31 matches
-
miere și uneori tămâie. Bubele mai pot fi tratate cu străgheață, un amestec de lapte dulce, foi de pătrunjel și săpun care înainte de folosire se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
coroană iar în partea stângă spre ureche își prindeau câte o floare de mușcată roșie sau albă. La fel, vara își puneau flori la cingătoare și în sân. Nevestele își frecau în palme busuioc, flori de mentă sau frunze de calapăr care aveau un miros plăcut. în ultimul timp fetele poartă brățări, inele de diferite forme și materiale, lănțișoare având cruciuliță la gât, cercei în urechi, mai în toate cazurile din aur și din argint. Se simte tot mai mult influența
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unul din vremea mea, care-i cu trei ani mai mic decât mine. N-a fost decât de două ori la Beiuș în târg: o dată la 1848, pe vremea lui Kosuth, ș-odată acum. țucur la zahar: miere albă dumbravnic calapăr nimaș hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]