196 matches
-
Talia la greabăn pentru Ovis aries a fost estimată pe baza câtorva piese, utilizând coeficienții lui Teichert (preluați din UDRESCU, BEJENARU, HRIȘCU 1999), valorile fiind: 59 cm și 51 cm pentru astragal, 76,3 cm și 78,6 cm pentru calcaneu și 53 cm pentru radius (CAVALERIU et alii 2008). Pentru capră nu s-a estimat talia la greabăn, nefiind identificate resturi pe baza cărora să se poată face acest tip de estimare. În urma analizei elementelor scheletului postcranian, s-a constatat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de executat. Acest procedeu este cel mai des folosit în joc, aproximativ 60% din loviturile cu piciorul efectuându-se cu latul. Suprafața de lovire este reprezentată de porțiunea relativ triunghiulară a labei piciorului limitată de articulația halucelui (degetul mare), osul calcaneu și partea inferioară a maleolei tibiale. În momentul efectuării loviturii picioarele sunt ușor flexate din genunchi. Piciorul care execută lovirea efectuează o rotație externă dirijată din vârful labei piciorului până când se realizează un plan perpendicular pe direcția de lovire a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
joc fiind utilizat doar atunci când jucătorul se află în imposibilitatea de a lovi mingea folosind celelalte procedee sau atunci când se urmărește surprinderea adversarului. Procedeul se realizează prin pendularea înainte a piciorului care execută lovitura, contactul cu mingea fiind luat cu calcaneul. Piciorul de sprijin este ușor flexat din genunchi, brațele în poziție optimă pentru a echilibra corpul. Greșeli frecvente absența pendulării înainte; glezna nu este încordată; mingea nu este lovită în centrul circumferinței. Utilizare tactică la finalizare; la transmiterea mingii. Lovirea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
facial: frunte îngustă, arcade sprâncenare și zigomatice proeminente nasul, buzele groase macroglosie, aspect geografic al limbii, amprente dentare mandibula prognatism dinții: diasteme, cad ușor, carii frecvente, cu apariția tulburărilor masticatorii. b) extremitățile: mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate picioarele: late, calcaneu mărit, numărul la pantofi crește. c) torace și abdomen: cifoză dorsală, lordoză stern proeminent torace globulos abdomen proeminent. d) visceromegalie: infiltrația laringelui = voce groasă glanda tiroidă hipertrofică, frecvența nodulilor tiroidieni crește cord global mărit bradicardie, HTA (cardiopatie ischemică, infarct) digestiv
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
dar această analiză este tardivă și nu permite prevenirea intersexualității, ci doar instituirea imediat postnatală a terapiei. Detectarea prin screening neonatal a defectului de 21-hidroxilază se efectuează prin determinarea sistematică a 17-OH-progesteronului într-o picătură de sânge recoltat de la nivelul calcaneului. Până în prezent au fost investigați prin acest screening 7 milioane de nou-născuți, demonstrându-se că 10% dintre cei investigați sunt purtători ai deficitului de 21-hidroxilază. Scopul acestui demers este profilaxia complicațiilor emoționale și de dezvoltare psihosexuală generate de intersexualitate. Definiție
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
simplă metodă și mai rapidă metodă de exploare a măduvei osoase. Locurile de elecție pentru puncție la adult sunt sternul (Fig. 81), creasta iliacă și apofizele vertebrale lombare. La copil este preferabilă puncționarea platoului tibial, a crestei iliace sau a calcaneului. Puncția necesită un ac special numit trocar, prevăzut cu mandren și opritor reglabil pentru adaptarea lungimii de pătrundere. Aspiratul medular este etalat pe lamă și examinat la microscop (mielograma). Se urmărește evaluarea semicantitativă a celularității medulare, depistarea celulelor anormale, studiul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ce folosesc bandelete specifice și permit dozarea glicemiei capilare la un moment dat. Cele mai multe glucometre nu sunt precise la valori foarte scăzute sau foarte crescute ale glicemiilor. În funcție de tipul de glucometru folosit, zona testată este variabilă: vârful degetelor, lobul urechii, calcaneu, zonele tenară sau hipotenară la nivel palmar. Important de reținut este faptul că fiecare cutie de teste are un cod de verificare propriu, astfel încât, pentru a obține o valoare reală a glicemiei este necesară setarea glucometrului cu același cod (lucru
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
