1,948 matches
-
de tei ascultând greierii - clar de lună Umbră de salcâm - sticletele cercetând un scaiete mov Bându-și ceaiul singur - în vaza de alături bujorul uscat Sfârșit de brumar - luna în creștere pe-un cer fără nori Frunze căzând de pe ram cate una - primii fulgi de nea Iarna în casă ascultând simfonia - vechiul gramofon Noapte geroasă - țârâitul greierelui în dosul sobei Seară de iarnă - înconjurat de corbi schitul din vale În așteptarea concertului de Anul Nou - ninge cu fulgi mari Plouă peste-oraș
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romaani_de_haiku_maria_tirenescu.html [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]
-
-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
în orele de răgaz, căci se și muncea mult, iar oamenii comunicau între ei ca într-o mare familie unde domnea bunătatea și înțelegerea. Eu eram absorbită de toate acestea și îmi plăcea să observ și să contemplu cu admirație cătă putere de îndurare puteau avea niște bieți oameni răpuși de vicisitudinile vieții, trecănd peste toate cu joc și voie bună, așa că, am căutat în poezia populară izvorul unei inspirații care constituie, după părerea mea, baza lirismului și oglindește sufletul nostru
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
Stă savantul, calculează câtă forță se găsește Într-o cumpănă imensă, care ea din loc urnește Munții, ce-n basme-un zmeu pe un umăr îi purta; Cugetarea lui îi spune că Pământul l-ar mișca... Numai punct de sprijin cate, unde cumpăna să pună, Ca Atlas ar avea forță, dirijând cu a lui mână, Ordonând pe fiecare după buna lui plăcere: Sateliți, planete, sori..., asta nimeni nu i-ar cere. Stă în cumpănă și-și spune: - „Cum așa o armonie
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
de conaționalii săi harnica și mereu neobosita poetă bănățeană, cu rădăcini bucovinene. Ambii părinți sunt născuți în Bucovina, iar mama este originară din satul Cupca. Anume Cupca, cu vechile și frumoasele ei tradiții, ne-a și apropiat sufletește pe amândouă, necătând la faptul că o mare distanță (în kilometri doar) ne desparte, iar personal încă nu ne cunoaștem. Mai întâi ne-am transmis una alteia cărți și ziare prin intermediul vrednicului cupcean, cu părere de rău trecut deja de 11 ani în
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
în larg. Noi doi, un univers de stele Pe cerul nopților de vară, Două priviri care se sprijină- ntre ele În nesfârșitul anilor povară. Eu sunt atomul Celulei tale primordiale Iar tu esti omul Armurii mele aurii de zale. Și cate-as mai avea de spus Și de simțit în zilele-mi senine Iubite tu, iubit nespus, Ai grijă de speranțele din mine. Silvana Andrada Tcacenco- 04.02.2016 Referință Bibliografica: DRAGOSTE PRIMORDIALĂ / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DRAGOSTE PRIMORDIALA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1454894951.html [Corola-blog/BlogPost/384057_a_385386]
-
istovit Căci uneori nu te dorea, Mă iartă, dragul meu iubit, Că n-am știut să fiu a ta! Iubite, să îmi ierți și glasul Ce-adeseori îl înălțam Și iartă-mi, dacă poți, și pasul Din nopțile când te cătam! Să-mi ierți, iubite, mângâierea Că nu te-a dezmierdat mereu, Iarta-mi și gândul și tăcerea Ce te-apăsau în noapte greu! Alintul dulce să mi-l ierți Căci te uita nealintat, Să-mi ierți și-acele dimineți Când
MA IARTĂ TU... CEL MAI IUBIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/angela_mihai_1490066069.html [Corola-blog/BlogPost/382977_a_384306]
-
ce-a pătruns în minte, Că umbrela de ploaie era doar de umbră, Și moșulică doar în sufletu-i se accumba... Se apropie împiedicat, dar cumva sigur, Pare că știe ca-i doar o ploicică, desigur, Jubilând mai face oricum cate-o piruetă, Bucurând, dar slab îi el cât o eprubetă... Acum chiar langa mine-i, aud și muzichie, Mă întorc, mă uit unde/ce poate să ‘învie', Doar nu poate să cânte ploaia vreo vină, Sau ce îngerii ploilor ar
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1401978468.html [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
așa îi spuneam eu de pe la 13 ani (poate pentruca Meea și "mama" aveau aceeași inițială),si asa au strigat-o și nepoții. In sfarsit, am ajuns la nepoți, adică la fiii mei.Si eu că și părinții mei, am dat cate 2 prenume băieților mei,desi i-am strigat tot timpul cu diminutive, decise chiar de la inceput.Cel puțin să aibă ei, dacă eu n-am avut așa cum aș fi vrut! Fiul meu cel mare e David Robert:David după tata
