106 matches
-
să umezească și să preia cu boarea lor ultimele străfulgerări ale stelelor nopții, împânzind în haine matinale uscăciunea mototolita a orașului, locuitorii în majoritate nu-și lepădaseră “dulcile lentori” ale somnolentei, nu se dumiriseră asupra iureșului unei munci încă patriarhale cătrănita zilnic de soarele arzător și nici nu se dedară în cea mai mare parte activităților curente ... Un vaier prelung, o “mugitura” demențiala și fără asemănare din adâncuri țintuiește timpul și devastează spațiul, timpanele oamenilor asurzesc de-a binelea, ecoul amplificat
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
ca unealtă de bază a unui târnăcop împrumutat de la un vecin. Oricum, în faptul serii, se odihneau stând liniștiți la masă, cu stacanele în față și proiectând, din vorbe, acoperișul fântânii, unul frumos, meșterit tot după tradiție, desigur cu șindrilă cătrănită, pentru a da acea notă de lucru trainic, făcut să dăinuie peste vremuri. - O fi vorba oare doar prostie, că asta, la drept vorbind, nici nu-i păcat fundamental, sau sunt niște lichele leneșe, care-și râd de bietul om
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
vin în România și-și deversează pe unde se nimerește (străzi, baruri, parcuri etc.) întreaga mizerie, de care nici vorbă să se poată descotorosi în țările apusene așa cum le poftește inima. Și încă ceva. După cum îmi mărturisea un polițist foarte cătrănit, spiritul civic al românilor este practic egal cu zero: Din comoditate, ori poate de teama represaliilor, pur și simplu cetățenii refuză să se constituie în martori împotriva răufăcătorilor dovediți! George PETROVAI Sighetul Marmației decembrie 2012 Referință Bibliografică: George PETROVAI - NEVOIA
NEVOIA PRESANTĂ DE CIVILITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345701_a_347030]
-
depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era legionarul fără lege! Era un răzvrătit fără margini, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: nici ei nu au făcut nimic pentru România - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
ani, Italia. Visul chivernisirii rapide. Lucra la o firmă de publicitate pe un salariu modest. Undeva la 1300 €. Chiria, cheltuielile lunare de întreținere, hrană și, poate, câte-o ieșire prin împrejurimi. Basta banii. Trăise și vremuri mai bune, spunea el cătrănit. Prietena lui îngrijea o bătrână pentru 700 € pe lună, plus masa asigurată. Criza datoriilor, austeritatea și recesiunea puseseră presiune pe toate băncile europene. Și pe buzunarele, mai ales, emigranților. Un „Bun venit!”, oarecum, cunoscut. Am un frate, care trăiește în
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
de veci femeile asta vor face ... Am părăsit-o-ncredințat că totul merge ca pe roate - când cuplul este închegat, păcatu-i doar pe jumătate! Mult n-a trecut și amândoi - după ce-n măr s-au dedulcit - amarnic fură beșteliți de Domnul foarte cătrănit. Dar s-a pornit un circ pe cinste: Bărbat și soț adevărat, Adam plângea și se jura că nu se știe cu păcat și că doar Eva-i vinovată de-ntreaga tărășenie, deși era normal să știe că-s condamnați
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
Atunci se gândiră la cei care aveau pământ precum Șoican. Însă aceștia erau puțini și nu le-ar fi fost de mare folos. Într-o noapte urâtă, ploioasă, cu vânt puternic, legionarii se duseră acasă la Șoican. Toader trudit și cătrănit de vremea de afară, se dezbrăcase și se culcase lângă Firica. Legionarii bătu cu putere în ușă. „Cin’să fie la ceasul acesta?, se întrebă Toader sculându-se cu greutate din pat”. - Deschide camarade, deschide!, desluși el glasul lor, dumirindu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
