KorAP: Find »[drukola/base=cadraj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...21 >

515 matches

Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766

dezbaterilor din cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2014 ce i-au avut ca actori pe Victor Ponta și Klaus Iohannis. Concluzia acestui studiu este că: "Dezbaterea finală dintre cei doi candidați pentru funcția de președinte al României a inclus cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte studii efectuate asupra situațiilor electorale, cadrajele dominante în discursurile candidaților au fost cele ale conflictului și moralității/legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Iohannis. Concluzia acestui studiu este că: "Dezbaterea finală dintre cei doi candidați pentru funcția de președinte al României a inclus cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte studii efectuate asupra situațiilor electorale, cadrajele dominante în discursurile candidaților au fost cele ale conflictului și moralității/legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice dintr-un eveniment mediatic major cum este dezbaterea prezidențială". Elementul de noutate al acestei contribuții este că identifica

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte studii efectuate asupra situațiilor electorale, cadrajele dominante în discursurile candidaților au fost cele ale conflictului și moralității/legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice dintr-un eveniment mediatic major cum este dezbaterea prezidențială". Elementul de noutate al acestei contribuții este că identifica elementele comune ale campaniilor dezbaterilor televizate în perioada postdecembrista. A opta contribuție aparține cercetătoarei ce provine de dincolo de Prut, doamna

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jul/27/france-discrimination-poor-poverty-illegal?CMP=share btn fb http://mioritice.libertatea.ro/banc/69676/ http://www.reportervirtual.ro/2015/01/generatia-ratata-a-tatalui-meu.html #comment-242438 http://www.cancan.ro/actualitate/intern/nu-dispretui-batranii-care-voteaza-o-campanie-impotriva-discriminarii-in-functie-de-vot-si-varsta.html http://smartwoman.hotnews.ro/Nu-iti-uri-mama-pentru-ca-voteaza-cu-Ponta Cadrajele mediatice și dezbaterea prezidențială. Studiu de caz [Framing the Presidential Debate. Case Study] Monica PĂTRUȚ Abstract: The final debate represents the most broadcasted event of the electoral campaign for the presidential title. Considered risky by the candidates, awaited by the

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
mai organizată, regulile jocului au fost bine explicate și, în mare măsură, respectate de participanți. Frame-ul (cadrul) - scurtă introducere Vom analiza în acest articol dezbaterea celor doi candidați ajunși în finala pentru câștigarea fotoliului de președinte al României folosind teoria cadrajului mediatic. Consacrată de Erving Goffman în sociologie, noțiunea de cadru (frame) a fost preluată în studiile media că o schemă de interpretare 21 a evenimentelor plasate de media într-o anumită perspectiva, după "o idee sau un fir narativ central

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
modul de interpretare a ceea ce ne prezintă. Numeroasele analize de tip frames analysis au consacrat mai multe tipuri de cadre de interpretare aplicate discursului mediatic. Prin prisma atribuirii responsabilității pentru problemele publice existente, Iyengar și Kinder 26 propun distincția dintre cadrajele episodice și cele tematice: "cadrajul episodic aduce în prim-plan evenimente concrete care ilustrează anumite subiecte, în timp ce cadrajul tematic prezintă dovezi individuale sau colective". De Vreese 27 recurge la diferențierea dintre cadrele emergente create în contextul unor teme sau evenimente

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
ne prezintă. Numeroasele analize de tip frames analysis au consacrat mai multe tipuri de cadre de interpretare aplicate discursului mediatic. Prin prisma atribuirii responsabilității pentru problemele publice existente, Iyengar și Kinder 26 propun distincția dintre cadrajele episodice și cele tematice: "cadrajul episodic aduce în prim-plan evenimente concrete care ilustrează anumite subiecte, în timp ce cadrajul tematic prezintă dovezi individuale sau colective". De Vreese 27 recurge la diferențierea dintre cadrele emergente create în contextul unor teme sau evenimente specifice și cadrele predefinite specifice

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
de cadre de interpretare aplicate discursului mediatic. Prin prisma atribuirii responsabilității pentru problemele publice existente, Iyengar și Kinder 26 propun distincția dintre cadrajele episodice și cele tematice: "cadrajul episodic aduce în prim-plan evenimente concrete care ilustrează anumite subiecte, în timp ce cadrajul tematic prezintă dovezi individuale sau colective". De Vreese 27 recurge la diferențierea dintre cadrele emergente create în contextul unor teme sau evenimente specifice și cadrele predefinite specifice unui câmp profesional. N. Prepelea 28 propune clasificarea cadrelor în cadre media universale

