1,241 matches
-
la dispensariu, nu la maternitate, nu la alte alcătuiri ale republicii. Ca un cărturar ce mă aflam, eram poftit să văd școlarii vârstnici care se așezau în rând cu copiii lor, absolvenți mai vechi ai învățământului elementar. Bărbați cu bărbi cărunte, neveste care nu mai aveau tinereță decât în priviri, se supuneau rânduielii timpului nou, deveneau cititori ai bibliotecii căminului cultural, dădeau primăverii de la Pietrile un spor de strălucire spirituală care mi-a făcut mai scumpă misiunea periodică a anotimpului." 11
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a aromit și satrapi bemoli răscol' amorțit vulcan cărunt temătoarele afund stela și potirul gol joc steril îngheț arzând sufletul îmi e târât cum treci funia pe gât rangul crucilor de rând text/tărâm ales a fi prag pronaos și altar miresmate mă tresar mirese tipografii - eldorado-de-levant piimata anton
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
cîndva un personaj de prim-plan, a apus discret. Putea fi văzut, în anii din urmă, purtîndu-și bastonul alb, semnul distinctiv al unei categorii îndurătoare. Venea în parcul spațios, întotdeauna pe aceeași bancă scorojită, apoi revopsită și iarăși scorojită... Tăcere căruntă, aiuritoare. Cînd și cînd se însoțea cu un vrednic matein, recunoscut și el în lumea literelor, Radu Albala, îngrijitorul ultimei ediții semnate Ion Biberi. Trăiască visătorii! Și dreptunghiul imaginar ca un ecran. Soarta literatului transpare din destinul cărților sale, din
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
obișnuiți cu astfel de spectacole oferite de regizorul cu origini italiane, ajuns un nume important la Hollywood . - Scoate dracului vesta aia și așează-te ,îi spune oarecum prietenos. - Ești plin de surprize Luigi,spune un altul de la masă,un bărbat cărunt ,cu vechime importantă în câmpul artistic. Ia spune tinere,ce rol interpretezi ? - Nu vrem să desconspirăm nimic deocamdată,nu-i așa domnule de Vitto ? „ Nu e prost deloc,joacă tare .Nu pare a fi un simplu ospătar ”,gândește italianul,puțin
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
stelelor ce coboară în mine?/ Cui îi pasă de sălciile ce mă plâng,/ de râul ce se aruncă în lac,/ unde plutește umbra mea/ mână în mână cu imaginea ei în apă?/ Cui îi pasă de cerul fierbinte/ cu șuvițe cărunte/rămas de la norii ce nu mai suportă albastrul? Atâtea întrebări îmi rămân.../la care universul răspunde mereu/ cu marea lui muțenie! (Cui îi pasă? ). Adevărata poezie, dincoace și dincolo de orice retorică, ne pune față-n față cu semnificația profundă a
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
accept într-un acum imprecis eu tac să nu-ți tulbur amăgirea ascult cum trupul își scutură frunzișul lumina fumegând pe finister în seară au mai rămas în noi himere amiezile de vara anemică ispită cu tinere dogori rotindu-se cărunte pe umerii prea slabi să poarte rodul grădinilor încă necules în sufletul inundat de ceață șoimii își poartă zborul indecis tot mai aproape de pământ amețiți de efigiile anotimpului când puteau săruta soarele eu cred c-ai învățat să te accepți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
