310 matches
-
se-ndreaptă pe dat`, Căci Beiul Sinan a primit să-l sluțească, Pe Domnul ilustru, frumos și-nvățat. Îl duc pe măgar și oricine îl plânge. Creștinu-i lipsit de urechi și de nas, Gorgonă cu triplă cădere de sânge-n Caftan zdrențuros e purtat prin oraș. Iar Mihnea Turcitul pe tron stă să vadă, Mărunta-i victorie și râde în el, Când capul schilod îl primește-ntr-o ladă, Ca semn de-asfințit pentru Prințul Cercel. *** Ciclul "Povesti din veac" Referință
FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417587696.html [Corola-blog/BlogPost/362405_a_363734]
-
fără nume La același talcioc, de noroc, nenoroc, vin țigănci cu ghioc, cu fuste crețe și ghetre cu toc să ghicească de dor, de soroc, de patimă de iubire cu foc. Și tot la același talcioc, vin lotri-mbrăcați în caftane domnești la furat de sirepe, crescute prin pustele stepe, sau chiar vreo domniță cu râs copiliță. La talciocul din inima lumii urc eu, nebunul, pe funia lumii... Leonid IACOB Referință Bibliografică: talcioc / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TALCIOC de LEONID IACOB în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Talcioc_leonid_iacob_1394382977.html [Corola-blog/BlogPost/353643_a_354972]
-
de fitness (Sabina Yamamoto trăiește în Japonia și povestește țară pe blog, de la orașe la cluburile de fitness) Parenting. De la Sofia (sfaturi de la aproape adolescență Sofia, pe blogul mamei sale, Sabina) O lecție de fashion din Maroc (rochii, brâuri și caftane) Să-mi spuneți care v-a plăcut cel mai mult.
It’s complicated la fitness cu un copil gras by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18456_a_19781]
-
cu veșmintele. Dacă Rusia vrea să meargă repede înainte, nu trebuie să rămână îmbrăcată în vechiturile de pe vrema lui Boris Godunov. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotărăște ca "boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii mormăie că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei. Obiceiurile din străbuni mai primesc o lovitură: reforma
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
de sus, partea de jos, cu vaduri de moară și satul Lăzanii, ca urmare a faptului că îi furase acestuia "„1360 de galbeni, o dulamă de atlas cu blană, o blană de jdier, o blană de spinări de vulpe, un caftan de zarbă cea bună, un caftan de adamască cu jder cu bumbi de mărgăritari, 10 caragie, o sabie ferecetă cu argint, o laduncă ferecată de 20 taleri, un covor nou, o scoarță nouă și alte unelte, și cocia cu bulgarii
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
vaduri de moară și satul Lăzanii, ca urmare a faptului că îi furase acestuia "„1360 de galbeni, o dulamă de atlas cu blană, o blană de jdier, o blană de spinări de vulpe, un caftan de zarbă cea bună, un caftan de adamască cu jder cu bumbi de mărgăritari, 10 caragie, o sabie ferecetă cu argint, o laduncă ferecată de 20 taleri, un covor nou, o scoarță nouă și alte unelte, și cocia cu bulgarii și hamuri nouă”" și nu avea
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
boieri pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan extern-depunerea omagiului regelui Ungariei, aprobarea plății sau tributului către Sultan, declarația de război sau pace. Convocarea era
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de pungi la 520, o veste primită de voievod și boieri cu multă supărare. Totuși, decizia trebuia acceptată, iar Brâncoveanu a fost reînvestit în domnie, printr-o ceremonie în care vizirul i-a îmbrăcat pe domn și pe boieri în caftane valoroase. Sumele luate la plecare se dovediseră neîndestulătoare, astfel că boierul Toma Buculbașa a sosit din țară cu pungi de bani, fiindu-le făcute cadouri mamei sultanului și sultanului însuși. Audiența la sultan a fost scurtă, padișahul limitându-se la
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Înalți ca niște palmieri, blonzi, cu piele roșcată (...) toți sunt tatuați de la vârfurile degetelor până la gât cu figuri misterioase de culoare neagră sau verde. ", vestimentația: "păreau să nici nu simtă frigul puternic de afară, pentru că nu purtau nici tunici, nici caftane, ci doar un veșmânt care le acoperea o parte a corpului, lăsându-le o mână liberă", precum și armamentul: Fiecare bărbat poartă la brâu un topor, o sabie și un cuțit lung, de care nu se desparte niciodată. Săbiile sunt uriașe
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
