87 matches
-
, aflată în localitatea cu același nume din județul Alba, a fost realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, anul însemnat pe grinda susținătoare a tavanului cafasului fiind 1798. Biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul AB-II-m-A-00314 . Are 14,50 m lungime și 5,40 m lățime și prezintă stilul simplu hunedorean al bisericilor de
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
sprijină pe niște bârne solide, dispuse în trepte, orientate transversal pe pronaos și care se termină în partea superioară printr-o cheie de boltă, între nervurile curbate de lemn având fâșii de scândură. Următoarea calotă, în două register, situată în dreptul cafasului, are punctul de pornire din partea superioară a golului de la cor, ce se deschide spre naos, tocmai pentru a dobândi înălțime față de restul navei. Ultima calotă, a altarului, este aidoma celei de la pronaos, doar că are deschizătura mai redusă. Pe latura
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
din Poieni are formă de navă, cu altar semicircular. În interior, ea este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridoviorul are formă pătrată și este mai scunde decât celelalte încăperi. La partea superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
două clădiri-monument istoric ridicate tot de Hagi Constantin Popp și anume: casa parohială (la nord) și Școala veche românească (la sud). În clădirea de la sud de biserică s-au ținut și primele cursuri ale școlii românești din Sibiu. Pe balustrada cafasului au fost pictate portretele în ulei ale celor trei ctitori: Stanca Hagi Luca, Hagi Constantin Popp și Peuna Hagi Popp. Sub cele trei portrete se află următoarea inscripție: ""Stanca soția dumnealui Hagi Luca, Hagi Constantin Popp, Peuna soția dumnealui H.C.
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
1936, s-a refăcut pictura interioară. În 1981, cântărețul Ion C. Preutu și soția sa Aneta au donat două registre de icoane "„în amintirea a 50 de ani de osteneală la această Sfântă Biserică”". Aflate pe latura de răsărit a cafasului, icoanele sunt dispuse pe două registre și anume: primul registru cuprinde Praznicele Împărătești, iar al doilea zilele creației, Izgonirea din Rai, Buna Vestire și Fuga în Egipt. Pe peretele de sud al pronaosului și naosului sunt pictate următoarele scene: Învierea
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
spre răsărit, pe arcada transversală de deasupra catapetesmei, iar spre apus, pe o arcadă joasă. Înălțimea la care se află bolta pronaosului este de jumătate față de înălțimea la care se află bolta pronaosului. Pronaosul are în partea de vest un cafas (spațiu special pentru cor) unde se pătrunde printr-o scară camuflată de o ușă aflată în spatele stranei din marginea sud-vestică. Deasupra cafasului se află clopotnița, care se sprijină pe bolta pronaosului și se află la etaj, sub acoperișul obișnuit, fără
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
este de jumătate față de înălțimea la care se află bolta pronaosului. Pronaosul are în partea de vest un cafas (spațiu special pentru cor) unde se pătrunde printr-o scară camuflată de o ușă aflată în spatele stranei din marginea sud-vestică. Deasupra cafasului se află clopotnița, care se sprijină pe bolta pronaosului și se află la etaj, sub acoperișul obișnuit, fără să se observe în exterior, ca la cele mai multe biserici. Această încăpere are șapte ferestre, dintre care șase sunt circulare (câte două pe
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
de 2.60 metri, lățimea de 2 metri și înălțimea de 2.70 metri. Are podeaua și plafonul din scânduri și este luminat printr-o fereastră dreptunghiulară simplă, cu gratii de fier. Din pridvor, se urcă printr-o scară în cafas, printr-o ușă. Din cafas se urcă în clopotnița octogonală aflată în una dintre cele trei turle ale bisericii. În clopotniță se află patru clopote, unul dintre ele având inscripționat pe el anul 1806. În pronaos se intră printr-o
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
de 2 metri și înălțimea de 2.70 metri. Are podeaua și plafonul din scânduri și este luminat printr-o fereastră dreptunghiulară simplă, cu gratii de fier. Din pridvor, se urcă printr-o scară în cafas, printr-o ușă. Din cafas se urcă în clopotnița octogonală aflată în una dintre cele trei turle ale bisericii. În clopotniță se află patru clopote, unul dintre ele având inscripționat pe el anul 1806. În pronaos se intră printr-o ușă de lemn de brad
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de tei, cu un motiv ornamental în formă
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
formă dreptunghiulară, cu peretele altarului în formă de semicerc. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este mai jos decât restul bisericii, în pronaos pătrunzându-se după urcarea câtorva trepte. Deasupra pronaosului se află cafasul în care se intră de pe o ușă aflată în peretele din stânga. Lângă ușă se află pictat un lung pomelnic al binefăcătorilor acestei biserici. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă largă sprijinită pe pereții longitudinali ai edificiului.
