6,372 matches
-
Repartizat ca învățător la Țagani, în Basarabia, tânărul Manu a ajuns la destinație cu căruța negustorului Oto Wolf, târziu, noaptea, fiind găzduit de directorul școlii, Marcel Lepădat. În gospodăria acestuia, poposise, cu doi ani în urmă, în împrejurări dramatice, Irina, care acum avea să se ocupe de buna primire a oaspetelui. Între Irina și Manu
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
Stepele Nogaice, dincolo de Bug, și, acuzați că se opun Politburo, trecuți la categoria culacilor și dușmanilor poporului, iar când au simțit că urmau să fie ridicați - Irina a făcut o pauză în care a suspinat discret - au pus caii la căruță, în care au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar, și am plecat cu toții spre Bugeac. Pe drum am fost ajunși de activiști călare, eu și Ludmila am fugit, iar pe mama și tata i-au legat
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar, și am plecat cu toții spre Bugeac. Pe drum am fost ajunși de activiști călare, eu și Ludmila am fugit, iar pe mama și tata i-au legat pe capra căruței, spate în spate și ..., nu a mai putut continua Irina, înecând-o lacrimile. Te rog să mă scuzi! -Și părinții? a întrebat-o Manu, când a crezut că s-a liniștit. -De atunci nu i-am mai văzut. Nu știm
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
fraga gustată delicat de fiece privire de om întunecat cu ochii-n cer te rogi înșirui puncte-n aer cu vântul tu petreci frunzele ruginite și albia secată și-un zvon de bucurie străbate lunca toată muntele îl urci fără căruțe grele pasul îți e mișcarea și gestul în durere și-n luminarea sfântă reconstruiești poteci El sus acolo vede deschide ziduri reci prin porți de-mbrățișare cu hrana vie albă mereu în tine umbra ridică înspre slava cerului cuvinte rostite
ROAGĂ-TE LIBERTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Roaga_te_libertate_anne_marie_bejliu_1384037859.html [Corola-blog/BlogPost/347299_a_348628]
-
și cum o consideră nelocuită, cred că-i necuratul pe acolo. Ne gospodărim singuri. Muncim cu ziua pe la cine ne primește și pe urmă împărțim ce am câștigat. Astăzi am plecat departe de noua mea locuință. M-am urcat în căruța lui Ion și am ajuns la oraș. Nici nu a cunoscut Ion că m-a purtat și pe mine printre sacii plini cu cereale. Era întuneric când a plecat din sat și eu m-am ascuns printre marfa comerciantului. Trebuia
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1485249159.html [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
ziuă, ajunse la cortul bulibașei Mihai. Având în mână pușca încărcată cu cinci cartușe, stătea nemișcat, în picioare, la oareșce distanță de ușa cortului. Fără să strige, aștepta. Era sigur că oamenii din cort se treziseră de hăpăitul câinelui de sub căruța lor ce lătra a om și va deschide cineva să vadă cine este. Un catâr ce veghea sub învelișul de adăpostire agățată de belie și el tot în picioare, slobozi, ca o rafală de mitralieră, niște pârțuri din burdihanul mai
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
multă gălăgie, „că în cort doarme un boier.” * Azi-noapte, când a venit, rupt de oboseală și de frigul care-i pătrunseseră în toate mădularele, l-a ascultat pe bulibașă și s-a culcat în cort, în locul dinspre marginea unde era căruța. N-a dat jos de pe el decât bocancii și obielele, trăgând în locul lor ciorapii de lână împletiți într-un cârlig, ca să fie mai groși, de nevastă-sa, înainte de a pleca de acasă. Îi încălța numai în cantonamente când se culca
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
moară copiii ș-om muri cu toții până la urmă. N-avem ce lucra, n-avem ce mânca! Satele sunt rare, lume-i puțină și săracă, parcă-i sfârșitul pământului! Când ne păzeai, ne-ai lăsat să punem corturile și s-avem căruțăle noastre. Ne-ai adus să mâncăm ca să nu fugim, ai fost bun cu noi. Nu ne-ai înjurat, nu ne-ai bătut. Ești om bun. Dumneata ești dezertor din armată și dacă ne prinde că noi te ascundem în șatra
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
să avem mâncare pentru trei zile. Eu m-am hotărât să dezertez, că nu vreau să mor pe aici. O fi bine, o fi rău? Asta-i hotărârea mea ! Când am pregătit furgoanele de marș, că așa se zice la căruțele de fân, într-un sac potrivit am pus în el câte ceva din ce-mi trebuie și l-am așezat la-ndemână, ascuns, ca să pot să-l ridic oricând. Aseară, pe la răsăritul lunii, când mărșăluiam, am fost atacați de bolșevici cu
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
și am găsit momentul să fug. Am luat din furgon sacul, ranița o aveam în spate, arma în mână și m-am pitit în păpurișul de pe marginea drumului, unde am stat până s-a terminat atacul. Pe timpul luptei coloana cu căruțele companiei nu s-a oprit, soldații ce mergeau alături de ele trăgeau din picioare și eu am rămas singur, ascuns în tufele de buruieni. Se făcuse liniște ca după furtună. Nu era prea întuneric, fiindcă apăruse luna. Pe marginea șanțului am
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cărți) indiferent de efort și de costuri. Studierea monumentului o începea în zori, pentru a putea urmări întrarea treptată a soarelui prin ferestre. În anii `50-`60, deplasarea la monumente nu se putea face decât pe jos sau cu „ocazii”: căruță sau camion căci nu existau cursele cu autobuze. La biserici nu erau reflectoare și ca să poată citi inscripțiile din scenele aflate la înălțime, întindea pe podea, acolo unde cădea soarele, un cearceaf alb împrumutat de la țărani, proiectând astfel lumina în
