111 matches
-
percutor de silex, aparținînd culturii Noua; în curtea lui C. Roșu, din partea de nord a satului au fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se înscrie într-o tipologie arhaică a casei care corespundea, la început, simbolisticii pătratului. 58 La casele huțule, "apa" din spatele casei cobora până la pământ pentru scurgerea mai ușoară a precipitațiilor. 59 Pe "apa" din față se lăsau niște "ferestruici", numite "cahle" sau "fumare" care foloseau la evacuarea fumului din pod. 60 Gospodăria țărănească tradițională din Bucovina era formată din "casa mare", "căsuța", "staulul" împărțit în grajd și cămară (numită uneori și grăjduț), poiata pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Sfântul Gheorghe, în zori, fetele merg la o fântână, iau apă în gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfântul Gheorghe, în zori, fetele merg la o fântână, iau apă în gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De găini
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stat - și atunci face copilul cu o buză crăpată ca o tăietură. Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din întîmplare, cîștigă în ziua aceea. Cahlă Cînd se face cahla*, se pun în ea trei crengi de mălini sau păr de porc, ca cahla să nu ucidă pe casnici. Tot spre acest scop, se pune pe locul vetrei unde a fost focul o huscă* de sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul cu o buză crăpată ca o tăietură. Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din întîmplare, cîștigă în ziua aceea. Cahlă Cînd se face cahla*, se pun în ea trei crengi de mălini sau păr de porc, ca cahla să nu ucidă pe casnici. Tot spre acest scop, se pune pe locul vetrei unde a fost focul o huscă* de sare peste noapte. Caier Nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din întîmplare, cîștigă în ziua aceea. Cahlă Cînd se face cahla*, se pun în ea trei crengi de mălini sau păr de porc, ca cahla să nu ucidă pe casnici. Tot spre acest scop, se pune pe locul vetrei unde a fost focul o huscă* de sare peste noapte. Caier Nu e bine să vii cu caierul nemîntuit de la șezătoare. Cal Se crede că calului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în românește. Așa îi găsi al doilea postelnic: — Poruncă, măria ta. Mitropolitul îl trase înapoi spre ușă și șușotiră un timp. Al doilea postelnic dispăru și în câteva clipe apărură slugi cu lemne și jeratic. Soba era minunat alcătuită, cu cahle de culoarea laptelui așezate în așa fel încât desenele de pe ele se continuau dând impresia unor ghirlande continue de glicină. Abia când spărturile de butuc de brad prinseseră să ardă pocnind vesel, monahul băgă de seamă că afară se însera
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să schimbi grinzile de stejar. Caută acum meșterii și tocmește-i după Paști să înceapă lucrul. În timp ce doamna încerca să-l facă pe Constantin să organizeze locul de refugiu din Transilvania, Ștefan dus pe gânduri, își trecea mâna pe luciul cahlelor sobei care mai păstrau căldura focului din seara trecută. I se părea că aveau o culoare minunată, verde închis în ape de nuanțe diferite, având un model geometric cu galben și albastru închis, aproape negru, dar galbenul se topea în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
smalțul verde transparent și lui Ștefan i se părea soba atât de frumoasă încât își lăsa degetele să alunece mereu pe relieful desenului. Fără să vrea, doamna prinse a-l urmări, minunându-se în sinea ei și dânsa de frumusețea cahlelor. — Să năimești și pietrari să sape scările frumoase, doar că pentru sobe să pui să le facă așa ca la noi, chiar ar fi bine să poruncești cahlele la meșterii care le-au făcut la Hurezi, ca pe astea, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a-l urmări, minunându-se în sinea ei și dânsa de frumusețea cahlelor. — Să năimești și pietrari să sape scările frumoase, doar că pentru sobe să pui să le facă așa ca la noi, chiar ar fi bine să poruncești cahlele la meșterii care le-au făcut la Hurezi, ca pe astea, și doamna arătă soba. Ștefan în acel moment pufni într-un hohot scurt de râs, pe care și-l stăpâni mușcându-și nemilos buza de jos. — Ce ai de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dor oasele... Cineva ieși grăbit pe ușă și nu peste mult timp intrară doi feciori, unul cu o găleată plină cu jeratic, altul cu un braț de lemne. Aprinseră focul și în odaia de dormit și în soba mare cu cahlele verzi minunat smălțuite cu flori în relief din sala iatacului. Surcele albe de brad ardeau pocnind și prin ușița deschisă a sobei flăcările jucăușe făceau să pară că pâlpâie lumina lumânărilor. Vodă le spuse noapte bună și se retrase în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
