252 matches
-
A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
purces să citesc teancul de cărți scrise de un singur autor - Mihai Batog-Bujeniță. Acum când afară ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile
IOAN GLIGOR STOPIŢA by http://confluente.ro/articole/ioan_gligor_stopi%C5%A3a/canal [Corola-blog/BlogPost/362448_a_363777]
-
purces să citesc teancul de cărți scrise de un singur autor - Mihai Batog-Bujeniță. Acum când afară ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile
IOAN GLIGOR STOPIŢA by http://confluente.ro/articole/ioan_gligor_stopi%C5%A3a/canal [Corola-blog/BlogPost/362448_a_363777]
-
a Prutului, în Patria-Mamă, atât politicienii cât și alegătorii au alte probleme, mai „importante” decât Unirea. Pro-unionistul Băsescu a devenit bunică politică, președintele Iohannis a declarat ferm că Unirea este posibilă NUMAI după intrarea Rep. Moldova în UE, adică la calendele grecești, iar premierul Ponta doar a PROMIS mari investiții dincolo de Prut. Ceilalți politicieni, media și cetățenii României sunt implicați până peste ochi și urechi în „luptele” din războiul DNA cu demnitarii corupți. Mai ales că luptele au ajuns cu bubuiturile
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434943351.html [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
cu toții, a câștigat din ce în ce mai multă simpatie în rândul iubitorilor de frumos din întreaga lume care așteaptă deja cu nerăbdare în fiecare săptămână surpriza literară, pentru a o savura ca pe un cadou ... XIX. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - BINE ȘI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEȘTI, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015. Deși nu aduc evidente foloase comunității, visătorii sunt o specie tolerată, ba chiar uneori îndrăgită, pentru darul de a dezmorți atmosfera. În cazul grecilor, mă tem
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
Cronopedia, revista Armonii Culturale Adjud-Vrancea, revista Basarabia Literară și altele în care s-a găsit publicată. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii -în anul 1994- la editură Basarab, din Curtea de Argeș.(prezentare Al.Th. Ionescu,director revista Calende, Pitești, Aerul din Prejma, editura Exas Pitești, 1995. Picturi Sonore, editura Tip Naște, Pitești 1996. Lumi Străvezii, ed.Zodia Fecioarei, Pitești,2000. Sculpturi în Aripa Timpului , ed. Lilion Ruse Montreal, 2001.Lumini Suave,ed. L .R. Montreal 2005.La Poarta
LIA RUSE- BIOGRAFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lia_Ruse.html [Corola-blog/BlogPost/340420_a_341749]
-
și ideatică a poetului tinde să se contopească cu cea a universului, poezia sa având o clară și liberă reverberație cosmică.... XXV. RONI CĂCIULARU - CODUL LUI M.B.B., de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013. Despre „Calendele măgarilor”, de Mihai Batog Bujeniță De la început trebuie să spun că mă intrigă atât titlul acestei cărți, cât și numele autorului ei. E drept, ele sunt de natură să te tragă de mânecă și să-ți implice câte un mic
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
râsul ironic și disprețuitor, pe socoteala unor categorii sociale care constituie tare ale României de azi (și nu numai de azi), aflată în criză prelungită, în interminabila perioadă actuală de tranziție, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B. Dar, pentru că spiritul sau critic este atât de ascuțit, el nu se neglijează nici chiar pe sine ... Citește mai mult Despre „Calendele măgarilor”, de Mihai Batog BujenițăDe la început trebuie să spun că mă intrigă
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
perioadă actuală de tranziție, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B. Dar, pentru că spiritul sau critic este atât de ascuțit, el nu se neglijează nici chiar pe sine ... Citește mai mult Despre „Calendele măgarilor”, de Mihai Batog BujenițăDe la început trebuie să spun că mă intrigă atât titlul acestei cărți, cât și numele autorului ei. E drept, ele sunt de natură să te tragă de mânecă și să-ți implice câte un mic
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
râsul ironic și disprețuitor, pe socoteala unor categorii sociale care constituie tare ale României de azi (și nu numai de azi), aflată în criză prelungită, în interminabila perioadă actuală de tranziție, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B. Dar, pentru că spiritul sau critic este atât de ascuțit, el nu se neglijează nici chiar pe sine ... XXVI. RONI CĂCIULARU - PICTORIȚA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr.