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
prezidențiale, vom adaugă acestui cadru și dimensiunea legislativă ; - cadrul economic care trimite la consecințele economice resimțite de indivizi, grupuri sau țări după rezolvarea unei probleme majore. Întrebările de cercetare care au ghidat studiul nostru sunt următoarele : I1 - Care au fost cadrajele dominante în dezbaterea prezidențială din anul 2014 ? I2 - Care sunt cele mai proeminențe teme abordate de cei doi actori politici rivali în timpul dezabaterii ? Candidatul Victor Ponta a venit bine pregătit la prima întâlnire televizată, a dominat verbal aproape întreaga întâlnire

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
în timpul dezabaterii ? Candidatul Victor Ponta a venit bine pregătit la prima întâlnire televizată, a dominat verbal aproape întreaga întâlnire și a întrerupt foarte des discursul contra-candidatului sau. Răspunsul oferit primei întrebări a cercetării noastre arată că abordarea difereritelor subiecte prin intermediul cadrajului conflictului (vezi figură nr. 1) nu e o surpriză în contextul electoral. Și în alt studiu 31 am arătat că actorii politici aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
în alt studiu 31 am arătat că actorii politici aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul susținut al adversarului și interpretarea tuturor politicilor publice prin filtrul conflictului. Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta Cele 71 cadraje conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea situației românilor stabiliți în afara țării de către Klaus Iohannis, la atitudinea aroganță și lipsită de respect a acestuia în timpul dezbaterii, la

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul susținut al adversarului și interpretarea tuturor politicilor publice prin filtrul conflictului. Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta Cele 71 cadraje conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea situației românilor stabiliți în afara țării de către Klaus Iohannis, la atitudinea aroganță și lipsită de respect a acestuia în timpul dezbaterii, la protejarea deputaților corupți din propriul partid (PNL), la necunoașterea

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
pensionarilor români și negarea rolului avut în nefastele evenimente politice din anul 2012, la izbitoarea asemănare a contracandidatului cu Traian Băsescu, la necunoașterea detaliilor legate de votul electronic sau prin corespondență, posibilele nereguli în activitatea de primar al orașului Sibiu. Cadrajele moral-legale (54 în cele două runde ale dezbaterii) prezintă detaliile legate de elaborarea unei noi legi electorale, de respingerea legilor amnistiei și grațierii sau a celor legate de imunitatea parlamentară și lupta anticorupție. Tot în acest caz observăm și felul

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
contureze portretul unui contracandidat imoral din cauza implicării acestuia în activități ilicite sau imorale (trafic de copii, lovitura de stat din 2012, viitoarea micșorare a pensiilor, sfidarea profesorilor, jignirea Dacianei Sarbu, soția lui Victor Ponta, demagog, vinovat de ruperea Uniunii Social-Liberale). Cadrajul interesului uman, folosit pentru a aduce un plus de emoție și dramatism, e prezent în discursul lui Victor Ponta (16 frame-uri în cele două runde) pentru a accentua atât propria mândrie de a fi cetățean român, de a fi realizat

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
și cetățenii ei, cât și suferința pensionarilor și altor bugetari afectați de măsurile aberante ale regimului Băsescu ori a membrilor Partidului Social Democrat cu funcții de conducere la nivel local și național ce au fost acuzați pe nedrept de justiție. Cadrajul atribuirea responsabilității (7 cadre în cele două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
membrilor Partidului Social Democrat cu funcții de conducere la nivel local și național ce au fost acuzați pe nedrept de justiție. Cadrajul atribuirea responsabilității (7 cadre în cele două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente concrete pentru a ilustra anumite situații. Cadrajele tematice îi permit lui Victor Ponta să-și decline responsabilitatea pentru slabă

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
au fost acuzați pe nedrept de justiție. Cadrajul atribuirea responsabilității (7 cadre în cele două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente concrete pentru a ilustra anumite situații. Cadrajele tematice îi permit lui Victor Ponta să-și decline responsabilitatea pentru slabă organizare a alegerilor în străinătate, lovitura de stat din 2012, susținerea parlamentarilor cu probleme

