223 matches
-
să plătească bani pentru spital. Apoi cei ce duc vin în „łara Leșască sau łara Ungurească sau prin raia” vor plăti câte doi lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moștenitor să vină de la Tabriz, unde e guvernator. La sanctuar, soțiile Șahului tabără asupra asasinului, care Îl insultă și-l acoperă de lovituri, mulțimea Îi smulge veșmintele, e gata să fie sfâșiat În bucăți când colonelul Kassakovski, comandant al brigăzii căzăcești, intervine ca să-l salveze. Sau, mai degrabă, ca să-l supună unui prim interogatoriu. Lucru curios, arma crimei a dispărut. Se spune că o femeie a ridicat-o de jos, a ascuns-o sub văl, nu va fi găsită niciodată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sentiment real și atotputernic, pe care natura însăși îl impune ca atare scoțându-l din groapa oarbă a instinctelor, e dragostea maternă, și așa mai departe. O ascultam tăcut. Ca s-o suport, îi puneam, în gând, niște mustăți mari, căzăcești. Îi stătea bine cu ele. La un moment s-a oprit să respire. „Tanti“, i-am spus, „dumneavoastră aveți perfectă dreptate. Cunosc și eu sentimentul acesta. Pe mine, el m-a impresionat dintotdeauna, deși sunt orfan de mic, tata a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
gâtlej, o cravașă. Și toată cireada aceea drăguță de patrupede arăbești se îndepărta, din jurul său, mâncând pământul. - Îhî... Ba da. Mulțumesc. Să revenim, sânt curios. Și domnul Lenin i-a răspuns la scrisoare? - Cu prima poștă și expeditivitatea unui curier căzăcesc... În epistolă, Vladimir Ilici deplângea faptul că, din cauza spargerii unor mari vase de sânge din interiorul toracelui și a neîncheierii întregii distracții, nu poate călători momentan. Deasupra misivei fusese fixată și tabachera sa personală, plină ochi cu cel mai fin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
original, după alții cel mai bun autor rusesc. Lucrul stă însă astfel: el și-a 'nrădăcinat în minte viața reală a poporului rusesc; tipurile sale sunt copiate de pe natură, sunt oameni aievea, precum îi găsești în târgușoarele pierdute în mijlocul stepelor căzăcești. Toate popoarele au aseminea scriitori, deși nu toți au compus câte - o piesă de teatru. La germani Fritz Reuter, la americani Bret Harte, la unguri Petoefy, la români, pentru țăranul din Moldova, Creangă, pentru crișăni, Slavici, pentru spiritul și viața
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru Fratești, eliminând, totodată, obligația depăgubirii țăranilor și limitarea la punctul Zimnicea. Țăranii erau propriu-zis transformați în scavi (prefațând parcă abuzurile comuniste din anii '50 ai următorului secol), luându-li-se carele și căruțele și fiind siliți, sub amenințarea armelor căzăcești, în plină iarnă, să să-și piardă bunurile și viețile transportând provizii și echipamente dincolo de Dunăre, fără speranța de întoarcere. Mașinațiunea a funcționat, cuplul MihălescuWarszawski (pe lângă care s-au înfruptat și alți intermediari evrei) obținând venituri impresionante atât dinspre ruși
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
imperiu: "Ceea ce însă ar avea de rezultat fatal nu numai o cotropire brutală pentru Orient, dar și o formidabilă întărire a reacțiunii în restul Europei. Niciodată profeția lui Napoleon, că Europa într-un veac va trebui să ajungă democratică sau căzăcească, nu era mai aproape de realizare."177 Și asta fiindcă în 1917-1918 nici o putere nu era în stare să ia locul Germaniei în concurența cu Anglia. Victoria Rusiei însemna și compromiterea locului și rolului României în bazinul Dunării. Testamentul eminescian era
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Marea epidemie din 1831 1. Năpraznica molimă din Moldova Ravagiile făcute în Rusia de virulenta epidemie de holeră izbucnită la Orenburg (august 1829) și propagată apoi prin Astrahan (iunie 1830) în întreaga porțiune centrală și sudică a țării, înglobînd ținuturile căzăcești, Bielorusia, Crimeea, Odessa, apoi întinzîndu-se către nord spre Moscova (septembrie 1830) și în apus spre Basarabia și Polonia 21, au alertat în mod considerabil autoritățile din Principate, aflate atunci sub administrația militară rusă de ocupație și îngrozite de teama răspândirii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