tare, să-l audă ce ieșise, răcorindu-se. Hohotele și vorbele lui susținute de ceilalți îl însoțiră și-l răniră de moarte pe Cucu. Nu-i mai ieșiră din suflet până când nu pleacă din sat, tot cu ele și tot cătrănit. Unde plecase, încotro se îndreptase, nimeni n-ar fi putut spune. Și-apoi nimănui, nu-i mai ardea de așa ceva. Bubuitul tunurilor se auzea din ce în ce mai distinct și mai apropiat. Îngrijorarea sătenilor sporea tot mai mult. Zvonuri tot mai ciudate s-
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
sufletul parcă rupt din Rai și de multe ori, ce visa se împlinea; așa s-a întâmplat și într-o zi frumoasă de toamnă, când veneau vitele de la pășune și unul dintre boii lui lipsea, probabil se rătăcise de cireadă. Cătrănit nevoie mare, a fost bietul om, și în zadar l-a căutat, boul n-a fost de găsit. În noaptea de Sfântul Nicolae, în același an a visat că boul lui s-a întors acasă. S-a trezit și a
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
În lume poate s-a lăsat vreo stâncă /mai grea, pe pieptul altei seminții./ Ci noi, bolnavi de-adâncă neputință,/ privim zadarnic înăspritul drum./ Din cele ce ne-ar fi de trebuință /ne sunt de lipsă scuturile-acum./ Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut./ Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ îți mulțumim de codri și de grâu, dar ne revoltă, Doamne-al îndurării, /că nu
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
își blestema zilele că era doar taximetrist, fiindcă, la cât de șmecher era, ar fi putut ajunge departe dacă soarta ar fi fost puțin mai binevoitoare cu el. De-aici i se trăgeau, nu e exclus, și rictusurile de pe fața cătrănită. Ceva mă face să cred că și dacă mi-ar fi cerut 100 de lei și acceptam, aceeași față mofluză ar fi avut. Nu a pus în funcțiune niciun aparat, evident. După 8 minute am ajuns la destinație. Am deschis
„- Bă, mi-ai dat decât 15 lei!...” Antidot contra taximetriștilor care îți cer pe o cursă dublu față de cât face () [Corola-blog/BlogPost/338254_a_339583]
-
pe cine să rog... În cine am eu nădejde? Cu întrebarea asta, mama m-a pus la treabă 20 de ani. Era ”Sesam, deschide-te!” pentru peștera mea cu comori. Și iată-ne, Unchiu tot un zâmbet și eu mai cătrănit decât lupii de la Grădina zoologică, lângă o oaie de o mie de ori mai norocoasă ca mine. În fotografie Unchiu Niculaie (Foto Marcu Jura, arhiva foto personală) - Vezi, întăi șî-ntăi trăbă să știi să pui oaia gios. Cu o mișcare
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
putea vini, că ies cu oile-n Deluț. Mni-o dat a lu Dănilă iarba la colibă... Sângur nu pot. N-am zis nimic. Ultimele cuvinte le-am prins din mers. Nu, nu din mers, că mă târam, apăsat de disagi, cătrănit, cu gura uscată, cu greața-n stomac, încătușat și smucit de lanț de către un călăreț nevăzut. ”Cu dragoste, îmi răsuna la fiecare smucitură, șî cu post. Cu dragoste... șî cu post. Cu dragoste... șî cu post.” Ce dragoste? Tocmai sfârtecasem
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era legionarul fără lege! Era un răzvrătit fără margini, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: nici ei nu au făcut nimic pentru România - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
le cunoaște mai bine pe ale altora! Oare cum am ajuns aici? Și apoi de ce să muncească dacă nu are nimeni nevoie de produse alimentare sau nealimentare românești? Mă veți țintui, Onor Alegători Azi Mai Mult Ca Oricând Debusolați Și Cătrăniți, când țăranul sau fermierul plânge pe câmp lângă recoltă, neștiind ce să facă cu ea, mai ales când Domnul o alduiește și este prea mare pentru hambarele nostre. Cred că până și Cel De Sus nu știe cum să ne
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ care o plâng și care o cântă/ pe la vatra lor țăranii.” (Alecu Alexei Mateevici) „Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut.” (Robert Cahuleanu alias Andrei Ciurunga) Dorul sfânt al lui Eminescu prelins din Dulcea Bucovină s-a împletit cu fibrele Limbii
