111 matches
-
fost transmise Zemstvei guberniale, organul administrativ al Imperiului Rus. Într-o descriere scurtă a acestora din 1915, ele reprezentau „case din piatră, într-un parter, acoperit cu olane, tavanul și pereții tencuiți, podele din lemn, sobe de tip olandez, din cahle, în ea se află Secția de asigurare, în care sunt șapte odăi cu 11 ferestre”. Planul cartierului alcătuit în 1889 de către inginerul Paraschivoglu s-a păstrat până în ziua de azi. Pe atunci, clădirile muzeului găzduiau expozițiile actualului Muzeul de Etnografie
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
doar un morman de ruine. Ea se afla la circa 75 m sud-est de biserică, de locul unde era mai amintind astăzi doar un dâmb cunoscut astăzi sub numele de "La Movileanca". Cercetările arheologice au scos la iveală fragmente de cahle și plăci cu motive heraldice, zoomorfe și elemente decorative gotice care indică o construcție solidă și luxoasă. Prima atestare a satului Arbore are loc într-un document întocmit la 15 ianuarie 1418, la curtea domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432). Această
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
conacul pe jumătate-n moloz și beciurile cu butoaiele cu vinuri vestite, erau toate În paragină. Era clar, nu mai avea rădăcini. La Îndemnul Olgăi Sâmbure, a spart zidul fals, a căutat și a găsit În firida din spatele șemineului, cu cahlele lipsa și fără suportul din marmură de Carrara, a găsit casetă cu trei mahmudele din aur turcesc și mai multe Înscrisuri notariale, care atestau evenimentele importante din familia Sâmbure. Era un fir care ar fi putut să o lege de
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
sau fabricate în secolul trecut. Creșterea animalelor a fost o ocupație permanentă. În anul 1932 Administratia Domeniilor Regale a pus în funcțiune o secție de fabricat țiglă care după 1962 a fost modernizată și profilată pe țiglă, cărămidă, sobincă și cahle de teracotă, în prezent conservată. Învățământul a avut o ascensiune continuă ca formă și ca populație până în anul 1989. Elevii au absolvit școala primară, școala elementară, dar și treapta I de liceu. Activitatea cultural-artistică s-a desfășurat în cadrul căminului cultural
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
de la Barboși, inscripții funerare de la Isaccea (Noviodunum), obiecte de lut ars, bronz și sticlă de proveniență greacă, elenistică și romană descoperite în Dobrogea, unelte, vase de sticlă, amfore și obiecte de podoabă (cultura Sântana de Mureș), piese medievale (unelte, arme, cahle, obiecte de podoabă), colecții de numismatică antică, medievală și modernă, documente medievale și moderne. Expoziția de istorie contemporană (care se încheie înainte de al II-lea război mondial) este prezentată într-o formă nouă, depolitizată, și a fost inaugurată în 1997
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al II-lea î.e.n. În biserica romano-catolică se află o cristelniță romanică din secolul
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
9 km de orașul Suceava, întinzându-se de pe malul drept al râului Suceava și până la Dealul Teișor, cea mai înaltă cotă din Podișul Sucevei. Teritoriul satului Mihoveni a fost locuit încă din Epoca de pietră, aici aflându-se situl arheologic "Cahla Morii". Situl arheologic de la Mihoveni "Cahla Morii”, aflat la 2 km de sat, este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 cu codul LMI . Cercetările arheologice întreprinse în stațiunea arheologică de la Mihoveni-"Cahla Morii", începând cu
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
-se de pe malul drept al râului Suceava și până la Dealul Teișor, cea mai înaltă cotă din Podișul Sucevei. Teritoriul satului Mihoveni a fost locuit încă din Epoca de pietră, aici aflându-se situl arheologic "Cahla Morii". Situl arheologic de la Mihoveni "Cahla Morii”, aflat la 2 km de sat, este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 cu codul LMI . Cercetările arheologice întreprinse în stațiunea arheologică de la Mihoveni-"Cahla Morii", începând cu vara anului 1971, au dus la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