a mai fost tradus în limbile engleză, germană și polona); Însoțitorul (român), (reeditări în 1989, 2004); Obligado (român), (reeditare în 1997); Căderea în lume (român), (reeditare în 1994); Barbarius (român); Istorisirile Signorei Sisi (român), Destinul cuvintelor (publicistica); Alte pretexte (eseuri); Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei; Morbus diaboli; Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci; Memorii din când în când, vol. I-II; Trompete după-amiază; Memorii din când în când, vol. I, ÎI, III; Memorii întârziate; Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac. La
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
armelor participând la războiul ruso-austriaco-turc din anii 1787-1791. Faptele de arme în timpul luptelor contra austriecilor din 1788 i-au adus un deosebit prestigiu fiind numit căpitan în oastea de țară întocmită de voievodul Nicolae Mavrogheni și "[...]l-au îmbrăcat cu caftan roșu și i-au dat și un cal domnesc, înșelat, înfrânat[...]" (dintr-o carte domnească a lui Nicolae Mavrogheni din 1788, astăzi dispărută). Șerban Măgheriu primește diverse funcții militare după război (căpitan de predați 1790, ceauș 1791, căpitan al plasei
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
grăbit. Remarcabil, iese în evidență un desen de grup cu patru evrei, mai mult siluetele lor decât fizionomiile, intitulat " Consiliul" (cunoscut și ca "O afacere bună" - 1907). Aceștia sunt înfățișați în fața unei prăvălii unde se sfătuiesc. Toți au umbrele și caftane, stau lângă o rigolă și au pe cap pălării cu boruri largi și drepte. "Haine vechi" și "Telalul" sunt compoziții pe care pictorul le-a făcut în mai multe variante și reprezintă un negustor care stă sprijint de un perete
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
făcute de Nicolae Grigorescu. Zaraful este reprezentat cu un ban într-o mână și cu privire lacomă. Cromatica dominantă este cafenie. Toți zarafii sunt îmbrăcați boierește și nu au nimic în comun cu "Aparul" și cu "Peticarii", cu cei cu caftane, cu misiții și telalii ca Zeiling Șor (misit, prototipul omului de afaceri) din opera dramatică "Manasse" de Ronetti Roman sau ca vânzătorii de mărunțișuri din iarmaroace ca Cilibi Moise. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care i-o provocau pictorului primele zile de fericire matrimonială. Templul care se vede în plan secund este închinat zeului Hymen, patronul antic al căsătoriei. Artistul reușește să exprime legătura care îi unește pe cei doi tineri îndrăgostiți: bărbatul în caftan roșu se întoarce spre tovarășa lui; gestul mâinii lui sugerează puntea de legatură a celor doi. Margaret are o atitudine de ușoară reținere, impusă de rang și de educație, față de mâna întinsă. Perechea este prezentată pe fundalul unei grădini englezești
Discuție în parc () [Corola-website/Science/301434_a_302763]
-
deci la peste douăzeci de ani de epoca voievodului muntean, ieromonahul Dorotei cumpără șase vii, plătind în schimb cu 3100 de vedre de vin. Se cunosc cazuri în care pentru cumpărarea moșiilor au fost dați cai, boi și chiar „un caftan de îmbrăcăminte”. Moneda Țării Românești era "ducatul" de argint. În vremea lui Mircea cel Bătrân s-au emis mari cantități de monedă având un număr însemnat de sigle diferite. Pe fiecare dintre acestea pe lângă legenda obișnuită, era trecută câte o
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Claude s-a stabilit la București. În această perioadă, Țările Române își începeau timid primii pași spre modernitate și domniile fanariote își trăiau ultimele clipe. Ca urmare a influențelor externe, boierimea autohtonă a început să renunțe la narghilele, șalvari și caftane. O dată cu venirea Revoluției din 1821 când s-au dus lupte grele între Eteria lui Ipsilanti și Tudor Vladimirescu, Claude Coulin, împreună cu boierii care făceau parte din guvern, se refugiază la Brașov. Aici predă franceza și o cunoaște pe Maria Painer
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
instaura în Moldova o dinastie domnitoare, i-a atras acestuia surghiunul la Soroca și, mai apoi, întemnițarea la Kiev. La 27 iunie 1711, a fost adus, în tabăra otomană de la Isaccea, Nicolae Mavrocordat pe care marele vizir „"îmbrăcându-l în caftan l-au făcut bei la Iași"”. După ce otomanii au ajuns la Dunăre, planul de acțiune al armatei ruse a trebuit să fie modificat. Noua strategie prevedea ca forțele principale, sub comanda țarului, să înainteze spre sud, pe malul drept al
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
neîntrecut în călărie; , adăugată numelui Osman sau Othman. Vestimentația îi era una simplă, în tradiția primilor războinici ai Islamului; ca aceștia, Osman purta un turban din pânză de in albă și deasă, înfășurat în jurul unei tichii de culoare roșie. Purta caftan monocolor cu mâneci largi, deschise.
