198,527 matches
-
cunoaște", cănd pare a fi refractar la orice încercare de a fi conceptualizat. Grabă istoriei și presiunea pe care o exercita această asupra vieții noastre, problemele extraordinare pe care în acești ultimi ani le-a scos această puternică falie în calea noastră, iată câteva motive, dintre nenumărate altele, care ies în evi dență, după cum afirmă Walter Benjamin "gândirea reluând de la început, în mod constant și circumstanțial, si reîntorcându-se la același lucru"1. În opoziția est-vest reușim, fără a preciza clar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe care rușii au acordat-o și încă o acordă acestui culoar strategic maritim, de-a dreptul vital pentru o mare putere de talia Rusiei. Aceeași importantă o acordă acestui culoar și Vestul, îndeosebi puterile off-shore, Marea Baltica fiind una din căile de pătrundere spre heartland și, în același timp, de îndiguire a Rusiei în spațiul continental. Recent, pe acest culoar s-a realizat proiectul North Stream, o conductă care transportă, până în Germania, hidrocarburile din regiunea Leningrad. Odată cu desprinderea Țărilor Baltice de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și în toată epoca unității noastre naționale, România a rămas credincioasa aliaților săi și, în special, Marii Britanii și Franței. Decisă să apere pacea europeană, ea conta pe garanțiile internaționale pentru respectarea integrității teritoriului său. Evenimentele au luat însă o altă cale. România, ca și celelalte țări din Europa de Est, a fost abandonată și lăsată să înfrunte singură dușmani mult mai puternici decât dansa"16. Referirile Regelui la Basarabia sunt ample și ele evidențiază atât contextul istoric, circumstanțele în care provincia a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004. MAMINA, Ion, Regalitatea în România, Compania, București, 2004. MIHAI I al României, M.S. Regele, O domnie întreruptă, Convorbiri cu Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995. MURARU, Alexandru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Științe Politice, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, tom IV, anul V (2009). MURARU, Alexandru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nevoie de un guvern stabil și deplin angajat să acționeze cu energie în toate aceste direcții. Țara noastră este, fără nicio îndoială, o ancoră de stabilitate în regiune și un partener solid al statelor vecine - Republică Moldova și Ucraina - în calea lor spre Europa. Sperăm că toți cetățenii Moldovei să vadă la rândul lor în România un partener de încredere, loial și de lungă durată. Cum ați caracteriza foarte pe scurt primul an de mandat? A fost un an dificil, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în evaluările progreselor înregistrate de România, accentul Comisiei Europene și al raportorilor europeni a căzut mai degrabă asupra îndeplinirii criteriului politic, care ar fi trebuit să se concretizeze în reforme politice ireversibile: pluripartidism și competiție politică reală; schimbarea politică pe calea alegerilor libere; cadru constituțional compatibil cu valorile democratice europene. Astfel, criteriului administrativ, dar, mai ales, criteriului economic li s-au acordat un rol marginal, deși cele trei criterii se intercondiționează și interelaționează reciproc, fiind într-o relație strictă de interdependenta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy, decantata într-o cultură mare, bazată pe o solidă tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale contextuale. Se poate adapta un concept apărut după așa-zisul "sfârșit al istoriei" și după disoluția ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel de "alfabetizare politică" se poate ajunge mai ales pe calea mobilizării cognitive 12. De unde și importanța unor științe-mediatoare precum istoria sau economia în dezvoltarea facultăților de înțelegere practică a vietii cotidiene și de recunoaștere/ acceptare imediată a proximității conflictului. Revenind acum la situația României veaculului al XIX-lea, vom descoperi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prin mimetism, modelele Franței, Belgiei, Germaniei sau Rusiei se arătă a fi uneori neconvingătoare, așa că referințele la Anglia sau America par să vizeze dezamorsarea unor tensiuni geopolitice imediate. Modelul anglo-american apare în discursurile unor oratori că o soluție salvatoare, o