-se situl arheologic "Cahla Morii". Situl arheologic de la Mihoveni "Cahla Morii”, aflat la 2 km de sat, este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 cu codul LMI . Cercetările arheologice întreprinse în stațiunea arheologică de la Mihoveni-"Cahla Morii", începând cu vara anului 1971, au dus la descoperirea unei așezări pluristratificate, care își începe existența în preistorie și continuă până în Evul Mediu. Au fost identificate urme de locuire aparținând paleoliticului superior (Gravettian), neo-eneoliticului (culturile ceramicii liniare, Precucuteni III
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
descoperit între pâraiele "Szilas" și "Gyulai" de pe teritoriul satului Secuieni, materiale atribuite neoliticului și aparținând culturilor "Criș și Coțofeni". La marginea nord-estică a satului, cu prilejul perieghezei din anul 1987, efectuată de Benkó Elek, s-au găsit un fragment de cahlă și fragmente ceramice din "epoca arpadiană", din secolul al XIV-lea și secolul al XVII-lea. Economia comunei este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
din anul 2015, având codul de clasificare . În urma săpăturilor arheologice s-a demonstrat că terenul de lângă actuala biserică a fost locuit permanent începând cu prima jumătate a secolului al XIV-lea. Aici s-au descoperit materiale ceramice (fragmente de vase, cahle) din prima și din a doua jumătate a secolului al XIV-lea și din secolele XV-XVII, o locuință de chirpici distrusă prin ardere și două morminte in situ. Tot aici a existat un cimitir medieval datând din primele decenii ale
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Simion Florea Marian, din 1959, au fost descoperite monede moldovenești în grădina Tarnavschi de lângă Biserica "Sf. Nicolae" (într-o groapă de circa 1,50 m adâncime în care s-au mai găsit și fragmente de vase și de plăci ornamentale - cahle întregi și fragmentare, precum și în umplutura unui cuptor). Complexul arheologic a fost datat în a doua jumătate a sec. al XV-lea și începutul sec. al XVI-lea. Patru monede moldovenești emise în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică, vase ceramice, lucerne, unelte și arme din fier, obiecte de podoabă), medievală (ceramică, bijuterii și obiecte din aur, argint și bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana și Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia); istorie (documente, fotografii și obiecte memoriale legate de Revoluția de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918); periodice - cărți; colecții de etnografie și artă populară (port, țesături, ceramică, icoane pe lemn și
Muzeul Național al Unirii () [Corola-website/Science/330431_a_331760]
-
repaussé" și redă scena răstignirii Mântuitorului. În domeniul olăritului, se remarcă vasele având litere sau propoziții incizate în pasta moale (de exemplu pe o strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris în luna martie 8 zile”), și cahlele de sobă având reprezentați cavaleri în zale, descoperite la Târgoviște. Figurile reprezentate pe vasele de ceramică sunt diverse: oameni, animale, etc. Într-o povestire bizantină ("„Călătoria lui Mazaris în iad”", 1415) se arată cum un grup de artiști greci, veniți
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
soare (cultura Clănița), funduri de vase sgrafitate și smălțuite cu reflexii aurii și verde închis, ori în nuanță brună (a doua jumătate a sec. XV-XVI), un picior de vas cărămiziu în angolă albă și urme de decor verde (sec. XVI), cahle (sec.XVI - XVIII), torți de oale cu mărci de proprietate incizate cu unciale cirilo-române (sec.XVII - XVIII), discuri britoconice și circulare smălțuite cu baza circulară sau crestată și purtative (sec. XV - XVI), plăci circulare din ghips cu ochiuri duble de
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
au intrat în atenția cercetătorilor și restauratorilor abia la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curți s-au conservat pe o înălțime ce variază între 1 și 5 m. Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curți s-au conservat pe o înălțime ce variază între 1 și 5 m. Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi săpături arheologice. Pe o secțiune lungă de 35
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
