392 matches
-
sau alta a drumului. În cele din urmă, motorul se oprise gâfâind și pocnind asurzitor în mijlocul unei bălți de noroi, destul de adânci, fiindcă apa ajunsese până la praguri, împiedicându-l și să coboare, cum încercase de câteva ori. Târziu apăruse un căruțaș bătrân ( să tot fi avut peste șaptezeci de ani ) într-un fel de cabrioletă retro, decapotabilă, cu roți late de cauciuc ( precum roțile de la mașinile de curse! ), trasă de un cal negru, uriaș. - Bună vreme, străine! îi dăduse binețe omul
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
și marele N. Iorga. Nu-mi amintesc o altă consemnare semnificativă a înmormântării umile, în deplin anonimat, a savantului patriot. în capela de la Cimitirul Bellu, el era "întins pe o năsălie, ca un muritor de rând." "Iorga înmormântat ca un căruțaș." "Asta întrece orice închipuire", izbucnește revoltat Pericle Martinescu. La Universitate, rectorul P. P. Panaitescu și decanul Alexandru Marcu au avut curajul să arboreze un steag îndoliat, dar foarte repede a fost smuls de studenții legionari, în locul lui, fiind pus un
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
Cristian Teodorescu A doua zi după ce a deschis restaurantul, Fănică s-a dus la plimbare pe jos, prin oraș. Era după amiază, frig și plouase. Pe strada principală, cam pustiu. Polițistul Pomenea care își făcea rondul, niște cîini, un căruțaș cu lemne, cîțiva copii care se întorceau de la școală și un bărbat în costum de vînător, într-o birjă. Hotelul Traian, prăvălii mici, o farmacie, două brutării la cîteva sute de metri distanță una de cealaltă, primăria, sala de baluri
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
cu țeavă lungă și punga de tutun erau legate laolaltă și vârâte pieziș în guler, la ceafă. Punga de tutun se tot zdruncina, ca însemnul unei cârciumi. Căruța era căruța de la mine de-acasă, calul era tot de-acolo, dar căruțașul nu era argatul meu. Am vrut să mă reped la el să-l întreb ce se întâmplă, însă dracii parcă erau vrejuri încolăcite în jurul meu și de care îmi era greu să mă scutur. Eram sigur că Ma Wendou, căruțașul
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
căruțașul nu era argatul meu. Am vrut să mă reped la el să-l întreb ce se întâmplă, însă dracii parcă erau vrejuri încolăcite în jurul meu și de care îmi era greu să mă scutur. Eram sigur că Ma Wendou, căruțașul, îmi văzuse silueta, că auzise zgomotele pe care le scoteam zbătându-mă din răsputeri și că-mi adulmecase mirosul ciudat și atât de greu de găsit în lumea oamenilor; el însă și-a mânat cu iuțeala vântului căruța prin fața mea
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
parte, Țuțea a fost adesea apropiat de Socrate vine tot din afectarea colocvialității discursului, din capacitatea de a exprima sensurile supreme cu cele mai umile cuvinte, limbajului filozofiei fiindu-i uneori preferat, ca și în cazul lui Socrate, cel al căruțașilor, fierarilor și tăbăcarilor. Așa se face că forța formativă a acestor cincizeci de pagini dactilo poate fi cu mult mai mare decât o operă academică în douăzeci de volume. Pentru că atât viteza cu care ele își pot atinge ținta, cât
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de înmormântare de la biserică se organizează un praznic fie la casa celui trecut în neființă, fie la casa de prăznuire din apropierea bisericii. Ocupații În trecut, lipovenii, mai ales cei din mediul urban, erau cunoscuți ca buni mici comerciați, birjari sau căruțași, dar și ca meșteșugari pricepuți (tâmplari, fierari, croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Bura Brutus exprimă opinii de ideolog titrat (cap. I din vol. II); securistul Winter, fost student al urmăritului Candid, e un critic la fel de sever al regimului comunist și al marxismului ca și fostul său profesor (cap. II din vol. II); căruțașul Nea Vasile e expert în istorie, Yalta și conjuncturi politice, la fel de afectat ca și Candid de "pustiirea lumii" (cap. III și IV din vol. II); culmea discursului critic aparține activistului de partid Tutilă Unu, și el un comunist și un
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