stelelor ce coboară în mine? Cui îi pasă de salciile ce mă plâng, de răul ce se aruncă în lac, unde plutește umbră mea mâna în mână cu imaginea ei în apă? Cui îi pasă de cerul fierbinte cu șuvițe cărunte rămas de la norii ce nu mai suportă albastrul? Citește mai mult A CHI IMPORTAA chi importă l’apprensionee la mestizia delle stelle che calano în me ? A chi importă le salici che mi rimpiangono,îl fiume che și getta nel
VIORELA CODREANU TIRON [Corola-blog/BlogPost/380687_a_382016]
-
recunoști, necăznit, tușele întunecate ale Florilor de mucigai: Era un personaj de-o șchioapă, încins cu curea aspră, cu barba pînă la genunchi - deștept ca un șarpe, înțelept ca o carte veche cu copci și bun, bun ca un miel cărunt." Un loc al întîlnirilor sînt, de bună seamă, Bucureștii (pluralul îl impune Arghezi, cu insistență), tîrg pestriț, unde varietatea încîntă și face cu neputință plictisul marilor metropole. Departe de a fi aseptic și disciplinat, zvăpăiatul copil al unei turme de
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de-a folosi petice de lume dusă ca accesorii în mare vogă. Asta se întîmplă în povestirile Adrianei Bittel: se schimbă generații, "supraviețuitorii" ajung nițel penibili, cu certurile lor pe franțuzește, în cartierul care mai vorbește numai prin semne, fire cărunte se urzesc dimpreună cu lungi dîre de fericire. Și-o să trăim, unchiule Vania... Deși Întîlnire la Paris nu-i un manual de supraviețuire. Nu. E un jurnal stratificat de generații feminine, în care pietricele roșii apucă printre cele verzi, ca
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
ales, cea nescrisă, recomandă primirea în Academia Teatrului a minunatului George Banu. N-a trăit degeaba, a văzut mult și a simțit frumos, iar întâlnirile cu el sunt în mod sigur în anticamera marilor evenimente. Așa cum stă, molcom și puțin cărunt, ascunde în ființa lui lama necruțătoare a criticului de temut dar și entuziasmul copilăresc al primului sărut. Adică gata de a se îndrăgosti instantaneu atunci când simte că în apropiere se prezintă capodopera. Ion Caramitru * * * În ceasurile lui bune, care nu
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fără seamaăn, ne făcea să râdem cu lacrimi. Avea o fetiță tot Lucia, pe care o idolatrizau. Aurel sau Babi, cel mai mare era o fire închisăîn eul său și ducea o viață aparte. Deși tânăr încă, avea părul completamente cărunt, care făcea un contrast cu părul extrem de brun și îi dădea o expresie înteresamtă, exotică. După ce îmi cunoscui noile rudenii, între altele protopopul Clujului, Tulius Roșescu cu familia lui, iar un unchi al lui Horia plecarăm însoțiți de multă lume
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
spectacole-eveniment și să fie și pedagogi; îi mai trebuie actori talentați și... mașiniști pricepuți. Dacă le are pe astea, celelalte sunt ușor de obținut“. Dacă Teatrul Național Timișoara ar fi... Raiul, atunci Nenică ar fi Sfântul Petru: sobru, aproape grav, cărunt și sever în tunica albă, îi întâmpină în prag pe cei ce vin la spectacol și, când le urează cu glas molcom „vizionare plăcută“ ori „o seară bună“, ochii lui nu-ntârzie pe pătrățica de hârtie care-i cheia paradisului
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
un moment dat a fost chemată la Securitate. Atunci i s-a făcut pentru prima dată frică, zice. Credea că a fost descoperit autorul poeziilor citite pe postul de radio „Europa Liberă”. A primit-o un individ mai în vârstă, cărunt. Nu, nu a fost nici o problemă. Doar faptul că purta corespondență cu străinătatea și tovarășii trebuiau să știe tot.