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ care o plâng și care o cântă/ pe la vatra lor țăranii.” (Alecu Alexei Mateevici) „Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe ... Citește mai mult + 27 Martie 1918 - Buna Vestire a Basarabiei Sfinte.„ Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Tânără mireasă, mamă
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ care o plâng și care o cântă/ pe la vatra lor țăranii.” (Alecu Alexei Mateevici)„Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe ... XXXIII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1537 din
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
să nu se ia din nou la harță cu nevasta. - Da` ce-i baiu`? întrebă Ilona mirată. - Nici n-or pus bine mâna pă putere, că vor să confiște averile oamenilor, să-i lase în turu` gol! o lămuri el cătrănit. - Poi și ce treabă avem noi? Suntem săraci lipiți, abia ne ducem traiu` de azi pe mâine, ce să ne ieie, zâlele? întrebă Ilona, nedumerită. - Mă femeie, da` ușoară mai ești de minte! își pierdu Niculaie iar cumpătul. De hectarele
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
În lume poate s-a lăsat vreo stâncă/ Mai grea, pe pieptul altei seminții.// Ci noi bolnavi de-atâta neputință,/ Privim zadarnic înăspritul drum./ Din cele ce ne-ar fi de trebuință/ Ne sunt de lipsă scuturile-acum.// Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ S-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ Cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ Cu palma dreaptă înflorind pe Prut.// Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ Îți mulțumim de codrii și de grâu,/ Dar ne revoltă, Doamne-al îndurării,/ Că nu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
2014 Toate Articolele Autorului CU PERUCI Mulți caduci. Sunt uituci Cu peruci! Fără peruci. Care puseră De-un puci! Să îi doară, În papuci! Stăteau unii la răscruci, Pe largile alei cu nuci, Cu cântec de guguștiuci, Printre înaltele uluci, Cătrănite ca de tuci, Îndemnându-te la cruci, Adevărate matracuci! Dar e bine să te duci, La culesul de lăptuci, Sau la pescuit de știuci, Cu scaunul de butuci, Dar să ai albii papuci! Nu încerca să îi seduci, Pe naivii
CU PERUCI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347792_a_349121]
-
stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceață Se preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează
DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375887_a_377216]
-
Cumătra șireată se opri în fața lui, prefăcându-se bucuroasă că îl vede, dar în minte își pregătise deja răzbunarea: - Să fii sănătos, Ursache, cum o mai duci? - Mulțumesc dumitale, cucoană, ce să spun, nu chiar pe roze! Uitase, sărmanul, ce cătrănită rămăsese vulpea când plecase din slujba ei și începu să-și spună oful: - Ce să zic, hrană se găsește tot mai greu, râul a sărăcit în pește, ghinda s-a terminat, iar albinele și-au ascuns bine stupii! Colind zilnic
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
Cumătra șireată se opri în fața lui, prefăcându-se bucuroasă că îl vede, dar în minte își pregătise deja răzbunarea: - Să fii sănătos, Ursache, cum o mai duci? - Mulțumesc dumitale, cucoană, ce să spun, nu chiar pe roze! Uitase, sărmanul, ce cătrănită rămăsese vulpea când plecase din slujba ei și începu să-și spună oful: - Ce să zic, hrană se găsește tot mai greu, râul a sărăcit în pește, ghinda s-a terminat, iar albinele și-au ascuns bine stupii! Colind zilnic
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era „legionarul fără lege”! Era un „răzvrătit fără margini”, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: „nici ei nu au făcut nimic pentru România” - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]