920 matches
-
Mihai, ne-am înțeles din priviri, am venit degeaba. Dar, dacă tot ne invită băieții la masă, hai să mai stăm, și-așa ne era o foame de leșin. - Uite, tocmai am terminat de fiert urda, după ce tata a închegat caș azi dimineața, cu cheag din cel bun, de vițel, și l-a pus la zvântat și uscat!... Să vă pun niște zăr cu urdă fiartă în farfurii? Stați un pic ... știți ceva? Nu așteptați să facem mămăliguța? Drăgălași acești băieți
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
niște câini de pripas, să se fiarbă bine, să se prăjească mămăliguța. După ce a fost gata, ni s-a pus în străchini de lut urdă fiartă cu zăr și mămăliguță caldă. Ba au mai tăiat băieții și niște feliuțe de caș și ne-au pus alături de mămăliguță. Ne-am pus cu toții la un prânz pe cinste. Era cât se poate de nimerit dacă aduceam, noi, cei care veneam din sat, niște ceapă, usturoi, castraveți, cum e obiceiul celor care vin la
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
adus nimic, am povestit că am venit de la cabană, nu de acasă. După ce am mâncat pe săturate, lucrurile începură să fie mai vesele, optimiste. Acum vedeam limpede toate lucrurile de la stână. Vedeam ceaunele acelea negre, uriașe, în care baciul fierbea cașul. Vedeam și o mulțime de donițe cu doage de lemn, spălate bine și puse la zvântat. Când am ieșit afară din stână, toate poienile și pădurile redeveniră senine, înviorate în culori vii, proaspete. Ce înseamnă o masă sănătoasă! Ne-am
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
știut de oi preluate la urcarea stânei la munte. Mai trebuiau numărate și vacile din poiană, să nu lipsească vreuna. Dar asta era nimica toată pe lângă alte socoteli mai complexe pe care le făcea baciul. El trebuia să planifice distribuirea cașului în cursul verii către gospodarii care au adus oile la stână, în așa fel încât, până la toamnă, când se spărgea stâna, toata lumea să fie mulțumită, adică să-și primească porțiile cuvenite de brânză. Algebra asta a kilogramelor de brânză
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
a unor inspectori, și a rudelor acestora de gradul doi, respectiv gradul trei! Aici era adevărată matematică, cea a împărțirii cașcavalului, nu cea de la școală! Aveau dreptate băieții să ignore ultimele zile dinainte de vacanța de vară!... Dacă am fi căpătat caș pentru oile noastre, am fi avut ce aduce acasă, la mama, care, după ce tăia cașul în bucăți mari, le mai lăsa o zi, două la uscat, apoi le-ar fi tăiat bucăți-bucățele mici, le-ar fi frământat cu sare, apoi
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
adevărată matematică, cea a împărțirii cașcavalului, nu cea de la școală! Aveau dreptate băieții să ignore ultimele zile dinainte de vacanța de vară!... Dacă am fi căpătat caș pentru oile noastre, am fi avut ce aduce acasă, la mama, care, după ce tăia cașul în bucăți mari, le mai lăsa o zi, două la uscat, apoi le-ar fi tăiat bucăți-bucățele mici, le-ar fi frământat cu sare, apoi ar fi bătut brânza în bărbânză de brad, ca să țină cât mai mult. Câteva luni
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
îndeplinite pentru eficacitatea „mărțișorului” erau de asemenea diferite în funcție de zonă, după cum arată în continuare autorul citat: „Pe la finele lunii martie unele dintre ele iau legătura mărțișorului și o pun pe trandafiri, iar moneda o dau pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul. Altele, din contră, îl poartă până ce începe cucul a cânta sau până ce înflorește porumbarul ori vișinul, și atunci îl aruncă, ca și copiii, pe rămurelele
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
zonă, după cum arată în continuare autorul citat: „Pe la finele lunii martie unele dintre ele iau legătura mărțișorului și o pun pe trandafiri, iar moneda o dau pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul. Altele, din contră, îl poartă până ce începe cucul a cânta sau până ce înflorește porumbarul ori vișinul, și atunci îl aruncă, ca și copiii, pe rămurelele acestor pomi. Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
se crede că și copilului îi va merge bine în viață”; mărțișorul e legat de ramura primului pom înflorit văzut pentru ca omul care l-a pus să fie frumos ca floarea pomului; fata dă moneda-mărțișor pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul; „când scoți mărțișorul și-l pui pe trandafir, te faci roșie și frumoasă ca trandafirul” (N.A. Caranfil, Tribuna poporului). Putem vedea în această datină, cu