cale de mijloc atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere ideologic. Pe de altă parte, din pricina distanței culturale, anglofilia/ americanofilia se manifestă, de cele mai multe ori, ca un efect retoric, de unde și proiecția utopica asupra climatului politic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precum Juna Dreapta, Junimea, Liberalii Sinceri etc. sunt inițiați în principiile unor autori politici precum Edmund Burke, Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, Thomas Hâre sau Henry Wheaton sau în ideile "doctrinarilor" francezi care preluau, la rândul lor, calea "bunului-simț" (common sense devine le juste milleu) provenită din lucrările unor filosofi pragmatici, precum Thomas Reid, Dugald Stewart sau David Hume. Putem observa, de asemenea, ca și din filosofia politică franceză, oratorii români aleg cel mai adesea citate de autoritate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe un traseu emancipator. Intelectul nu reușește însă să observe decât aparentă, superficialul, exteriorul, coaja lucrurilor, nu estența, ființa în sine și pentru sine, umanitatea care își devine sieși scop și care înaintează permanent, chiar dacă încet și cu reculuri, pe calea rațiunii. Intelectul este deci finitul, particularul, limitativul, negativul. Iar "Cine este împotmolit într-o particularitate nu vede în alții decât particularități"36. Intelectul este o astfel de particularitate incapabilă să vadă și să treacă dincolo de sine pentru a avea acces
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
intelectul că moment al devenirii raționale În ciuda neajunsurilor sale majore, intelectul reprezintă totuși structura fundamentală a rațiunii, așa cum aceasta reprezintă structura fundamentală a spiritului. Intelectul trebuie înțeles deci că "moment necesar al gândirii raționale"79, nu numai în calitate de obstacol în calea progresului rațional. Negat de către rațiune, intelectul poate pune la dispoziția acesteia întreaga să cunoaștere empirica, dinamismul propriei sale identități individuale adus la un nivel superior. În calitate de contrarii, intelectul și rațiunea nu au sens decât în procesul devenirii lor pe coordonatele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
le înfrunte; angajarea individului într-o relație sau acțiune exagerată; particularități ale contextului social; un mod subiectiv de a percepe solicitările mediului; situații conflictuale existente în familie, în profesie sau la nivel intelectual; apariția unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop, ceea ce duce la frustrare; diferite situații perturbatoare cauzate de agenți fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de temperatură)7 și altele. Stresul, indiferent de tipul sau, apare în procesul de adaptare permanentă a organismului uman la mediu (aici putând vorbi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tocmai această situație va duce la o inevitabilă "ciocnire a civilizațiilor"17. Al doilea curent, desi admite un actual deficit de democrație în țările majoritar musulmane, consideră că acesta nu este de origine culturală și că nu Islamul stă în calea libertății și democrației, punându-l doar pe seama unor factori istorici (în principal colonialismul) sau conjuncturali (economici, guverne corupte ș.a.). Oarecum în această direcție merge, de exemplu, un raport 18 din 2004 al UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
egoistă, înclinată spre minciună și trădare"; înainte de a ne imagina o societate perfectă exterioară nouă "să pornim de la premisa că aceasta trebuie să existe întâi înlăuntrul nostru"; să nu urmărim "uniformizarea", "ștergerea totală a diferențelor" sau "anularea competiției", acestea nefiind "calea spre mai bine"; necesitatea de a fi "flexibili în gândire", "permanent cu spiritul treaz" și de a evita "extremele". Tezele enunțate nu sunt, desigur, singurele dezvoltate, Teodora Prelipcean formulând și argumentând interpretări, păreri proprii, autoreflecții și critici pertinente. Putem afirmă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
amintit într-o “doară” acest “fenomen-fenomenologic-discret” a fost tipu V. Maxim ! halal societate OPTIMISTĂ ! Valeu ! și muierile au aplaudat și s-au excitat ! auci ! comic ! un commet a intrat la moderat și al doilea nu ? zău ! ce ți-e cu căile domnului Slab, prea slab. Chiar se putea mult mai mult.
