic cu romanul rebrenian: "Domnul ne-a creat împreunați într-o singură făptură. Ne-a creat ca o singură făptură, după care, ca să nu simțim însingurarea, ne-a despicat. Și atunci
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
alegerea făcută asupra căreia revin... în AVERTISMENT notam: "L-am numit astfel (Memorii din când în când), întrucât un jurnal în înțelesul obișnuit al cuvântului m-a preocupat mai puțin decât o stabilire cvasicronologică a ideilor, lecturilor, întâmplărilor, o biografie cărturărească, mai curând, mai important pentru mine și pentru felul meu de a fi... Sau nu voi fi dus eu o existență civică plină de fapte cutezătoare?... Care să merite o consemnare riguroasă în felul consacrat? S-ar putea. Oricum, după cum
Jurnal intim by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8631_a_9956]
-
Murakami) și cei veniți din spațiul Indiei și al Pakistanului (vedeta inconstestabilă fiind Salman Rushdie), anul 2008 ne aduce revelația Chinei cu o literatură pe care o bănuiam plină de comori, mai ales știind câte ceva despre vechimea civilizației și tradiția cărturărească, despre istoria ei recentă și expansiunea formidabilă la care asistăm. Cred că marele autor străin al acestui an vine din China. Văzusem, în urmă cu 20 de ani, filmul Sorgul roșu, câștigător al premiului Ursul de aur la Festivalul de la
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
fi fost moartea, nu s-ar fi filosofat deloc". Scriitorul român contemporan Dumitru Au-gustin Doman e dintre cei ce cutează a schița o replică: "Filosofia se învață, moartea - nu". Cu alte cuvinte întoarce spatele unei "științe a morții", unei morți cărturărești, uscate, pentru a măsura terifiantul fenomen cu propria-i măsură lăuntrică, pentru a-l reîntoarce la viață. Oare putem învăța extincția din cărți, ne-o putem însuși ca o lecție dintr-un manual? Oricîte lucruri ingenioase, oricîte subtilități s-au
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
modestie, de umilitate în fața lumii și vieții". Vîrstnicul Noica s-a dorit însă un mentor, un maître a penser, de tipul celor denunțați de Andre Glucksmann. A dorit să joace un rol de "bătrîn" în fața unor tineri cu o știință cărturărească "mai recentă, mai vie, mai ambițioasă, mai ostentativă, mai mîndră". Rol pe care Al. Paleologu nu și l-a asumat, preferînd a se exprima, spre a-i cita o sintagmă dintr-un elogiu adresat lui Mihai Șora, într-o "școală
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
ți se impun prin temeinicia științei și prin cimentarea argumentelor, sînt reci și neprimitoare. O galimatie de carcasă etanșă la radiații afective le ticsește paginile și o răceala asiduă de contabil sîrguincios le umbrește substanța, molipsindu-le cu morbul sterilității cărturărești. Le închizi cu aerul că ai vizitat un mausoleu impunător și venerabil, a cărui atmosferă, deși te-a înfrigurat pe alocuri, din păcate nu a izbutit să te înfioare. A doua oară nu le vei mai deschide. Cartea lui George
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]