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
luminat prin două ferestre de fiecare parte a pereților laterali. Pronaosul de plan dreptunghiular este boltit în semileagăn și se sprijină pe suporturile verticale ale zidurilor continuu, primește lumină prin patru ferestre dispuse simetric la nord și sud. La vest cafasul se întinde în lățime de la sud la nord, sprijinindu-se la jumătatea distanței pe doi stâlpi decorați cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord și sud, semicirculare la interior și poligonale la exterior, străpunse de câte o
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
împărătească (""1810, martie 6""). În decursul timpului, biserica a suferit mai multe transformări. În anul 1961, biserica de lemn a fost tencuită pe interior și pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a construit un cafas și s-au mărit golurile de la uși și ferestre. Ca urmare a lărgirii golurilor de la ușa de intrare, s-a demontat ancadramentul original cu pisania, care se păstrează la depozitul centralizat de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
din Hermeziu este construită în stil clasic, având formă de navă cu absida altarului semicirculară. În partea de vest are un pridvor (exonartex) închis, susținut de șase coloane cilindrice. Deasupra pridvorului se află o clopotniță în care se accede din cafas. Pronaosul și naosul au un plafon drept, formând o singură navă. Deasupra pronaosului se află cafasul. Naosul este separat de altar printr-un perete cu o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
partea de vest are un pridvor (exonartex) închis, susținut de șase coloane cilindrice. Deasupra pridvorului se află o clopotniță în care se accede din cafas. Pronaosul și naosul au un plafon drept, formând o singură navă. Deasupra pronaosului se află cafasul. Naosul este separat de altar printr-un perete cu o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în ulei, în stil neobizantin. Pe plafonul altarului se află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
semicirculare, având dimensiunea exterioară de 40 de metri lungime, 25 de metri lățime în abside și 10 metri în pronaos. Edificiul are un acoperiș din tablă de cupru, pe care se află o turlă centrală, două turnuri masive care străjuiesc cafasul și alte două turle mai mici așezate pe coama altarului și a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura nordică a pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
8.90x9.25 metri), cu două abside laterale mici de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară (0.50x1.10 metri). În partea de vest, sprijinit de peretele care desparte pronaosul de naosul, se află cafasul. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, înaltă de 5 metri, cu ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu o calotă sprijinită pe arce și console pe care se ridică o clopotniță octogonală. Naosul și pronaosul sunt despărțite prin trei arcade inegale sprijinite pe doi stâlpi
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
ca dimensiuni, decât turla pantocratorului, dar au aceeași compoziție și proporții. Decorația exterioară este alcătuită din doua rânduri de firide - cele de jos dreptunghiulare, cele de sus arcuite -, despărțite printr-un tor și din cornișele biserici și turlelor. În afară de amenajarea cafasului în naos, biserica nu a suferit nici o modificare. Ancadramentele ușii de intrare și ferestrelor sunt cu motive florale, ușa veche este de lemn sculptat, deasupra pisaniei este o friza puternic reliefată, răsuflătorile sunt de piatră traforată. Pictura originară, în frescă
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
a început să se ruineze și a necesitat ample lucrări de restaurare. Între anii 1983-1986, prin stăruința preotului paroh Vasile Vaida, s-au efectuat lucrări de restaurare, consolidare în interior și exterior, împodobire cu frescă, policandre și mobilier (un nou cafas) prin contribuția benevolă a credincioșilor și cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Pictura bisericii a fost realizată de către pictorii Vasile și Violeta Carp din București. În tabloul votiv sunt reprezentați Vasile Lupu și Doamna Tudosca. A fost construită o casă
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
Atestarea patronajului acestei bresle este într-un document din 1742, când paroh al bisericii era preotul Antonie și staroste al breslei tălpălarilor Ioan Papajemnă. Meșterii talpalari au donat bisericii un loc pe strada Gării. După precizările lui N.A. Bogdan, în cafasul bisericii se mai păstra la începutul secolului al XX-lea o lumânare de ceară a breslei talpalarilor. Avariată în decursul timpului, biserica a fost refăcută în secolul al XVIII-lea , în jurul anului 1760. Edificiul avea acoperiș de draniță, care a
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
s-au adăugat două pavilioane pe latura sudică: unul la intrarea în pridvor, celălălt cu acces la altar (cu rol de veșmântărie), deasupra criptei unde se află osemintele unor ctitori și binefăcători ai bisericii. A fost refăcut mobilierul bisericii (balconul cafasului, stranele, ușile și ferestrele) și s-a poleit catapeteasma. În 1886, pictorul N. Roteanu a pictat pereții interiori și bolțile în ulei, în stil neorenascentist. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Biserica Talpalari a fost deposedată de
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
pavilioane: unul la intrarea în pridvor și al doilea la intrarea în altar (cu rol de veșmântar și bibliotecă parohială), deasupra criptei. Pridvorul închis are o boltă semicirculară; în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată în anul 1886 în stil neorenascentist de către pictorul N. Roteanu
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
a determinat efectuarea unor modificări constructive și anume: În anul 1933 bisericii i s-a adăugat un pridvor din scânduri pe latura de sud-vest. În 1948 s-a înlocuit acoperișul de draniță cu unul din tablă și s-a construit cafasul (balconul) din pronaos. În apropiere de biserică se găsește turnul clopotniță din lemn, ce inițial se afla deasupra pronaosului, fiind parte integrantă din corpul bisericii. După Revoluția din decembrie 1989, în satul Moara Nica a fost construită o biserică de
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]