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
și reînviere se consuma la cumpana dintre anul vechi și anul nou. Este însa vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial anul nou în lumea romană: începutul primăverii, al semanaturilor, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii.“3 Tăiatul porcului include și unele pregătiri precum pregătirea căldării, postavei (șiuvanului - albie). „Să-l pârlim cum îi mai bine, adă tri sarșini dă paie, / Să să vadă șî la noi, foc mare șî vâlvătaie
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
convingerea că în această zi S-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezintă o tradiție veche și universală. Cel care vorbește pentru întâia oară de consensul unanim al Bisericii de a fixa Nașterea Domnului în ziua a opta a calendelor lui ianuarie, adică la 25 decembrie, este Fericitul Augustin († 430). Sfântul Grigorie Teologul († 390) avea să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
convingerea că în această zi S-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezintă o tradiție veche și universală. Cel care vorbește pentru întâia oară de consensul unanim al Bisericii de a fixa Nașterea Domnului în ziua a opta a calendelor lui ianuarie, adică la 25 decembrie, este Fericitul Augustin († 430). Sfântul Grigorie Teologul († 390) avea să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
ai profetului Isaia, vestea nașterea unui mântuitor din Fecioară, care va restaura „domnia lui Saturn” (jam redit et Virgo, redeunt Saturnia regna). Mai mult decât atât, în timpul sărbătorilor lui Saturn (Saturnalii), care aveau loc la solstițiu de iarnă și la calendele lui Ianuarie, copii din Roma antică mergeau din casă în casă pentru a vesti iminenta reîntoarcere a timpurilor lui Saturn, a vârstei de aur. Să remarcăm asemănarea izbitoare dintre calendele romane și colindele românești. Dacă romanii și-l reprezentau pe
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunu_marian_malciu_1356020543.html [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
Saturnalii), care aveau loc la solstițiu de iarnă și la calendele lui Ianuarie, copii din Roma antică mergeau din casă în casă pentru a vesti iminenta reîntoarcere a timpurilor lui Saturn, a vârstei de aur. Să remarcăm asemănarea izbitoare dintre calendele romane și colindele românești. Dacă romanii și-l reprezentau pe Mântuitor ca pe un Imperator care va prelua conducerea imperiului și va instaura pacea universală, armonia „vârstei de aur” a omenirii, evreii îl așteptau pe Mesia pentru a pune capăt
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunu_marian_malciu_1356020543.html [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești), Conta (Piatră Neamț), etc. De asemenea, a fost colaborator al unor revistelor de cultură în format electronic: Prăvălia culturală , Omniscop , Egophobia , Orizonturi Culturale Româno Italiene, ș.a. Deși a fost o prezență culturală activă în mediile timișorene între anii 1984-1989
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Compozitorilor din România, o funcție bănoasa, dar care implică faptul că în cartea sa de muncă apăreau cuvintele: lucrător gestionar”. Din 1991, a fost, vreme de doi ani, director al Casei de Cultură din Curtea de Argeș. Alte slujbe: redactor la revista „Calende”, secretar literar al Teatrului „Al.Davila”. A obținut Doctoratul în Literatura, în anul 2000. În prezent este profesor universitar dr. la Facultatea de Litere a Universității Pitești, unde a sustinut încă din 1994 cursuri și seminarii. Mircea Bârsilă nu a
Mircea Bârsilă () [Corola-website/Science/314311_a_315640]
-
editorial are loc în 1976, cu volumul de versuri "Sălaș în inima" (Ed. Eminescu). Colaborează cu poezie, proza și articole de opinie la revistele: România literară, "Luceafărul," "Ramuri," "Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont," "Familia", "Phoenix", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Calende", "Amfiteatru", "Indiană Review" (SUA)", The Poetry Miscellany" (SUA) și la alte publicații din străinătate în limbile maghiară, germană, greacă și franceză. Este autorul mai multor volume de poezie: Este autorul următoarelor volume de proza: Este tradus în chineză, engleză, maghiară
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
toamna, la culegerea recoltei). Pe de altă parte, un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele și de reîntâlnire cu cei plecați pe tărâmul celălalt. În acest sens, ele moștenesc funcțiunea sărbătorilor păgâne ale "Saturnaliilor", "Calendelor lui Ianuarie" și a "Dies natalia Solis Invicti". Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
care se traduce prin cuvântul românesc „curătură”, despădurire, „posadă” termen întâlnit și în alte lucrări. Actul din 17 noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovaș care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
În așa fel Încât pe moneta noastră ar trebui să scrie „Ave Caesar, turnătorii te salutam!”... Așa că, frați romi și frați romani, ascultați cronica În limba latină despre „Banca de la strada”, sau „Tziganbank”!:... In anno mille nove cento... nouăș’patru, calendele lui Aprilie, guvernus Vacaroius cum Florinus Georgescus ministrus biștaribus, luatus decizionem: Leus eliberartus et in dolce concubinajum cum americanus dolarus cohabitare in manu tziganis gentem. Bruneta populazione est magna reprezentanta in Banca de la Strada Tzigan Bank, et activita bișnița sull
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Orientali împiedica pătrunderea curenților reci de nord-est. Asupra etimologiei Țării Oașului există mai multe păreri: Actul din 17 Noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livadă, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovăs care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]
-
mesajul și vrea să-l arunce în foc după ce îi citește conținutul, adică instrucțiunile lui Arne legate de o descindere în centrul Pământului: "Coboară în craterul lui Yocull din Snefells, pe care umbra lui Scartaris vine să o mângâie înaintea calendelor lui Iulie, călător îndrăzneț, și vei ajunge în centrul Pământului. Ceea ce eu însumi am facut. Arne Saknussemm.". Profesorul vine acasă, află și el mesajul și imediat își face bagajele, care includ printre altele accesorii de alpinism, spre dezamăgirea lui Axel
O călătorie spre centrul Pământului () [Corola-website/Science/303612_a_304941]
-
redactorul șef al revistei "Târgoviștea Literară" A debutat publicistic cu eseul "Poezia lui Mihail Celarianu" (1967) în suplimentul "Pentru literatură". Colaborează constant cu eseuri, cronici literare, articole de istorie literară, poezie la "Viața Românească, Ramuri, Astra, Luceafărul, Contemporanul-Ideea europeană, Argeș, Calende, Literatorul", Zburătorul, Contrapunct, Art Panorama, Jurnalul literar,Poesis, Nord literar, România. Kilometrul zero, Filocalia, Citadela, Lumina" (Vârșeț), "Manuscriptum, Litterae" (Canada), "Acolada, Ateneu, Cafeneaua literară", precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
Din 1983 este programator la Oficiul de Calcul Romtelecom Albă. Debutează publicistic în 1987 cu proza în revistă "Vatra". Debutul editorial are loc în volumuj colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende". "Discobolul". După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proza: Din nou despre dragoste (Ed. Dacia, 1991), în absența unui personaj secundar (Ed. Calende, 1993), Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Penultimul Don Juan (Ed. Generis, 1999), Trenul fără
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]