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
în viață”; mărțișorul e legat de ramura primului pom înflorit văzut pentru ca omul care l-a pus să fie frumos ca floarea pomului; fata dă moneda-mărțișor pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul; „când scoți mărțișorul și-l pui pe trandafir, te faci roșie și frumoasă ca trandafirul” (N.A. Caranfil, Tribuna poporului). Putem vedea în această datină, cu variantele ei, un anumit tip de rituri prin care
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
când l-am vizitat pe domnul Ghezuntertoit, am fost serviți, printre alte bunătăți, cu o brânză specială. Doamnele chiar au lăudat finețea moleculelor, sau așa ceva, eu nu mă pricep și nici nu mă omor după brânză, decât dacă e un caș proaspăt sau telemea. - E o double-cremes, s-a pronunțat doamna Gurnișt, care știe mai multe limbi și e formată ca gospodină la Cernăuți. Se topește in gură... Savuros! - Triplu fermentat, a intervenit Rozica lui Menașe. Cu multe lipide... - O delicatesă
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1425643591.html [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]
-
iar părul îmi miroase a turte cu semințe de in. Cu sistemul digestiv în piuneze, pe 1 ianuarie am pornit prin București în căutare de mic dejun non-tradițional. Încă un cârnat de porc, o mămăligă rece și-o felie de caș cu ceapă și mă internam singură la spitalul de deranjați la mansardă. Și cum mă învârteam oarecum dezorientată prin centru, am dat peste o loc cu aspect și rezonanță pariziană: Boutique du Pain. Înauntru, paradis carbohidrat (dar măcar fără arome
Mic-dejun internaţional la Boutique du Pain by http://www.zilesinopti.ro/articole/518/mic-dejun-international-la-boutique-du-pain [Corola-blog/BlogPost/99991_a_101283]
-
pereche! Pălărie-aveam, dar veche. Îi luasem și-o păpușă, Deși păpușă era ea. Iată-mă sunând la ușă; Apare-n prag... minunea mea, Strălucind precum o stea! Miroseau, să-mi rupă nasul, Borș, friptura și sarmale; Și măslina chiar și cașul, Toate mă băgau în boale, De-mi curgeau la gură... bale! Prăjituri din cele fine, Înghețată cu alune, Băutură de afine, Câte-au fost... nu pot a spune; Și șampanie cu spume! Și din când în când, minunea, Mă tot
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
era și doamna Ada Tatu, cea care-mi solicitase întrevederea și care a fost martorăla toatădiscuția. Au recunoscut căam dreptate, dar ei nu pot sadea o desmintire pentru căs-ar compromite în fața electoratului (!). Pe masurăce se apropia ziua alegerilor am constatat cași alte formațiuni politice, cele mici, sunt interesate săcolaborăm și chiar m-au și ajutat. Mai mult, cei de la PDAR mi-au propus sămăsustinăla funcția de viceprimar, convinși fiind căvoi fi ales consilier local. M-au asigurat cănu sunt singurii care
ALEGERILE TREC, ALESII SI OBICEIURILE RAMAN de TUDOR URLEA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Alegerile_trec_alesii_si_obiceiurile_ra_tudor_urlea_1340014426.html [Corola-blog/BlogPost/357554_a_358883]
-
Traducere: Luca Cipolla George Roca, Sydney /p. 57 Traducere:George Roca, Australia Sebastian Golomoz, Galați /p. 58 Traducere: Sebastian Golomoz Pagini de istorie - Între politică și iubire /p. 59 autor: Horia Dumitru Oprea Proză scurtă /p. 61 Veronica Pavel Lerner - Cașul afumat /p. 61 Mihai Cotea - La capătul șoaptelor /p. 63 Proză foarte scurtă /p. 68 Mirela-Ramona Neagu, Făurei /p. 68 Macovei Lilioara /p. 69 Roman foileton: Setea zeilor de Anatole France /p. 71 traducere și note: Lucia Patachi Eseu: Despre
SUMARUL REVISTEI NOMEN ARTIS... PE LUNA DECEMBRIE 2015 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1449574079.html [Corola-blog/BlogPost/342662_a_343991]
-
în direcția de unde veneau acestea rostindu-se: ,, Ia-mi negretele și dă-mi albetele”. În cazul în care mărțișorul era purtat până la înflorirea pomilor, acesta se atârna pe crengile înflorite iar cu banul de la fir se cumpăra vin roșu și caș proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă fața albă, precum cașul și rumenă precum vinul roșul. Mărțișorul era un simbol purtat cu multă demnitate și chiar solemnitate de către membrii societății tradiționale, care evitau orice comportament necivilizat în perioada în
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