Osman I () [Corola-website/Science/299804_a_301133]
-
vikingi cum urmează : „"I-am văzut pe ruși cum vin în călătoriile lor de negoț, făcându-și tabără pe Itil. Nu am văzut indivizi cu o" "mai bună construcție fizică, înalți precum palmierii, blonzi și rumeni; nu purtau tunici sau caftane, dar bărbații poartă" "o haină care le acoperă o parte a corpului, lăsându-le un braț liber. Fiecare bărbat are un topor, o sabie și un" "cuțit, pe care le țin pregătite mereu. Săbiile sunt late și canelate, precum cele
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
condamnat să fie bătut în toate piețele negustorești, apoi țintuit de urechi în fața prăvăliei sale. Fostul vătaf Gheorghe, datorită corectitudinii sale, a ajuns din opincar, mare spătar. Se căsătorește cu Maria, fiica boierului C, iar domnitorul Ghica îl cinstește cu caftanul de mare spătar, numindu-l caimacam al Craiovei. Romanul se impune prin forța dramatică a primei părți, a acțiunii, prin tensiunea unei scene. Eroii romanului sunt străluciți luceferi ai viciilor care se ridică pe ruinele acelora care nu i-au
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
pe alți conspiratori aflați în situație disperată. Calinic Miclescu se alege cu o rană, fiind ajutat de diaconul Ion Creangă care, împreună cu colegul său, Ienăchescu, îl ascund în pivnița unei case din apropiere, salvându-i astfel viața. Mitropolitul, travestit cu caftan evreiesc, s-a întâlnit în taină cu Titu Maiorescu, care l-a convins să se predea. A fost dus la Mănăstirea Sf. Spiridon, iar apartamentul de la Mitropolie i-a fost sigilat. Au fost operate numeroase arestări în rândul rebelilor, iar
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
Românească domnul a fost confirmat de sultan încă din prima jumătate a secolului al XV-lea. După instaurarea regimului dominației otomane la mijlocul secolului al XVI-lea, puterea suzerană, Poarta a numit domnii dintre membrii familiilor domnitoare, acordându-i însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Boierii au fost nevoiți să accepte schimbarea impusă de puterea suzerană. Datorită faptului că toți descendenții familiilor domnitoare aveau dreptul la tron, luptele pentru tron au fost o caracteristică permanentă a vieții politice a Țărilor Române
Domn () [Corola-website/Science/302171_a_303500]
-
o moarte înverșunată prin sancțiune civilă”. În garderobă trebuie să fie prezente o cămașă și cizme, care se îmbracă pe timp bun, de sărbători sau „pentru oameni buni”. Hainele de muncă trebuie să fie separate de cele de sărbătoare. Hainele (caftanele, sarafanele, șubele) și lingeria de pat (cearceafurile, plapumele și prosoapele) trebuie menținute în curățenie, când e necesar - uscate sau curățite și puse în cufăr. Iar bijuteriile trebuie păstrate într-un loc sigur, de dorit cu lacăt. Din veselă sunt menționate
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
tuturor sfinților. La ușa de la intrare, pe peretele inferior e pictată scena Judecății din Urmă, în aur și azur. După ele sunt picturi în alt gen: acestea sunt figuri de turci acoperiți pe cap, cu turbane și cealamale albe, cu caftane lungi și verzi, târându-se spre iad, cu mânicile lor largi și lungi, cu învelitoarele lor de lână galbenă. În mijlocul interior al cupolei sau în baldachin e o mare strană, unde e tronul Domnului. Afară, în pridvor, e un mare
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
tuturor sfinților. La ușa de la intrare, pe peretele inferior e pictată scena Judecății din Urmă, în aur și azur. După ele sunt picturi în alt gen: acestea sunt figuri de turci acoperiți pe cap, cu turbane și cealamale albe, cu caftane lungi și verzi, târându-se spre iad, cu mânicile lor largi și lungi, cu învelitoarele lor de lână galbenă.”". Tot Paul de Alep menționează și pictura murală interioară, fiind impresionat îndeosebi de Iisus Pantocrator din cupola naosului. Biserica a fost
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]