a Cetății Suceava. În timpul său, sunt refăcute zidurile din cărămidă, este înconjurată curtea interioară de o loggia susținută de pilaștri de cărămidă, sunt reamenajate pivnițele de pe latura de vest, iar sobele din cetate sunt placate cu plăci de Iznik și cahle pentru sobe de influență lituaniană. Pe latura sudică este construită o încăpere pentru îmbăierea domnitorului și se amenajează o închisoare în turnul de pe mijlocul laturii sudice a fortului mușatin. În anul 1653, cetatea este apărată de cazacii lui Timuș Hmelnițki
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
spre Tg. Jiu. Localitatea face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural). Activități specifice zonei: creșterea animalelor, cultura grâu și porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracota, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, vită de vie Floră locală este specifică lumii vegetale din arealul în care condițiile genetice ale vegetației se întrepătrund cu condițiile de relief edifice, topoclimatice.Este o floră luzurianta și un
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
semicilindru. Aceeași boltă semicilindrică o întâlnim și la primul etaj, iar celelalte niveluri nu mai au boltă, ci tavan. Tot la primul etaj, pe peretele de vest, exista și un șemineu, iar în săpătură au fost descoperite și fragmente de cahle. O dată cu lucrările de restaurare conduse între 1962-1964 a fost descoperit ancadramentul bipartit al unei ferestre, cu câte trei lobi în fiecare dintre cele două părți, care indică o fază gotică timpurie, poate din a doua jumătate a secolului al XIII
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
internațional. Singura săpătură arheologică este cea a lui Radu Heitel (1963-1964) și rezultatele cercetărilor sunt majoritatea inedite. În 1996, în timpul lucrărilor edilitare, au mai fost descoperite unele materiale, dar fără context clar. Între aceastea se numără încă un fragment de cahlă și materiale folosite la turnarea unui clopot din sec. XVII-XVIII, descoperite în gangul barbacanei.
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
capac. Câteva sunt acoperite cu angobă albă sau decorate cu dungi de culoare roșie, pe toartă sau pe buză în cazul unor fragmente de oală sau dispuse radial în cel al unui fragment de strachină. De remarcat două fragmente de cahle adânci sau de cahle pătrate cu decor vegetal. Tipologic ceramica acoperă o perioadă mai îndelungată, unele fragmente putând fi datate în sec. XV, cele mai multe fiind ulterioare sec. XVI. Cercetările arheologice de la vechea ctitorie din Leșnic, deși au acoperit practic cea
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
cu angobă albă sau decorate cu dungi de culoare roșie, pe toartă sau pe buză în cazul unor fragmente de oală sau dispuse radial în cel al unui fragment de strachină. De remarcat două fragmente de cahle adânci sau de cahle pătrate cu decor vegetal. Tipologic ceramica acoperă o perioadă mai îndelungată, unele fragmente putând fi datate în sec. XV, cele mai multe fiind ulterioare sec. XVI. Cercetările arheologice de la vechea ctitorie din Leșnic, deși au acoperit practic cea mai mare parte a
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
prezent, în clisiarniță a fost organizat un mic muzeu care adăpostește obiecte din secolele XV-XVIII: icoane, fragmente de mobilier, veșminte bisericești, vase liturgice, candele de argint, cruci în filigran, cărți de cult vechi, precum și artefacte (monede, bijuterii, vase de ceramică, cahle decorate etc.) descoperite în urma cercetărilor arheologice. În partea de sud a incintei au fost construite Casa Domnească și edificiile mănăstirești: trapeza, chiliile, cuhnea. Modul de organizare a incintei a fost astfel gândit încât funcțiunile strict sacre (ale bisericii, clopotniței și
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
unor așezări locuite de români, a avut un rol important pentru menținerea conștiinței de neam. Nu era puțin lucru ca pe cetate să fâlfâie steagul Moldovei, iar în unele localități ca Târnăveni, Bazna și Boian să apară stema Moldovei pe cahle sau sculptată în piatră. Pe domeniul Ciceului, bisericile ortodoxe de la Vad, Ciceu și Mihăești intrau sub stăpânirea domnului, ca și biserica din Feleac, ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn, cu ajutorul domnului. Emanciparea de sub suzeranitatea polonă a avut un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]