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442952836.html [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
perete și-apoi întreaga cameră până atunci așezate în spate cuminți a cutezanța deodată bombate se cufundaseră cu totul în apele-i sticloase și fără milă peste margine le revărsau ocupându-mi tot locul iar de sub degetele ce febril mai cătau pe suprafața netedă și rece încercând să mă regăsească nedumerirea strunele își acorda și-am tras atunci cu grijă ușa-n urma mea ca să urmez traseul străzilor înguste precum odinioară când copil pe poarta casei lin mă strecuram cu sufletul
CHIMERE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1494744461.html [Corola-blog/BlogPost/383670_a_384999]
-
vom rămâne fără țară, Și dacă vom rămâne fără tot, Când ei vor spune: cine ia afară Pământul ei? - să nu uitați că pot Pământul să îl lase unde-I locul - Dar voi, cu creier șters, si apatrizi, Să vă cătați în patru zări, norocul - Nu ca popor, ci simpli indivizi Atunci, cum de pe-acum se simte-n vine, Va fi: ne-cărti, ne-hrană, ne-spital,, Ne-slujbe, și jandarmii cei de bine, Mondiali, vă vor vâna individual - De ce pe
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Jianu_liviu_1327058206.html [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
...Într-una dintre memorabilele sale călători prin cele trei lumi autorul Divinei Comedii - Infernul - avea să scrie, оntr-un limbaj plurisemantic: ,,O, voi, ce teferi v-ați născut la minte, cătați ce tвlc ascund de gloata, sub tainic val, ciudatele-mi cuvinte”. Mi-am amintit de aceste versuri pline de semnificații și оnțelesuri оn timp ce descopeream cвt de ,,ticăloasa și neroada” este o parte din pseudo-elita romвnilor din Timoc. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/codicele-de-la-timoc/ [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
în România, parlamentari, senatori. România are un parlament supra numeric raportat la numărul de locuitori si la PIB. Să privim și la alții și vom vedea cum parlamentele sunt proporționate, raportate la numărul de locuitori și PIB. Când a existat cate o inițiativă de schimbare, a fost distrusă din faza de început. Noi, cetățenii de rând, ne putem bate capul oricât, nu vom reuși să învingem anumite anomalii. Pentru a schimba ceva e foarte greu, daca nu imposibil. Nu sunt eu
UN PAS ÎNAINTE, DOI PAŞI ÎNAPOI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1458494220.html [Corola-blog/BlogPost/363667_a_364996]
-
mai răsărit ca mine, folosește un neologism de care habar n-are! - Hello! Dar tu nu știi ce-i aia conștiință! - La ce-mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce cați aici? Iar am pus aparatul meu în funcție. Îmi dădea cuvântul “cați-cațe”, adică femeninul de la cățele, formă prescurtată și la sens conotativ “Țață, damă care bârfește” Apoi a venit altă explicație “Formă prescurtată de la verbul a căuta”. Voiam “să mă
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LA NOI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului la noi La noi e pace și-i senin, Miroase dulce iasomia, Via dospește-n soare vin, Cătând în clipe veșnicia. La noi e pace și-i senin, Se-ntunecă-n reflexe vii, Când rândunelele ne vin La cuiburi seara la chindii. La noi se-aude ciocârlia, Atât în cer, cât pe pământ, Mustește-a primăvară glia, Plină
LA NOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1490255640.html [Corola-blog/BlogPost/379083_a_380412]
-
DUZINĂ DE DUZINI DE CUVINTE, de Gelu Odagiu, publicat în Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014. Doișpeina de curvinte Colivă-mi Doamne like-uri multe, În iubilură sexactigvă Caneluridă-mi fete culte Cât încă port falusactivă, Cât mai simt florii corolarma Cătând asigurmand pereche! Să le dezmăț păianjenrama. Singurmasturbe-ntr-o ureche Să scape de exasperante La curci să fiu un curcosaur frecătorcând în noi cadențe Olimpotab să fiu, cu laur. Citește mai mult Doișpeina de curvinteColivă-mi Doamne like-uri multe,În iubilură sexactigvăCaneluridă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gelu_odagiu/canal [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
ROMÂNI, ÎN BRAȚE ȚARA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Români, e ziua țării voastre, Să strângeți niște bănișori, Să-i dați: roș, galbene și-albastre, Măcar un buchețel de flori. Cătați-vă prin buzunare, Întoarceți-le și pe dos; Nu vă zgârciți pentru o floare Și să-i vorbiți, vă rog, frumos! Să-i cerem, în genunchi, iertare, Că prea au dușmănit-o toți Și am uitat că-i sărbătoare Și