autori au încercat clasificarea artropatiei Charcot în funcție de articulațiile afectate. Există astfel 5 tipuri de artropatie Charcot (I-V) (38): tipul I afectează articulațiile metatarsofalagiene și interfalangiane; tipul II - articulațiile tarsometatarsiene; tipul III - articulațiile tarsiene; tipul IV - articulațiile subtalare; tipul V - calcaneul. În faza acută, piciorul este edemațiat, temperatura locală este crescută, există și eritem. Diagnosticul diferențial în aceste cazuri include celulita, guta și entorsa. Radiologic, inițial se pot observa fracturi (pot fi urmarea unui eveniment traumatic minor, frecvent neobservat de pacient
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
ligamentele posterioare ale articulației tibio-peroniere inferioare. OASELE PICIORULUI Scheletul piciorului este format din 26 de oase dispuse în trei grupe: 1. un grup de 7 oase tarsiene dispuse pe două rânduri: un rând posterior format din: astragal, în sus și calcaneu, în jos; un rând anterior format de: cuboid (în afară), înăuntru de scafoid care are pe fața lui anterioară cele 3 oase cuneiforme; 2. al doilea grup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea grup este format din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
grup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea grup este format din 14 falange, câte 3 pentru fiecare deget, cu excepția degetul mare, care prezintă numai două falange. ASTRAGALUL Astragalul este un os situat dedesubtul oaselor gambei și deasupra calcaneului. Este format din 3 porțiuni: o parte posterioară - corp, o parte anterioară - cap, o parte intermediară - gât (col). Astragalul are forma unui cub cu: - față superioară: prezintă, dinspre posterior spre anterior, trohleea astragaliană și suprafața neregulată a colului; - față inferioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astragalul, iar în 1/3 posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din regiunea posterioară a gambei spre regiunea plantară; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului; - fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte această față în două porțiuni: - una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; - alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. La om, piciorul este foarte bine adaptat atât funcției de susținere cât și celei de mișcare prin prezența bolții plantare. Bolta plantară prezintă 3 stâlpi de susținere: posterior: tuberozitatea calcaneului, antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Mușchii somatici pot fi clasificați în mai multe grupe: mușchii capului, gâtului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Gastrocnemieni și staturile musculare profunde Din nervul tibial. Cei doi gastrocnemieni împreună cu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Gastrocnemieni și staturile musculare profunde Din nervul tibial. Cei doi gastrocnemieni împreună cu mușchiul solear formează tricepsul sural. Acțiunea tricepsului sural: 1. stabilizator al articulației talo-crurale, 2. flexor al gambei față de coapsă, 3. rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Pe falanga a doua a halucelui. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. flexor al halucelui, 2. flexor plantar al piciorului, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
plantar lateral. 1. adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); 2. a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantară; La nivelul primei falange a degetului mic. Din nervul plantar lateral. În principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Din nervul plantar lateral. 1. slab flexor al degetului mic 2. interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1. flexie
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cazuisticii din spital (după titlurile tezelor respective): Apendicita hernială; Osteosinteză în tratamentul fracturilor; Meningita aseptică în traumatismele craniene; Considerațiuni asupra rupturii splinei în doi timpi; Tratamentul chirurgical al luxației recidivante scapulo-umerale; Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale; Contribuțiuni la tratamentul fracturilor de calcaneu ș.a. Iată deci problematica de specialitate din acest serviciu și desigur finalitatea pozitivă a evoluției cazurilor, întrucât ele puteau constitui materie de studiu și concluzii pentru viitoare conduite în domeniile respective de activitate. 2. O parte din cei care efectuau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
punctul de sprijin nu este însoțită de o forță de reacție bruscă. Această forță se formează ca rezultat al mișcării de frânare a tălpii și depinde de greutatea corporală a voleibalistului. Structura anatomică a acestei microfaze se compune din următoarele: calcaneul se mișcă în jurul axei frontale, în articulația transversală a metatarsului, astfel încât tuberculul calcaneului se apropie sau se îndepărtează, dispunându-se mai mult vertical. Mușchii posteriori ai coapselor (extensorii) și tricepsul se contractă, iar cvadricepsul femural este într-un tonus foarte
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]