Agenda2003-31-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281325_a_282654]
-
lui Aderca". Miron Dragu mi-a fost coleg la Școala de literatură Mihai Eminescu. Era un tip saturnian, crispat și taciturn. Pe Aderca îl întîlneam în același an al studenției mele bucureștene, 1954: era un domn vîrstnic, decent, cu părul cărunt tuns scurt, învesmîntat într-un veston maron reiat (pe atunci o haină "de lux"!), a cărui privire șovăia, abia simțit, între melancolie și difidentă. Citindu-i, recent, paginile de jurnal, mi-am dat seama că era atras erotic, în acel
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
și noi, să mă iertați, "răii noștri", oameni cu experiență, să facem față, stiti, inamicului, - nu-i frumos ce spun, - dar inamicu-i inamic, si trebă să-i facem față, prin orice. Și zicînd acestea, arată un barbat nu prea înalt, cărunt, cîrlionțat, foarte vioi și care umblă printre oameni de colo pînă colo și aia se veseleau. Preotelul îi spusese reporterului că pe acela îl chema Ghiță Amăriei și că era șofer și venea tocmai din Ialomița, si ialomițenii ăștia sînt
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu crucile înfipte-n cer;/ Lumina-n trapul stelelor cărunte/ De sînge spală ierbile-n eter.// Hai, tată, vînătoarea de-animale/ De mult s-a terminat. S-a tras la sorți/ Pe pușcă și trăgaciul dumitale/ Cerbii uciși de vînătorii morți" (Elegie). Uneori suavitatea se logodește cu teroarea, într-o perspectivă
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
negreșit cea mai impunătoare tălmăcire artistică a Sfintei Scripturi în limba noastră. Romanul din 1935 fructifică amintiri și din anul de studii filosofice (inclusiv atmosfera politică a timpului) și segmente din momentul acelei convertiri din vara lui 1899: Un cap cărunt, puțin calvit, trecu printre capetele negre, blonde, castanii, și pe linia catedrei - singura liberă - apăru figura lui Titu Maiorescu... Este un om de statură mijlocie, îmbrăcat cu severă luare-aminte și oferind, deocamdată, privirilor un piept lat, sub podoaba albă a
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
respins, ceea ce îl făcuse pe autorul Comediei umane să exclame, aflînd vestea: "Domnilor, eu n-am avut cantitatea, eu am avut calitatea!". Hugo îl văzuse pentru ultima dată, astfel: ...Avea față violeta, aproape neagră, înclinată spre dreapta, barbă nerasa, părul cărunt, tuns scurt... O femeie bătrînă, de pază, si un slujitor ședeau în picioare de-o parte și de alta a patului... * Anunțul decesului lui Balzac, un carton de 0,18 pe 0,15 m.: Vă rugăm să asistați la serviciul
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Fugărind cu pintenii arși iluzoriul liman: Chilia apelor repezi cu vârtejuri de fum, Cărări pieptănate în grabă în malul de scrum. Fugit-am călare, fugit-am s-ajung la liman. Scrâșnind prin decenii uitat-am să cresc din maidan copilul cărunt, când în bălti ucis-am cu pietre Tâmple ce-au copt nefirescul sub țăstul din vetre. Iartă-mă Univers, si nu mai fi părtinitor, Dezgroapă-mi zilele din cuiburi mai încetișor Măcar o lună de vară mai sparge-mi din
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
se năpustească, în spațiul public, înjurând și lovind, la o jurnalistă care nu face decât să filmeze, haită însă le dă curaj și protecție. Cei mai agresivi dintre „plimbăreții" de ieri, cei care depistau și izolau posibilii „băsiști", au părul cărunt. Vârstă nu înseamnă neapărat înțelepciune, poate să aducă la fel de bine îngroșarea urâțeniei sufletești. Ei sunt urmașii, sau sunt chiar cei care, cu miile, aplaudau pe 14 iunie 1990 violențele minerilor asupra unor civili nevinovați, aleși după plete, ochelari, blugi sau
CT Popescu: Apelul Antena 3, echivalent cu chemarea lui Ion Iliescu adresată „oamenilor de bine" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21344_a_22669]
-
parc-a surprins O sărutare pătimașa , Un strigăt slab și-un geamăt stins . O presimțire necurata Batrinul piept i-a străbătut... Dar înc-o clipă-a mai trecut Și iar nimic ; din zarea toată Doar vântul freamăt aducea De printre crestele cărunte , Și-n pacea nopții s-auzea Șoptitul unui râu de munte. Canonul sfânt , în gândul sau , Porni cu spaimă să-l rostească , Ca de pe-aici să izgonească Lucrarea spiritului rău ; Cu degete tremurătoare Își face cruce , si , greoi , Pe
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]