38 matches
-
bogăția lui indică vârsta posesorului. Astfel, părul negru este asociat cu tinerii și cei de vârstă medie, iar părul cărunt și rărit semnalează, de obicei, apusul vieții. Însă acest lucru poate fi Înșelător, deoarece În zilele noastre mulți oameni sunt cărunți la 40 sau chiar 30 de ani. În medicina tradițională chineză diagnosticul pentru părul cărunt și rărit este deficiența qi-ului rinichilor. Firește, când ajungem pe la 50 de ani, qi-ul rinichilor este mult slăbit, ceea ce are ca rezultat albirea și rărirea
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
modernă și un fel de oaie neagră printre sămănătoriștii prea limitați, unii dintre ei, la o literatură populată exclusiv cu babe și uncheși, îmbrăcați în ii și cojoace. Anghel "era un bărbat mărunțel, cam uzat; bărbuța roșcată începuse a-i cărunți. Elegant și boieros. Amator de vin bun și stridii. Mare cunoscător al poeziei contimporane europene, de gust subțire și sigur. Cândva publicase o serie de catrene: populare spaniole și grecești. Când i-am recitat câteva, la prima întâlnire, l-am
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
felie din creierul lui Einstein; Pisica oarbă cu clopoței; Dafnis și Floarea în răscrucea imperiilor; Cimitirul de trenuri. Domnul Fluture și doamna Fluture, Ed. Muzeului Literaturii Române, București, 2006; cuprinde piesele: Domnul Fluture și doamna Fluture; Tată din flori; Piticii cărunți. Volume de eseuri și publicistică: Complexul Ofeliei, Ed. Viitorul românesc, București, 1998; Dudul lui Shakespeare, Ed. Viitorul românesc, București, 2000; Actori la curtea prințului Hamlet, Ed. Viitorul românesc, București, 2001; Pușca lui Caragiale, Ed. Viitorul românesc, București, 2002. Filme Triunghiul
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
umflă prețul! Un văduv trăiește cu soacră-sa (Ziarele) Ca văduv, foarte disponibil, Trăiește azi cu mama soacră; Deci observăm că e posibil Să te-ndulcești cu poamă acră Rolul pilulei VIAGRA Povara anilor de zile O simt în special cărunții, Că trebuie să ia pastile, Să-ți amintească noaptea nunții. Adulterul Adulterul, chiar de-i mai ocult, Este un delict și condamnat e; Dar cuvântul vine din”adult”, Garanție de maturitate. Păcatul preacurviei Deși știu că-i o greșeală, Am
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
hardughia tresări ; încet- încet intră într-o urducătură necontenită. Podurile pline de păienjeniș, lada vămii, cântarul, sacii și-n cele din urmă oamenii se prindeau în ritmul acela care înveselea lumea, zvonind că toate au pornit, iar ciclurile se întemeiază. Cărunțind-o cu licheni, trecuse vreme peste moara care se pitea în gropul cu arini. Dar, la sfaturile care se încingeau acolo, îmbătrânea și acuma lumea de mirare. Mai ales când afară cântau ploile, pe măsură ce roata lopăta, timpul se închega, picurând
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fierbinți, dimineața și seara, în genunchi, cu ochii la icoana cea veche din perete, deasupra patului, privind lacom pe bunul Dumnezeu, care șade pe nouri albi, pe tron de aur... Toate au rămas cum au fost odinioară, numai măicuța a cărunțit puțin și a dobândit cine știe câte zbârcituri fine în colțurile ochilor plini și azi de focul credinței, pe când el, Apostol, parcă-i un străin ori parcă a căzut într-o lume străină. Doamna Bologa îi ceru să-i povestească numaidecât toate
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cazi, pentru că de fapt cazi o sută, două sute de metri, cam atît înseamnă o secundă, două, acea frîntură de timp te poate îmbătrîni. Au fost cazuri de piloți care s-au urcat tineri în avion și au coborît nu doar cărunți, ci chiar bătrîni de-adevăratelea. Îți dai seama de lucrul ăsta din privirea lor. Nesigură, tulbure, opacă, lunecătoare, privire de om bătrîn. Ah, dar dacă n-ați trecut prin asta, prin privațiune de libertate, n-aveți de unde să știți cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de tot; Ca o floare din fereastră, Cum au fost a fi nu pot Da‐ s mereu în preajma noastră. Ne vor veseli și frumoși, Vor s- avem mâncări gustoase; Dacă suntem sănătoși Totdeauna - s bucuroase. Triste-s c-am ajuns cărunți și că soarta nu ne - ajută; Ne mângâie blând pe frunți Cu o mână nevăzută. Ne alină somnul strâmt C- o iubire fără preget; Speriate, stau când simt Grunjii grijilor sub deget. Pe când noaptea - i lângă prag Lăcrimează sub pervazuri
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în fața voastră Cu sentimente de angoasă Să vă citesc poezia mea: Un Of Școlar - partea a - II-a! Clasa a IX a a trecut. Bărbile ne-au mai crescut. Acum stim la liceu cum e. Încă-ntrebăm: ”Vacanța unde e?” Cărunți și cu un an la cazier, Am devenit un colectiv de fier, Uniți la bine și la greu, La teme, chiul și-n ceasul rău. Experiență multă am căpătat Tot timpul cât ne-am plimbat, Căci am schimbat multe domicilii
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93425]
-
marginea satului. Boierul îl trimise la școala călugărească, iar el, vrednic, venise să conducă mănăstirea de la Sângeap, unde primise și întâiul botez. Ce veste, poveste vă poartă pașii spre mănăstire, fraților? ceru lămuriri înaltul prelat, a cărui barbă de-abia cărunțise. Preasfinția ta, un mare necaz ne apasă. Vrem să scăpăm satul de arșița neostoită! spuse băiatul cel mare, Vasilică. Vreau și eu, rosti grăbit Ionică, să-mi vîr capul în zăpadă. Am auzit de la bătrâni că este rece! Ce bună
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
or să ne gonească / Pân` la lacu roșu; / Lac roșu n-a fost, / Dar or să se facă / Din sânge de-al nostru. Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia, / Și-or să ne gonească / Pân` la munți / Cărunți; / Munți / Cărunți / N-au fost, / Dar o să se facă / Tot din părul nostru. / Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia / Și-o să ne gonească / Pân` la pod de os; / Pod de os / N-a fost, / Da or să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ne gonească / Pân` la lacu roșu; / Lac roșu n-a fost, / Dar or să se facă / Din sânge de-al nostru. Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia, / Și-or să ne gonească / Pân` la munți / Cărunți; / Munți / Cărunți / N-au fost, / Dar o să se facă / Tot din părul nostru. / Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia / Și-o să ne gonească / Pân` la pod de os; / Pod de os / N-a fost, / Da or să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
n versuri de foc. Ceva mai matur, dar tot cu note sentimentale ca re țin de sufletul îndrăgostitului, Constantin Clisu la 1 7 mai 1958 scrie și el: Măi, vântule zvăpăiat! De mi‐ ai scuturat atâtea Flori, în păru‐ mi cărunțit Sau în toamne reci, cu brumă, Părul mi l‐ ai brumuit, Nu‐s pe tine supărat, Măi, vântule zvăpăiat! Nici că‐ alungi printre cosițe 180 Și săruți atâtea flori, Sau înfiorezi obrajii La fecioare și feciori, Nu‐ s pe tine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]