mi albetele”. În cazul în care mărțișorul era purtat până la înflorirea pomilor, acesta se atârna pe crengile înflorite iar cu banul de la fir se cumpăra vin roșu și caș proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă fața albă, precum cașul și rumenă precum vinul roșul. Mărțișorul era un simbol purtat cu multă demnitate și chiar solemnitate de către membrii societății tradiționale, care evitau orice comportament necivilizat în perioada în care mărțișorul le împodobea îmbrăcămintea. Mărțișoarele din zilele noastre sunt confecționate manual
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
în fața muntelui Gorgane, aflat de cealaltă parte a sa, după ce, la Podu’ de Fier de pe Calea Mare, cotește după Gorniș și trece pe lângă Greblești pe aceeași parte și Teiș și Făgețel, de cealaltă parte... Îmi amintesc cu infinită nostalgie de cașul mustind a zer, de bucata de mușchi sau de cârnat de porc „de la oală”, de „brușul” de mămăligă și de „căpățâna” de ceapă, pe care mama le învelea într-un ștergar și mi le așeza cu drag într-o trăistuță
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de capră, preparată după rețete moștenite din moși - strămoși. Lume multă, aglomerație mare printre tarabele cu zarzavaturi, fiecare fiind interesat să cumpere astăzi, când prețurile erau cele stabilite de către producătorii veniți cu rodul
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
acord să ne mai vedem... “ Dacă ai timp de pierdut”, i-am răspuns eu. “Am...” a fost răspunsul lui. Am acceptat. La acest gând inima o ia razna în pieptul meu. Suntem maturi, el nu mai este un puști cu caș la gură, iar eu nu mai sunt o copilă. Se va mulțumi doar cu niște ieșiri la cafea și filme? Sigur nu... Încearcă, dacă merge, bine, dacă nu, iară bine... Așa sunt bărbații... Dar ce crede despre mine? Dacă am
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_iii_titlu_provizor_stefana_ivanescu_1358453015.html [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva, adăugând mălaiul. Când laptele începu să clocotească și se formă așa-zisa mămăliguță pripită, baciul spuse rugăciunea regală, luă ceaunul de pe foc și puse cu mare grijă cașul fărâmițat și o bucată sănătoasă de unt. Le amestecă aprig, cu o lingură tot din lemn, cu mânerul lung, până când toate cele puse în ceaun se uniră într-un compus unitar. Mirosul era nimicitor și cum interiorul corpului nostru cerea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ai avea bunul simț să taci, că nicio scuză nu poate micșora răul pe care deja l-ai făcut cine știe câtor copii, da, copii, pentru că, așa cum l-am văzut pe cel de azi, sunt dintre cei ce încă au caș la gură, doar ca să te salvezi pe tine. Așa crezi tu că se salvează o conștiință?! Dacă mai ai măcar un dram, din ceea ce numești tu conștiință - cu care faci paradă în fața mea - te-ai duce și ai spune totul
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
dotată cu păsărică, pe care el a iubit-o ca un masochist ... Pe păsărică?! s-a mirat CrisLi și a izbucnit în rîs. Carina se mîțîia pe lîngă noi. Hai să-ți dau să mănînci, i-am zis. Avem și caș proaspăt ... 16 UNSPREZECE SEPTEMBRIE Vascodagama se trezise de dimineață înăbușit de dorința aprinsă de a sări gardul în curtea Afroditei, de a năvăli peste ea, peste trupul ei fierbinte de femeie tînără și cu fundul mare, deși frumoasa lui vecină
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Nici nu se zărea Parisul din văgăună, era o abstracțiune piața centrală a continentului, japonezii ne priveau cu ochii mijiți și nici măcar nu se mirau și nu se arătau îngrijorați de frămîntările văgăunenilor cu privire la soarta salamului de Sibiu și a cașului din Suceava cea plină de istorie medievală, cu domnitori și prințese, luptători duri pentru cruce și negustori ce se tocmeau, cu un calm exasperant, începînd de la gerul Bobotezei și pînă la apariția primilor ghiocei mai albi și mai puri ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Niță era croit în zdravăn și oamenii-l chemau doar la munci grele pe bani puțini. Anica sora lui mai mare gospodărea prin casă-n felul ei, cosea și făcea zilnic măliguța la câte-un terci cu-n boț de caș ori alte halea. Cum se întuneca se vâra fiecare-n cămăruța lui, în fereală de rușine, cu gând și mult nepovestit... Când a venit războiul mondial, flăcăul n-a fost găsit bun pentru trupă și-a fost lăsat la vatra
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]