58 matches
-
1936; Calea împărătească, București, 1938; Moșierii și a doua lor chemare, București, 1940; Sarea pământului, București, 1942; Stăvilare. Se aleg apele, București, 1942; Conspirația Dărmănescului. Cărvunarii, îngr. V. Iova, pref. Șerban Cioculescu, scrisoare de Perpessicius, București, 1982; Originile democrației române. Cărvunarii. Constituția Moldovei de la 1822, București, 1996. Traduceri: E. Coué, Stăpânirea de sine, București, 1927; O. S. Marden, Minunile gândului, București, 1928; I. Sulacov, Însemnările unui flămând, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, VI, 236; Octav Botez, D. V. Barnoschi, „Cărvunarii
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
Cărvunarii. Constituția Moldovei de la 1822, București, 1996. Traduceri: E. Coué, Stăpânirea de sine, București, 1927; O. S. Marden, Minunile gândului, București, 1928; I. Sulacov, Însemnările unui flămând, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, VI, 236; Octav Botez, D. V. Barnoschi, „Cărvunarii”, VR, 1928, 9; Mihail Sadoveanu, „Cărvunarii”, poveste istorică de D. V. Barnoschi, ALA, 1929, 431; Alexandru Bilciurescu, D. V. Barnoschi, „Neamul Coțofănesc”, CL, 1930, mai; Perpessicius, Opere, IV, 60-64, V, 187, VII, 74-76; Petre Pandrea, D. V. Barnoschi, „Rumilia”, ALA
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
1996. Traduceri: E. Coué, Stăpânirea de sine, București, 1927; O. S. Marden, Minunile gândului, București, 1928; I. Sulacov, Însemnările unui flămând, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, VI, 236; Octav Botez, D. V. Barnoschi, „Cărvunarii”, VR, 1928, 9; Mihail Sadoveanu, „Cărvunarii”, poveste istorică de D. V. Barnoschi, ALA, 1929, 431; Alexandru Bilciurescu, D. V. Barnoschi, „Neamul Coțofănesc”, CL, 1930, mai; Perpessicius, Opere, IV, 60-64, V, 187, VII, 74-76; Petre Pandrea, D. V. Barnoschi, „Rumilia”, ALA, 1934, 727; N. Iorga, Alt otrăvitor
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
artă plastică și culturale la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Săptămâna literară”, „Adevărul”, „Viața literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Era nouă”, „Democrația”, „Lumină și culoare”, „Libertatea”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor” ș.a. Datorită experienței sale redacționale, a fost asociat și la editarea periodicelor „Cărvunarii” (1927), „Hanul Samariteanului” (1929), „Progresul social” (1932-1933). Dintre ipostazele publicisticii lui B. mai ferm conturată este aceea de cronicar plastic. Albumele intitulate Plastica anului (panoramând anii 1930, 1931, 1932) erau exerciții pregătitoare pentru o proiectată istorie a artelor plastice românești
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
nuvele de Neculai Totu, René Bogdan, Petru Vignali. Amintiri și evocări istorice semnează Alexandru Jippa (Amintiri din viața mea) și C. Gane (Despre Ioniță Vodă Sturza). Cronici la spectacolele de la Naționalul bucureștean scrie Codin Lăzărescu, în timp ce N. I. Lazăr recenzează volumul Cărvunarii al lui D. V. Barnoschi, N. Lascu romanele Gol de G. M. Vlădescu și Mărăcini de Lucreția Petrescu, alte cărți consemnate fiind Iudaica de Nicolae Iorga, Cula de la Măldărești de Olga Greceanu, romanul 1907 de Cezar Petrescu. Publicistica, relativ abundentă
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
puțin retrograd apare istoriograful într-un „tratat important” din 1822, descoperit printre manuscrisele sale grecești, în care își fac loc idei iluministe și naționaliste. El vine cu un proiect de constituție pentru „patrioții” lui (amintind, ca principii, de cea a cărvunarilor), în scopul refacerii societății după eliberarea de greci. În 1829 N. R. traduce în românește, în versuri, Buna obicinuință nouă, un manual cuprinzând sfaturi pentru corectarea moravurilor, având la bază „hristoitia” lui A.Vizantios după Erasm. SCRIERI: Despre originea românilor și
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
talent Lasă-te de artă Fii măcar cu tine drept Cată-ți altă soartă. Sărac am fost, sărac rămân Dar pe virtute sunt stăpân. Aceasta este averea mea Și n-o împart cu nimenea. Iași, 24 septembrie 2006. După modelul cărvunarilor în preajma Unirii Principatelor, tineretul studios, revenit în Mold ova, printre care și Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, D. Ral et, C. Rola, C. Hurmuzachi, C. Negri și alții, la 25 mai 1856 , în mod secret, s-au adunat la via de pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