și oase și cu mașină. Augusta Voastră mașină împingea mereu căruța franzelarului; - și franzelarul înjura mereu pe Alteța Voastră. Câteva persoane din publicul ce s-adunase în număr destul de mare l-au lămurit, prin semne, și în șoapte, pe ticălosul de căruțaș că, uite, Domnul cu pricina este Principele Regent. Stupoare! Omul a înjurat mai departe și mai variat, cu bună știință. ...în sfârșit strada s-a descongestionat, căruțașul a răsuflat cu ușurare, iar Alteța Voastră și-a văzut liniștită de drum, cu
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
destul de mare l-au lămurit, prin semne, și în șoapte, pe ticălosul de căruțaș că, uite, Domnul cu pricina este Principele Regent. Stupoare! Omul a înjurat mai departe și mai variat, cu bună știință. ...în sfârșit strada s-a descongestionat, căruțașul a răsuflat cu ușurare, iar Alteța Voastră și-a văzut liniștită de drum, cu viteza obișnuită, adică foarte mare, cu viteză adică, de contravenție. Rămân, al Alteței Voastre, prea plecat și prea supus servitor, Mircea Damian. O a doua scrisoare, tot
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
invariabil repetate pe traseul parcursului: "Internaționala" și "Marsilieza", tradusă rudimentar în românește. Dirijorul dădea tonul agitînd un baston în chip de baghetă, ceea ce nu împiedica, spre disperarea lui, stridențele atonale ale sutelor de demonstranți, despărțiți pe specialitățile de muncă: hamali, căruțași, lopătari etc., fiecare cu purtători de placarde și steaguri roșii. Nu știu - nici mai tîrziu nu mi-am dat seama - cît de iubitor de muzică a fost Istrati. Dar știu că aceste coruri improvizate evoluînd în cacofonii de junglă îl
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce" (s.m.). Un meșter al camuflării termenilor obsceni se va dovedi, mai tîrziu, Sadoveanu: Cînd iese hogea în drum pentru treaba cea mică, apoi se-ndeamnă lîngă el tot satu^ cu cea mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive ale tătarului, pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
fără coviltir, stătea un domn În jur de patruzeci de ani, cu niște ochi mari, negri, și cu pleoapele oblonite de oboseală. Pe cap avea o pălărie cu boruri tari, cam roase. Ținea hățurile lejer Într‑o mână, ca un căruțaș destoinic, Înfășurând ambele curele În palma sa mare, Într‑o mănușă de piele de căprioară. Cu cealaltă mână strângea biciul, nou‑nouț, de gospodar, din trestie de bambus, cu ornamente de aramă În vârf, din fâșii subțiri de piele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și Începu să‑l Încovoaie; bambusul uscat trosni, arătându‑și elasticitatea. Apoi se plesni de două‑trei ori peste carâmbul cizmelor, și, ca și cum nu era destul, ieși În fața prăvăliei, pe stradă, și‑l Învârti deasupra capului În aer, așa cum fac căruțașii nărăviți. Biciul șfichiui ca un șarpe, iar fericitul proprietar schimbă atunci brusc direcția de mișcare a biciului, Îl Încordă, așa cum Încordezi bățul de bambus al undiței când tragi la o cegă mai mare sau la un șalău, sau când strângi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Sorescu Te-ai dus și tu, Mărine! La ,,vărul Shakespeare”, nu-i așa? Să știi că avem nevoie de un grădinar în slujbă. A venit toamna și florile se usucă și mor... tu le înflorești! De ce ne-ai lăsat tu, căruțașule, la răscruce? Nu ne-ai putut păsui până la vară? Știu că nu ți-am plătit decât jumătate din drum. Dar de ce ne lași lupilor? Ș-apoi cine ne va spune iarna povești despre cum era ,,La lilieci” și-n viațantâia
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
numai a brazdă proaspăt răsturnată nu miroseau. Trăsneau a redeveu (rachiu de vin) de cu noaptea-n cap. Se îmbătau de două ori, de la biserică la crîșma lui Pîntec și de la crîșmă la biserică, pînă le fugea pămîntul de sub tălpi. Căruțașul beat. Biciclistul beat. Milițianul beat. Femei cărînd saci. Ciorchinele de chipuri (curioase, rele, disprețuitoare, cînd l-au arestat pe bunuțu) nu-i de uitat. Nu i-a oprit nici aerul mîhnit al bunei Leonora să-și arate satisfacția tîmpă: "I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cerut-o și fără o vorbă am recitit corespondența noastră, datată cu 50 de ani în urmă. În clipa aceea am văzut proiectată în cerul nopții imaginea mea, scriind cu amicul meu, Gustav, la masa unei cârciumi de cartier, printre căruțași, zugravi, ratați cu toții, nedefiniți nici de ochii noștri în fumul țigărilor, atât de gros încât puteai să rezemi bicicleta de el. Luminați de un bec murdar, eu îi scriam lui Gustav, el