glas parcă îmi șoptea ceva... Mi-am încordat auzul și l-am auzit pe Misail Călugărul, care îmi spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari de sârg de la Soroca, cum Lobodă și Nalivaico hatmanii căzăcești au intrat în țară și pradă. Deci Ștefan vodă neputând suferi pe nepriieteni a-i lăsarea să strice țara, ce îndată cu ai săi, cu câți era, i-au căutat a merge, unde s-au și tâmpinat cu acea oaste
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au intrat în țară și pradă. Deci Ștefan vodă neputând suferi pe nepriieteni a-i lăsarea să strice țara, ce îndată cu ai săi, cu câți era, i-au căutat a merge, unde s-au și tâmpinat cu acea oaste căzăcească pe Răutu, la Grumădzești. Fiindu cazacii în pradă rășchirați și lovindu-i noaptea fără veste, fură biruiți cazacii. Atunci și Lobodă hatmanul căzăcesc fu prins de oastea lui Ștefan vodă. Și gonindu-i spre Nistru, Nalivaico hatmanul și cu o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
săi, cu câți era, i-au căutat a merge, unde s-au și tâmpinat cu acea oaste căzăcească pe Răutu, la Grumădzești. Fiindu cazacii în pradă rășchirați și lovindu-i noaptea fără veste, fură biruiți cazacii. Atunci și Lobodă hatmanul căzăcesc fu prins de oastea lui Ștefan vodă. Și gonindu-i spre Nistru, Nalivaico hatmanul și cu o samă de cazaci au dat să treacă Nistrul și mulți s-au înecat și un polcovnic al său vestit, Jora, acolo s-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Partidului) că ăia cu Ochi-albaștri nu râd niciodată. Ori, în flagrant contrast la respectiva aserțiune, afabilul personaj izbucnea, adesea, în hohote atât de nestăvilite, bătându-se atât de dezlănțuit cu palmele pe coapse, ca zaporojenii cei avântați în gopak-ul lor căzăcesc, de te întrebai, cu oarecare teamă, de nu va cădea într-o prelungită catalepsie sau cel puțin într-un leșin neașteptat, fiindcă, uneori, părea că nu-i mai vine aer deloc din cauza râsului său colosal. De aceea, Mircea rămăsese mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu ferestre asigurate de gratii, condusă de o uniformă kaki, între trei civili necunoscuți, adevărate arcane de taină în semiîntuneric. Recunoscu vocea, gesturile și imaginea lui Bobocică Ochi-Albi, imediat când acesta explodă în râsul lui aproape de catalepsie și în trosnelile căzăcești, repetate, cu palmele, pe propriile coapse: Vas'zică așa: chestia cu Scrisoarea către Tovarășu' a fost o simplă stratagemă! clocoti el de hohote. Ne-ai dus pe toți, provocându-ne să te îngrădim între băieții noștri. De prisos, întrucât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ci doar unele circumspecte priviri ale damelor cu coafuri platinate și buze senzuale. La un timp, intenționând să majoreze frenezia dragostei față de oaspetele de onoare, amfitrionul, care râdea tot mai dezlănțuit, plesnindu-și șoldurile cu palmele, ca într-un gopac căzăcesc, porunci stewardeselor în sarafane roșii să aducă ditamai muntele de cristaluri pe tăvi de argint și un torent de șampanie veritabil franțuzească, în butelci de sticlă groasă și rezistentă, cărăbănindu-le cu toatele în răcitoare acoperite de pânzeturi albe. Ridicându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vechimea sa, cât și prin originalitatea stilului în care a fost construită. Numele mânăstirii provine de la moșia Dragomirești, dăruită în anul 1587 de Petru Șchiopul tânărului ostaș Ilie Crimca (viitorul monah Anastasie), ca recompensă pentru serviciile aduse în perioada năvălirilor căzăcești. În 1602, pe moșia Dragomirești s-a construit o biserică mică, îmbrăcată pe alocuri în cărămidă smălțuită, în jurul căreia s-au așezat primii călugări. Ulterior, după finalizarea bisericii mari s-a înălțat un corp de chilii, ale căror ruine se
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
