34 matches
-
lămuri, lui Niță, cojocarul. Madama călugăriță își tremură capul și grăi ascuțit: — Moș Isailă! sunt aici niște blăni de vulpe aduse de domnu Anton... Este, este... dădu din cap neamțul. Sunt... răspunse cojocarul. Le-am îngrijit eu cum trebuie... Numai cațaveică să-ți faci din ele... Pușcat eu pe dinsele... mormăi neamțul de pe pieile de oaie. Adică ai pușcat vulpile, și eu am îngrijit pieile... adaose Isailă. —Gut, gut... făcu Anton cumpănindu-și luleaua. Moș Isailă puse la o parte cojocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și noi ce drac a mai ieși de-aici, șopti ea încet. Sania trase la scara caselor de vălătuci. La ferestre fâlfâiră perdelele albe - parcă se desfăcură niște pleoape; ușa se deschise și călugărița se strecură în cerdac, subțirică, în cațaveica-i de vulpe, privind c-un zâmbet încremenit pe fața-i fină la cuconița cea bălaie. Din toate părțile veneau bordeieni și se adunau în jurul săniei, cu căciulile în mână. Se desfăcu întăi din blănuri și se coborî sprinten cuconu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adus ceva, că doar mâine-poimâine vine Crăciunul. Ce mi-ai cumpărat? a sărit Maranda curioasă. O basma înflorată, așa cum nu are nimeni aici în sat. Și dacă a da Dumnezeu să-mi meargă bine, ți-oi lua și ciuboțele și cațaveică și... Da’ de unde atâția bani, Toadere? Eee! Am ajuns și eu șăf, Marandă! Șăf de echipă. Și primesc mai multe parale. Atunci trebuie să ai mare grijă să nu greșești și să nu ieși din cuvântul șefilor. Să faci treaba
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Industria română e admirabilă, e sublimă putem zice, dar lipsește cu desăvârșire"; "Societatea noastră, dar, noi ce aclamăm noi? Aclamăm munca, travaliul care nu se face deloc în țara noastră". Numele Cațavencu sugerează firea de mahalagiu (cață = mahalagioaică) și ipocrizia (cațaveică = haină cu două fețe), două din trăsăturile ce definesc acest personaj. Farfuridi și Brânzovenescu este un cuplu de imbecilitate, întruchipare a ramolismentului politic. Cei doi se atrag prin firile complet diferite: Farfuridi este coleric, prost, fudul, infatuat, iar Brânzovenescu este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
căuș” într un anume moment, oricine ajunge la nevoie; oricând se poate întâmpla ca lipsurile să intre în casa omului, silindu-l la acțiuni pe care anterior le blama; URSUL PÂCÂLIT DE VULPE p. 66, r. 19 20 : „ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoi!” afecțiunea pentru o persoană dragă poate fi arătată și prin atenții materiale; având alternativa unui câștig, omul alege partea neprofitabilă, demonstrându-și simplitatea, dar autenticitatea sentimentelor; p. 67, r. 10 11
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unei perfecte complementarități care dă o oarecare eficiență unui cuplu de imbecili ce poartă în derizoriu emblema celebrei perechi alcătuite din orbul ce călătorea prin lume ducîndu-l pe umeri pe cel șchiop; numele prezidentului Societății Cioclopedice suportă o derivare multiplă (cațaveică haină cu două fețe, cață pasăre zgomotoasă, femeie clevetitoare, regional cuvîntul definind un bostan golit de conținut) care duce însă la o singură concluzie: Cațavencu reprezintă tipul homo latrans, pișicher ușor adaptabil, eficient prin neraportare la principii morale; Ionescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc." (Ion Creangă, Ursul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri cu o cațaveică veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe) si palavragiu (cață - unealtă, mahalagioaică); Farfuridi si Brânzovenescu, dependenți unul de altul, fiindu-și unul altuia de folos (farfurie, brânză), Întruchipează motivul personajelor complementare, exemplul lui N. V. Gogol, cunoscutul dramaturg rus, cu perechea Bobcinski-Dobcinski, din capodopera
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]