îmi răspundea damnați înainte de a fi nimicuri, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Întâmplă ceva iar pe alocuri curgea tumultuos, Învolburat, devenind Înspăimântător de-a-dreptul, atunci când producea inundații și căra la vale mari trunchiuri de copaci, case mai mici, podețe, acoperișuri și animale. „Vadul” era o porțiune mică de râu, unde În verile secetoase, căruțașii mai curajoși reușeau cu căruțele lor trainice, trase de cai puternici, să treacă de pe un mal pe celălalt. Plaja dinspre Cățălești era plină cu nisip fin și pietre aduse din munți, rotunjite prin rostogoliri repetate. Printre pietre, valurile aduceau apă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
modeste din care doar patrucinci erau acoperite cu tablă, restul cu țiglă veche și paie. Cum urcușurile și coborâșurile dese obosiseră caii și cum Victor Olaru simțea o nevoie organică de a bea În cinstea scumpei sale duble soacre, a căruțașului și a tuturor celor care nu aveau asemenea necazuri ca ale sale, În dreptul unui magazin - singurul din localitate - ceru să oprească pentru a se mai odihni caii. Va, rămas În căruță, cu dispoziția severă „să fii cuminte și să stai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
asudați, se dădură jos și mergeau sporovăind În urma căruței a cărei cai cunoșteau drumul și cu ochii Închiși. În dreptul magazinului sărăcăcios, drumurile oamenilor se despărțeau. S-au despărțit și ei, nu Înainte ca Victor Olaru să-l mai cinstească pe căruțaș cu un rom, o secărică și ceva mărunțiș. Copilul zburda cu vioiciune Înaintea tatălui Îngândurat și a bunicii sale, mai tăcută ca niciodată, Întrebându-i din zece În zece pași: Înainte, tăticu’? E bine? Iubitor, Victor Olaru găsi, nici el
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
malul cu iarbă Înaltă, schimba „nada” (resturi de mămăliguță furate din rația câinilor sau din porția sa de dimineață) și Îl cobora Într-un loc unde Cineva Îl sfătuia de bine. Când apăreau semnele dimineții depline, șefii de atelaje (foștii căruțași), În funcție de gradul lor de hărnicie, veneau și-și luau perechile de boi, iar Valerică stătea până ce și ultima pereche de boi Îl părăsea. Uneori, oamenii veneau și pe la amiază, zile În care pescuia cu multă bucurie foarte mult pește, aproape
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
plapume, așternuturi și alte cele, a oprit la poarta lui Ion. Pe o banchetă, în față, stătea el cu o gospodină nu prea bătrînă și care se ținea mîndră tare. Au început să care în casă averea aceea și apoi căruțașul a dat binețe și a plecat. Și-a adus mîndră, mînca-l-ar viermii de hodorog, tuna Aneta. Și noi care credeam că a crăpat, se lamentau băieții. A luat-o de subțiori și a dat-o jos din căruță. Piei, Satană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Párt! striga vesel Vilmoș, éljen! Într-o vară, pe la sfîrșitul studenției, am dat pe la Ră tești. Cu băieții care nu luaseră Încă drumul Germaniei Federale, ne-am regăsit tot la pivnițe. Stăteam În gura uneia dintre ele, cînd aud un căruțaș Îndemnîndu-și caii și grăbind spre noi: — Trăiască Partidul Muncitoresc Român! — Draci! am făcut eu. — Trăiască, Radule, de ce să nu trăiască, dacă tot s-a terminat cu el și l-au făcut Partidul Comunist? Cum de ai mai venit pe la noi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ușă se auzea limpede scârțâitul unor roți de căruță, așa că, fără să stea pe gânduri, Culae se repezi pe ușă afară. O căruță se vedea apropiindu-se încet pe drum, cu un felinar bălăngănindu-se între roți. Hooo!... Pttrrruuu!... strigă căruțașul, când îl zări la rându-i și trase tare de hățuri, că să oprească. În lumina lunii, i se deslușeau trupul îndesat și ușor adus de spate, căciula de pe cap și barba mare, ca a sfinților din icoanele vechi. Culae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
căciula de pe cap și barba mare, ca a sfinților din icoanele vechi. Culae se apropie de căruță, dându-i omului cu smerenie bună seara și îl rugă să-l ia și pe el. Cum nu, nepoate... Hai, urcă! îl pofti căruțașul cel bărbos și se dădu mai într-o parte, ca să-i facă loc pe capră alături. Fără să-l întrebe nimic, el dădu scurt bice cailor, urnind căruța din loc. Astfel merseră amândoi, bătrân și copil, o vreme, hurducați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]