treabă, că nu poate ieși... Te cheamă directorul tău, bă! Și veni și ordin de Sus, de la Tovarășa, mă bețivanule! Ați îmbulinat-o, 'rați ai dracului de inconștienți!... Auzind aceste argumente solide, Sindicatul ieși. Intrară în biroul directorial. Misterios, ca un cărvunar de operetă, șeful cel mare comunică, sec, secretarei: Să nu ne deranjeze nimeni, bă, doamnă! Prelucrăm directivele Tovarășei Ceaușescu! Trase ușa după el și strigă, pentru cazul în care vreun curios ar fi vrut să asculte: E grav, bă! Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Neîndoielnic, însă, cel mai reprezentativ document pentru spiritul agitat al epocii, inspirat, s-a spus3, din celebra Declarație a drepturilor omului și ale cetățeanului și ilustrând interesele sau opțiunile politico-sociale ale boierimii mici și mijlocii din Moldova, a fost Constituția cărvunarilor, din anul 1822, calificată de savantul A. D. Xenopol drept "cea dintâi manifestare politică a cugetării liberale" și, totodată, "cea dintâi întrupare a unei gândiri constituționale în țările române"4. Documentul, sincron cu pamfletul unuia dintre autori, Strigarea norodului Moldovei cătră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
principiul separării puterilor, pe reformarea și modernizarea administrației, în măsură să asigure guvernarea națiunii prin ea însăși, proclamând egalitatea în drepturi în fața legii, respectul absolut al proprietății, libertatea individuală, suprimarea tuturor îngrădirilor din calea libertății industriale și comerciale etc. Democrația cărvunarilor, reprezentând o bornă sau mărturie semnificativă asupra ideologiei politice a vremii și a concepției de organizare modernă a vieții de stat, chiar dacă a fost marcată de spiritul revoluției franceze, nu poate fi echivalată cu fructul imitației străine, ci s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de constituțiune a Moldovei din 1822. Originile partidului conservator și a<le> celui liberal, București, 1898, p. 45. 5 Ionică Tăutul, Scrieri social-politice, ediție de Emil Vîrtosu, Editura Științifică, București, 1974, pp. 79-93. 6 D. V. Barnovschi, Originile democrației române. "Cărvunarii". Constituția Moldovei de la 1822, Iași, 1922, p. 308. 7 Vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, București 1979, p. 344. 8 Vasile Fabian-Bob, Moldova la anul 1821, în "Foaie pentru minte, inimă și literatură", II, Brașov, 1839
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
memorii prin care se solicita modificarea statutului politic internațional al Principatelor. 40 dintre acestea solicitau Înlăturarea domniilor fanariote, 20 urmăreau obținerea independenței. Proiectele de reformă urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să Întemeieze un stat constituțional. 1. Constituția Cărvunarilor - Întocmită În 1822 de Ionică Tăutu susținea monarhie mărginită și moștenitoare. 2. Așezământul politicesc - semnat de Simion Marcovici susținea organizarea statului pe baza separării puterilor Societățile politice secrete care au acționat Între 1821 și 1848 au diversificat proiectele pentru statul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
modificarea statului politico-juridic al principatelor: 40 de memorii cereau înlăturarea domnilor fanarioți; 10 memorii cereau obținerea independenței. o au fost concepute numeroase proiecte de reformă care urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să întemeieze un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc” Simion Marcovici -susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
al cărui cel mai longeviv membru (Petru Maior) s-a stins în 1821, sfera de cuprindere a categoriei de națiune își va amplifica raza folosind metafora geometriei tridimensionale utilizată de Blaga și în alte spații românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este boierimea, granițele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al cărui cel mai longeviv membru (Petru Maior) s-a stins în 1821, sfera de cuprindere a categoriei de națiune își va amplifica raza - folosind metafora geometriei tridimensionale utilizată de Blaga - și în alte spații românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este boierimea, granițele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către un om politic de factura lui Mihail Sturdza, conservatorismul devenea primul curent politic care se regăsea într-o formă coagulată la începutul secolului al XIX-lea. Neliniștit de ecoul și urmările pe care le-ar fi putut avea "mișcarea cărvunarilor", viitorul domn al Moldovei realiza la doi ani după revoluția din 1821, o critică puternică la adresa "novatorilor", considerați vinovați pentru negarea "autorității constituite" și a "vechii administrații a Principatelor". Invocând "binele public" și necesitatea de a păstra "armonia dintre guvernanți