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente concrete pentru a ilustra anumite situații. Cadrajele tematice îi permit lui Victor Ponta să-și decline responsabilitatea pentru slabă organizare a alegerilor în străinătate, lovitura de stat din 2012, susținerea parlamentarilor cu probleme penale ori promovarea unor legi controversate, atribuind-o unui actor colectiv, sistem sau context

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
stat din 2012, susținerea parlamentarilor cu probleme penale ori promovarea unor legi controversate, atribuind-o unui actor colectiv, sistem sau context social (Biroul Electoral Central, Ministerul Afacerilor Externe, voința politică a majorității parlamentarilor USL, Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu). Cadrajele episodice îl avantajează în a explica (ne)rezolvarea complexelor probleme economice și politice ale țării prin existența "regimului Băsescu" cu reprezentanții săi (Vasile Blaga, Adrian Videanu, Cătălin Predoiu) plasați obligatoriu în contexte nefavorabile și a garanta viitoarea prosperitate a țarii

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
e folosit de Victor Ponta pentru a explica telespectatorilor consecințele economice ale deciziilor politice, ci e mai mult o înșiruire de cifre și indicatori din diferite surse oficiale despre contextul economic al României. Și în cazul discursului candidatului Klaus Iohannis, cadrajul conflictului are cea mai mare pondere (60 cadre în cele două runde așa cum arată figură nr. 2). În acest caz cadrele conflictuale au evidențiat acuzele aduse lui Victor Ponta pentru organizarea alegerilor din străinătate, încălcarea dreptului la vot și refuzul

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
cereți scuze că m-ați făcut traficant de organe, că ați spus că nu sunt un bun român că sunt neamț, că sunt protestant, o să îmi cer și eu scuze. Ați făcut cea mai mizerabilă campanie din România!". Fig. 2. Cadrajele dominante în discursul candidatului Klaus Iohannis Cadrajele moral-legale (56 în cele două runde ale dezbaterii), la fel ca și în cazul discursului lui Victor Ponta, fac trimitere la acele legi ce ar trebui discutate, modificate sau abrogate și la lentoarea

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
de organe, că ați spus că nu sunt un bun român că sunt neamț, că sunt protestant, o să îmi cer și eu scuze. Ați făcut cea mai mizerabilă campanie din România!". Fig. 2. Cadrajele dominante în discursul candidatului Klaus Iohannis Cadrajele moral-legale (56 în cele două runde ale dezbaterii), la fel ca și în cazul discursului lui Victor Ponta, fac trimitere la acele legi ce ar trebui discutate, modificate sau abrogate și la lentoarea cu care se desfășoară acest proces, la

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
fel de a face politică, "cu mai putine vorbe, mai multe fapte, mai puțină gălăgie" astfel încât "orice om e respectat și i se respecta drepturile" și având ca rezultat final "România lucrului bine făcut, o Românie normală, pentru oameni normali". Cadrajele economice (22 în cele două runde ale dezbaterii) fac referire la faptul ca prosperitatea țării și cetățenilor e dependența de implementarea rapidă a unor măsuri economice de factură liberală: reduceri de taxe și impozite, reducerea evaziunii fiscale, reducerea deficitului bugetar

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
liberală: reduceri de taxe și impozite, reducerea evaziunii fiscale, reducerea deficitului bugetar, investiții, crearea de noi locuri de muncă, atragerea investitorilor, sprijinirea capitalului autohton. Tot prin filtrul economic sunt explicate ineficientă sau incompetență actualului guvern în consolidarea unei economii funcționale. Cadrajul interesului uman e prezent în discursul lui Klaus Iohannis (16 frame-uri în cele două runde) pentru a accentua două tipuri de interese: pe de o parte, interesul românilor ce au așteptat toată ziua și nu au putut vota în primul

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
soluție rapidă pentru a putea vota în al doilea tur, pe de altă parte, "interesul" tuturor parlamentarilor corupți ce au nevoie de protecție în fața legii, de blocarea justiției și mutilarea instituțiilor anticorupție, de promulgarea legii amnistiei și grațierii. Prin folosirea cadrajului responsabilității (13 în cele două runde ale dezbaterii) ne(rezolvarea) celor două "interese" e atribuită premierului în funcție. Cadrajele episodice folosite în acest sens sunt grăitoare: "Domnule Ponta, ați organizat alegerile în diaspora execrabil!. Dumneavoastră ați suprimat dreptul la vot

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]