materiilor prime, uscarea produselor refractare în vederea calcinării, încărcarea, arderea și descărcarea la cuptoarele cameră și circulare. Produse din ceramică brută și fină: turnarea, retușarea, încărcarea, uscarea, arderea și descărcarea cuptoarelor cameră și circulare, așezarea, arderea și scoaterea cărămizilor, țiglelor și cahlelor de teracota la cuptoarele cu foc continuu, desprăfuirea articolelor din ceramică brută și fină după ardere în cuptoare, curățarea vetrei cuptoarelor și scoaterea cenușii. Produse din șamota, din alte materiale refractare și ceramică, uscate sau după ardere (prelucrarea prin polizare
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
materiilor prime, uscarea produselor refractare în vederea calcinării, încărcarea, arderea și descărcarea la cuptoarele cameră și circulare. Produse din ceramică brută și fină: turnarea, retușarea, încărcarea, uscarea, arderea și descărcarea cuptoarelor cameră și circulare, așezarea, arderea și scoaterea cărămizilor, țiglelor și cahlelor de teracota la cuptoarele cu foc continuu, desprăfuirea articolelor din ceramică brută și fină după ardere în cuptoare, curățarea vetrei cuptoarelor și scoaterea cenușii. Produse din șamota, din alte materiale refractare și ceramică, uscate sau după ardere (prelucrarea prin polizare
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106890_a_108219]
-
materiilor prime, uscarea produselor refractare în vederea calcinării, încărcarea, arderea și descărcarea la cuptoarele cameră și circulare. Produse din ceramică brută și fină: turnarea, retușarea, încărcarea, uscarea, arderea și descărcarea cuptoarelor cameră și circulare, așezarea, arderea și scoaterea cărămizilor, țiglelor și cahlelor de teracota la cuptoarele cu foc continuu, desprăfuirea articolelor din ceramică brută și fină după ardere în cuptoare, curățarea vetrei cuptoarelor și scoaterea cenușii. Produse din șamota, din alte materiale refractare și ceramică, uscate sau după ardere (prelucrarea prin polizare
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106888_a_108217]
-
executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor lua măsuri de gospodărire judicioasa a resurselor de combustibili și energie, folosirea acestora cu randamente ridicate, eliminarea sau restrîngerea consumurilor de hidrocarburi la producerea unor materiale de construcții - cărămizi, văr, cahle de teracota și altele - și înlocuirea cu combustibili solizi, raționalizarea folosirii energiei termice și a iluminatului atît în industria locală și în construcții, cît și în gospodărirea comunala. De asemenea, împreună cu Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor vor lua toate măsurile pentru folosirea
DECRET nr. 620 din 18 noiembrie 1973 (*republicat*) cu privire la măsurile de dezvoltare a bazei energetice şi de folosire mai judicioasă a combustibililor şi energiei, devenit Legea nr. 140 / 1973 -. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135727_a_137056]
-
2002, la pagina 12. Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Ialomița Descrierea stemei Stema județului Ialomița, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut tripartit tăiat. În primul cartier, pe fond roșu, se află o cahla cu însemnul crucii, din aur. În al doilea cartier, pe fond albastru, un snop de grâu, din aur, plutind pe o apă. În al treilea cartier, un pod negru, cu balustradă din argint, plutind pe o apă vălurita din argint
HOTĂRÂRE nr. 1.380 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Ialomita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146757_a_148086]
-
În al doilea cartier, pe fond albastru, un snop de grâu, din aur, plutind pe o apă. În al treilea cartier, un pod negru, cu balustradă din argint, plutind pe o apă vălurita din argint și albastru. Semnificația elementelor însumate Cahla cu cruce, recentă descoperire arheologică, demonstrează că în perioada Evului Mediu în zona creștinismul era cunoscut; snopul de grâu simbolizează faptul că județul Ialomița a fost și este grânarul țării, fiind folosit drept simbol în vechea stema a județului din
HOTĂRÂRE nr. 1.380 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Ialomita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146757_a_148086]
-
în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda de fum și mai intra și în camera de locuit. Lemne se puneau pe foc numai la sărbători. Cuptorul era locuit de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu iarbă sau stuf. Bariz -Broboada femeiască țiesută din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unor așezări locuite de români, a avut un rol important pentru menținerea conștiinței de neam. Nu era puțin lucru ca pe cetate să fâlfâie steagul Moldovei, iar în unele localități ca Târnăveni, Bazna și Boian să apară stema Moldovei pe cahle sau sculptată în piatră. Pe domeniul Ciceului, bisericile ortodoxe de la Vad, Ciceu și Mihăești intrau sub stăpânirea domnului, ca și biserica din Feleac, ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn, cu ajutorul domnului. Emanciparea de sub suzeranitatea polonă a avut un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii smălțuită, atât la decorarea pereților exteriori ai bisericilor, cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată de cahle s-au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]