LUAŢI, ROMÂNI, ÎN BRAŢE ŢARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Luati_romani_in_palme_ta_george_safir_1385912086.html [Corola-blog/BlogPost/344505_a_345834]
-
socială este plasată încă în limitele involuției. În respectivele societăți și jurnalistul este supus aceluiași proces, însă, în același timp, acesta tinde și își îndreaptă năzuințele/activitatea spre atingerea unui obiectiv și anume: de a-și realiza profesiunea cu demnitate, necătând la riscurile ce îi pot afecta viața. În așa mod, indiferent de dificultatea și riscul împrejurărilor, jurnalistul este acel care evoluează continuu spre o anumită direcție: de a transmite știrea respectivă a evenimentelor sociale în limitele care să corespundă așteptărilor
IMPORTANȚA JURNALISTULUI ȘI A JURNALISTICII ÎN SOCIETATE de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1495325887.html [Corola-blog/BlogPost/347125_a_348454]
-
gânduri de bine din zări îndepărtate de tranșeu. ... Mă doare tristețea-ți ce frânge trăiri ce mai ieri luminau corola-ți ce azi plânge, plânge de doruri ce-odat’ nu erau. Mă lasă s-aprind candeluța ca pași-mi să poată căta cărarea cea oablă, ulița, spre Eu-l din inima ta. ... Mustrat-am mai ieri rătăcirea ‘cercând să îți șterg lacrima de vină nu este zidirea ci norul din inima ta. NU-I NIMENI gânduri rebele se risipesc printre stele și
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
e vie eu vreau să tac într-un cuvânt. UITAT-AM... uitat-am azi de cele sfinte și cerul nu mai da folos, uitat-am rostul Tău Părinte, nimic nu ne mai da prisos. Uitat-am ce e în Biserici, cătăm cu ochii la lumini, rămas-am doar niște neferici cu inima îngropată spini. Nu ne mai poartă gându-n ruga, Cămară Ta nu o mai știm, astăzi suntem mereu pe fugă, de mult uitarăm buni să fim. Ne plac înalte
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
ai ales Și toarce-n neliniști un vers nepătruns. Răpus de poveri într-un dor ne`nțeles Mai tremur în palma tăcerii ascuns, E rece pustiul în care-am ajuns Căci doar amăgirea suspină-n eres. Cum lunec spre iarnă cătând propriul Eu Rămân prizonier, iar tu un destin, Mi-e vocea străină, mi-e pasul mai greu, Noianul de frunze plânge divin. Un gând înnoptează în rugă mereu, Eu n-o să mă vindec nicicând de senin... Citește mai mult Între
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
urmă să pleci ai alesși toarce-n neliniști un vers nepătruns.Răpus de poveri într-un dor ne`nțelesMai tremur în palma tăcerii ascuns,E rece pustiul în care-am ajunsCăci doar amăgirea suspină-n eres.Cum lunec spre iarnă cătând propriul EuRămân prizonier, iar tu un destin,Mi-e vocea străină, mi-e pasul mai greu,Noianul de frunze plânge divin.Un gând înnoptează în rugă mereu,Eu n-o să mă vindec nicicând de senin...... XIII. FĂRĂ GLAS, de Alexandra
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
dar și lucrătorii Casei de Cultură și chiar lumea din sat, artiștii amatori care vin la repetiții cu frica în cpate, să nu le cadă vreo bucată de tavan în cap... Și totuși la mine în sat se face cultură, necătând la vremurile acestea de răstriște: școlile, grădinițele lucrează, se stăruie să facă față cerințelor curiculare atât în gimnaziile din Vadul-Leca, director Aurelia Munteanu și Căzănești director Gheorghe Coșcodan, cât și Liceul «Adrian Păunescu», direcor Mariana Banaru. Anume aceste colective de
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
să-i invite. Proasta refuzat că nu are astfel de specimene și el zis: bine! - Da. Și te-ai dus la el acasă la petrecere. Cu ai tăi? - Nuu! A spus că babalâcii lui și ai mei nu au ce căta la petrecerea tinerilor. Și așa a rânduit el treburile. Ai lui s-au dus la restaurant și eu i-am lăsat acasă pe ai mei cu o doamnă vecină de 85 de ani, singură și bolnavă. Să se distreze în fața
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl toarcă în spirale de magie. Bărbatii curăță harnici porumbul de pe știuleți și mai trag cate o dușcă devenind mai vorbăreți. Costea le cântă din fluier și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-o mască jucând umbre pe pereți. Multe lămpi și felinare noaptea luminează pană târziu - către ziuă - când munca-ncetează. Bunicii sunt
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]