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
-și exprima nemulțumirea față de ideea introducerii unei Constituții în Moldova și respingea constituirea unei noi ordini politice în care centrul de greutate urma să fie ocupat de boierii mici și mijlocii 3. Reacția vehementă a lui M. Sturdza față de "Constituția cărvunarilor" se datora, credem, apariției sale pe fondul unor "evenimente" care anunțau răsturnarea situației existente. Când spunem aceasta ne gândim la redactarea unor memorii precum cele apărute în 1802, aparținând boierului D. Sturdza, și la cel din 1804 în care, dincolo de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
str. Plăieșilor de la intersecția cu str. Ceahlău și pînă la sfîrșit (exclusiv), str. Ștefan Gheorghiu de la intersecția cu str. Plăieșilor și pînă la intersecția cu str. Lopătari (exclusiv), str. Vasile Pîrvan (exclusiv), str. Rîndunelelor (exclusiv), str. Lopătari, str. Eroilor, str. Cărvunarilor, str. Tribunei, str. Sondelor, str. Vagonului (exclusiv), str. Locomotivei (exclusiv), str. Drezinei (exclusiv). Comună suburbana Tirgsoru Vechi 6. Circumscripția electorală nr. 6 Filipeștii de Tîrg Comunele: Aricestii Rahtivani Filipeștii de Pădure Filipeștii de Tîrg Florești Magureni Manesti 7. Circumscripția electorală
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
de către un om politic de factura lui Mihail Sturdza, conservatorismul devenea primul curent politic care se regăsea într-o formă coagulată la începutul secolului al XIX-lea. Neliniștit de ecoul și urmările pe care le-ar fi putut avea "mișcarea cărvunarilor", viitorul domn al Moldovei realiza la doi ani după revoluția din 1821, o critică puternică la adresa "novatorilor", considerați vinovați pentru negarea "autorității constituite" și a "vechii administrații a Principatelor". Invocând "binele public" și necesitatea de a păstra "armonia dintre guvernanți
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
-și exprima nemulțumirea față de ideea introducerii unei Constituții în Moldova și respingea constituirea unei noi ordini politice în care centrul de greutate urma să fie ocupat de boierii mici și mijlocii 3. Reacția vehementă a lui M. Sturdza față de "Constituția cărvunarilor" se datora, credem, apariției sale pe fondul unor "evenimente" care anunțau răsturnarea situației existente. Când spunem aceasta ne gândim la redactarea unor memorii precum cele apărute în 1802, aparținând boierului D. Sturdza, și la cel din 1804 în care, dincolo de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse și de acel segment de boierime autohtonă (de la Tudor Vladimirescu, la moldovenii "Cărvunari") care revendica independența Valahiei și a Moldovei, precum și instituirea unui regim de monarhie parlamentară, pentru a garanta dreptul de proprietate, libertățile din Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului, accesul meritocratic la funcțiile publice, sancționarea abuzurilor administrației, ordine în finanțele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
redactarea altuia, Scrisoare ce au trimis un boier din Moldova cătră dumnealui logof. Grigoraș Sturza, la Cernăuți. În 1825 alcătuiește urarea de An Nou, citită domnitorului probabil de episcopul Hușilor, și participă la elaborarea proiectului primei constituții românești, zisă a „cărvunarilor”. Spre a evita un conflict cu Rusia, protectoarea marii boierimi, Ioniță Sandu Sturdza îl trimite, în noiembrie 1824, la Constantinopol, ca secretar al capuchehaiei moldovenești și cu misiunea de a-l instrui pe fiul său, nu însă înainte de a-l
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
de la Academia Română acest proiect al primei constituțiuni românești. Domnitorul este secondat de un grup de boieri cu idei liberale - se formează un partid politic. Reacțiunea, însă, reprezentată prin alt grup - de boieri care se refugiaseră peste hotar, nemulțumită de liberalismul „cărvunarilor" (nume disprețuitor cu care tratau pe cei dintâi), se aținea la Sibiu sau la Brașov, ba chiar dincolo de Prut, la pravoslavnicii moscoviți și luptă din răsputeri să dărâme liberalismul. Intriga rusească a triumfat în cele din urmă, Sturza a căzut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]