vreme de iarnă, a fost dată cu chirie lui Warszawsky, pe cale administrativă, de cătră d. Simion Mihălescu, actual senator liberal-național. Românii cu carele și vitele lor, luați de beilic și de zor din vatră, au fost duși sub boldul suliții căzăcești până la poalele Balcanilor. Unii au pierit, și câți au rămas s-au întors la vatra lor ca vai de ei, fără car, fără vite și fără putință sau speranță de vro îndreptare a soartii lor. Toate aceste jertfe ale românilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a dreptul dușmane existenței poporului românesc, nu-i destul c-am ajuns la discreția Tratatului de Berlin prin înțelepciunea d-lor politică, acuma se mai pregătesc caimelele și prefacerea țarii în șosea rusească, și a orașelor noastre în conacuri căzăcești. Și pe când toate uneltirile acestea contra rămășițelor de autonomie și de avere ale țării se pregătesc, parte în taină, parte pe fața, gazetarii guvernului pretind să stăm cu brațele încrucișate, să ne minunăm de fericirile revărsate cu îmbelșugare asupra poporului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calitate ce în mâinile unui străin fin și panglicar din natură devine un izvor de câștiguri reversibile și nereversibile. Calitatea de cetățean e suficientă în țara noastră pentru ca mucenicul să aibă dreptul a mâna pe țărani dincolo de Balcani sub sulița căzăcească, e suficientă pentru a face din Pișca, Giani și Carada oameni de stat. În momentul în care un interes material îi înregimentează pe patrioți sub drapelul "hidoasei pocituri " și când toată politica și tot parlamentarismul consistă în mașinală ridicare de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Era prin septembrie 1944. Rușii continuau să treacă spre Berlin. Cuda Berlin ? Numai Berlin vedeau în fața ochilor. Într-una din zile, eram cu oile la păscut pe imaș. În zona Dealului Morilor. O baterie de tunuri trasă de cai mărunți căzăcești, s-au oprit în preajma noastră. Rusnacii au lăsat caii la păscut și au început să privească cu jind spre mioarele noastre, care își vedeau liniștite de treabă. Ideea le-a venit probabil pe loc rușilor. Unul dintre ei, un găligan
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
element ce a favorizat colonizarea românescă l-a reprezenta existența dincolo de Nistru de proprietîți vaste aparținând boierilor moldoveni sau demnitarilor de origine moldovenească. Cronicarul Nicolae Costin relatând despre domnia lui Duca Voda, povestește:”... au mers Duca Vodă la Nemirova (sat căzăcesc lângă Bug) cu Doamna sa și cu ginerele său și cu multe gloate și mergând, apoi Înapoindu-se pe Soroca, au făcut case domnești cu beciuri de piatră... și alte case la Peștera peste Bug”. O lungă perioadă de timp
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Iată ce se cheamă operă de binefacere. Acea stă domn iță Ruxanda, prințule, este desigur aceea despre care am auzit în Franța și în Polonia. A fost fiică a Voievodului Vasile Lupu și soață nefericită a lui Timuș Hmelnițki, hatmanul căzăcesc. Am admirat la Cracovia, un portret al ei din tinereță și îți mărturisesc că am avut obscure păreri de rău... - într-adevăr - răspunse Ruset - a fost minune a lui Dumnezeu și acum e o biată ființă întristată. Ea a fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la el - notează francezul - ideile de progres pe care șapca lui mă făcuse să le întrevăd“. În aceeași vreme, poetul Conachi, după o relatare a lui G. Sion, purta anteriu, brâu și giubea, dar părăsise ceacșirii și meșii în favoarea pantalonilor căzăcești și a cizmei, iar pe cap își punea o alcătuire absolut originală, la jumătatea drumului între șapcă și fes. Asemenea combinații vestimentare devin extrem de sugestive pentru mentalitatea celor aflați cu un picior în prezent și cu altul în trecut, neîncrezători
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
venit-a timpul meu, Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc". Sunt rușii, cazacii și alții: "Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
repetată la soare. Hatman - unul dintre boierii cei dintâi din Sfatul Moldovei, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri pe timp de pace și război; mare spătar. Titlu purtat în trecut de marii generali și comandanți ai oștilor poloneze și căzăcești. Hram - patronul unei biserici și sărbătorirea acestuia. Hrisov - act solemn emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea mare a țării,atârnată iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate. Ispisoc - act domnesc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]