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
la drum. Cei drept a mers o jumătate de oră. Ajunse la numărul de casă. O casă frumoasă, bine îngrijită, spunea că acolo locuiește o familie de gospodari. Ea se aștepta la o casă veche, prăpădită. În curte zări o căruță, un băiat vânjos descărcat tulei de porumb. Un câine furios se pregătea s-o întrebe -ce caută ea acolo! Marș, dulău, sări în apărarea ei băiatul din curte. Doamna învățătoare, poftiți în curte, mama vine imediat. Mamă, a venit doamna
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
mâine la școală! A pierdut multă materie și este în clasa a patra, trece la gimnaziu, dacă nu-l trimiteți anunț autoritățile, și veți primi amendă. Femeia, nu comentă. O conduse la poartă, acolo băiatul, elevul ei, murdar, desculț, descărca căruța. - Te aștept mâine la clasă, băiatule! Rușinat, copilul plecă capul, și-i spuse: am să vin, doamna învățătoare! O dimineață de octombrie plină de blândețea toamnei. Pomii dansau în lumina difuză a dimineții. Se întreceau în a-și etala frumusețea
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
Sunt sigură că te-a uimit la oră, vei vedea în continuare ce surprize îți va face. Da, Silvia, îi spuse colegei, a fost o mare surpriză copilul acesta, la oră. Știi, când am fost la ei acasă, băiatul descărca căruța de porumb. Arăta, obosit și foarte necăjit. Desculț, murdar! Ei, Doina, așa este la țară, o să mai vezi tu copii munciți de părinți, nu este el primul. Noiembrie își intră în drepturi. Câmpiile au rămas dezbrăcate, pomii nu mai șoptesc
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
că nu m-am mutat cu Luci, la gazda ei, acum nu aș fi avut probleme. Ajunse la casa familiei Stoican. Femeia, ieși în prag, zicându-i: ați venit să comandați lemne, domnișoara învățătoare? Vă costă două sute cincizeci de lei, căruța. Vă dau un bilet, la Ocolul pădurarului este un om de al meu, care o să vă încarce o căruță cu lemne. Când ajuns acasă la gazdă, aceasta îi zise: l-ai văzut pe amantul, criminal? Despre ce, despre cine vorbiți
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
familiei Stoican. Femeia, ieși în prag, zicându-i: ați venit să comandați lemne, domnișoara învățătoare? Vă costă două sute cincizeci de lei, căruța. Vă dau un bilet, la Ocolul pădurarului este un om de al meu, care o să vă încarce o căruță cu lemne. Când ajuns acasă la gazdă, aceasta îi zise: l-ai văzut pe amantul, criminal? Despre ce, despre cine vorbiți, o întrebă Doina? Despre bărbatul de la pădure care ți-a dat lemnele. Acela este cel care l-a omorât
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
tine javră! Bagoas eunucul credincios ce-l păzea pe Alexandru se interpuse între cei doi la timp. Lama sabiei lui încovoiate o blocă pe cea macedoneană a lui Casandru cu un scrâșnet ce aducea neîndoielnic cu hurducăiala unei roți de căruță pe drumul neregulat de țară. Preț de o clipă se omorâseră fiecare din priviri unul în imaginația celuilalt. Bagoas nu era îndârjit de faptul că adversarul său se năpustise ca o fiară dezlănțuită asupra doctorului gură cască. În alte condiții
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în căruța vieții mele, Nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să mă nasc mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
mă nasc mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
conversație, Iulia nici nu a observat când s-a pus trenul în mișcare. Casele cartierelor marginașe dispar una după alta, iar trenul începe să prindă viteză. La o barieră așteaptă un autobuz plin, cu oamenii agățați pe scară și două căruțe. Oamenii se grăbesc la treburile lor. Încercând să răsfoiască o revistă, Iulia își dă seama că nu se poate concentra. Gândurile o năpădesc din nou.Un bărbat între două vârste, neavând nimic de făcut, îi studiază fiecare gest, fiecare mișcare
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
legendă vie pentru-ndelungă folosință ... Dar drumul prin pustietate nu-i desfătare și plăcere chiar și atunci când e bătut de oameni în plină putere, necum de-o gloată-ngreunată cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni, care la marșuri față fac doar în căruțe și pe-asini. Nici mie nu-mi era ușor cu cei optzeci de ani în spate - dar n-aveam voie să mă plâng, ci să m-arăt pildă în toate. Strângeam din dinți și rezistam - fiind vechi prieten al pustiei
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
otrăvesc nici văzduhul, printre nori, Făgărașul găzduiește hoteluri de gheață, Șelimbăr, o mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând cetăți ridicate împotriva hunilor asiatici claxonând căruțe de țărani, Mihai Viteazul e doar vis de român născut la câmpie într-un sat de Floci, în niciun oraș nu a cerut statuie, fiul lui, Nicolae dorea și el să se jertfească pentru o Romanie și un renăscut popor
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Miriapodele_decadentei_radu_liviu_dan_1379066031.html [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
a sosit prima migrație de țărani din Crimeea. Ei s-au oprit pe o așezare deja existentă, cu populație româno-tătară, numită Gherengic, care în limba turcă înseamnă „nu te apropia, mireasă”. Legenda spune că pe acel loc s-au întâlnit căruțele a două nunți și cum nu era voie ca cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. A doua migrație a fost în 1884
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul său, iubea mult caii și avea mereu cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]