Ce am spus la Optimism2009 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82718_a_84043]
-
niște bani aruncați pe fereastră, pardon, calcați în picioare. “Sunt rrom și am obosit să fiu călcat în picioare în fiecare zi.” Eu nu am văzut rromi calcați în picioare de ceilalți. Dar am văzut oameni obișnuiți ferindu-se din calea lor, fiindu-le frică, sculandu-se de pe scaun în autobuz ca să nu ia bătaie pentru că vroiau ei (rromii/țiganii) să stea acolo, vânzătoare care se grăbeau să îi servească pe ei, deși se băgaseră în fața cozii, pentru a evita conflictele
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
dar nu aștept cu nerăbdare să îi văd pe unii și pe alții întinși pe iarbă, eventual fumând și aruncând țigările pe unde au chef, mâncând și lăsând ambalajul la fața locului...Cât despre treaba asta cu bicicletele, mai avem cale lungă până acolo. Piștele de biciclete pe marginea drumului sunt crimă curată la cum arata traficul și la cum se comportă majoritatea șoferilor...Ne lipsește respectul unii față de alții. Dacă am avea respect, cu siguranță nu s-ar rezolva subit
Oprescu promite by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82740_a_84065]
-
vă referiți la Ioan Cantacuzino, Alexandru A. Sutu, Alexandru Ghika, Alexandru I. Lapedatu etc. Oricum în toată povestea asta văd două aspecte: unul tragic - prin faptul că la 20 de ani de la revoluție încă sunt persoane care cred că o cale dreapta ar fi să-i dai în cap celui care are o stare socială, materială sau cine-stie-care superioară ție - și una ironică, să nu-i spunem ipocrita, - prin faptul că se pot aduce laude comunismului în fața unui computer, cu o
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
care m-a făcut la un moment dat să renunț la a-mi mai susține punctul de vedere pe acest subiect. Totuși, voi poștă aici ceea ce Universitatea Oxford denumea în 1890 Regulile Polemicii. Poate că parcurgandu-le veți găsi noi căi de comunicare într-o polemică sau poate, din contră, le veți găsi desuete. Așadar, iată câteva dintre regulile polemicii născocite de câteva minți mult mai luminate decât a mea... În orice polemică științifică, socială sau politică, discuția trebuie să se
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
putem cântări valoarea). Ce-as face dacă nu mi-ar fi frică? Am mers deseori cu frica alături și cu un mare zâmbet la purtător, însă, dacă ar fi să renunț complet la ea, în momentul de față, aș găsi căile cele mai bune de a-mi implementa un proiect vechi, de suflet(la care am renunțat în urmă cu vreo 2 ani): o publicație cu totul atipica pentru piața de profil de la noi. Și, poate că anul viitor voi incepe
Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82781_a_84106]
-
i-au încurcat” și “partea mai puțin plăcută din cadrul proiectului” aceea că nu sau alăturat adulți [să ști că nam uitat de voi ... dar voi nu vati alăturat voi ați fost de la începutul proiectului acolo! voi l-ați pus la cale]. mi dor și aștept cu drag următoarele proiecte , să vă văd pe toți acolo sus. Bravo băieți. Noroc că mai există tineri că voi care ne fac să ne mai sintim mândri că existăm că nație, ca imi închipui că
Recomandat 100% by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82840_a_84165]
-
de responsabilitate. O persoană responsabilă știe ce vrea și în consecință își trăiește viață așa cum vrea. Iresponsabilul nu stie ce vrea și de cele mai multe ori nici nu vrea să afle. În consecință, se agață de tot ce-i iese în cale în ideea că poate lucrul respectiv reprezintă viitorul lui. Și astfel, ține aproape oameni care-i mănâncă inutil timpul și stă îngropat într-un munte de chestii inutile. Renunțarea la o relație sau la un lucru personal îi trezește frică
De ce e bine să nu ţii chiar toate uşile deschise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82866_a_84191]
-
Dragoș Bucurenci un spectacol creat și jucat de și durată 50 de min. Marți, 30 Octombrie, ora 20 Sâmbătă, 10 Noiembrie, ora 18 La Scenă, Calea Călărași 55, țel 3203567. mă, da’ e un nepotism aici, ceva de groază
Contraste by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82923_a_84248]