460 matches
-
Costică Gruiescu. Se povestește că soția lui Miron Bălean, fost preot în sat, s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Asta se întâmpla pe la începutul secolului trecut. Stabilit la câmpie, preotul și-a trimis enoriașii să-i aducă în cârcege apă de la Calina. Apa ar conține foarte multe minerale și, în plus, păstrată multă vreme în sticle, nu se degradează. Aceste proprietăți au dus la vindecarea Ghilei, cum se numea nevasta preotului. Un român stabilit în America ar fi dus o sticlă cu
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
iarbă și rugi de mur. Așa arată și casa în care, cândva, a locuit și nea Costică Gruiescu. Fără reparații nu va mai rezista nici biserica. Tabla de pe acoperiș va fi mușcată de rugină. Lemnul va putrezi. În zece-cinsprezece ani, Calina va fi încă un sat pierdut în veșnicie. Arta cioplitului Desigur, lemnul nu e grozav de rezistent în timp, însă deseori a fost mai la îndemână pentru a se construi din el biserici. În România se mai păstrează destule asemenea
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
fost deplasate de două, trei sau chiar patru ori dintr-un sat ajuns înstărit și cu posibilități de a-și înălța o biserică din cărămidă, spre un alt sat, mai puțin înstărit. Așa cum s-a întâmplat și cu biserica de la Calina.
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor comune feminine, marchează nume masculine: Costică, Mitică). Specifică e și existența "perechilor onomastice de gen", fenomen extins în română prin sufixare, cînd se pornește de la prenume masculine - Călin/Calina, Adam/Adama, Filip/Filipa - sau prin derivare regresiva, cînd se pornește de la feminine: Brîndus, Corin, Isabel, Ortans etc. - formate de la Brîndușa, Corina, Isabela, Ortansa. Amploarea fenomenului e pusă în legătură cu tradițiile onomastice de atribuire a numelui - după cel al unor rude
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
înalte, de natură pamfletului. Poetul-gazetar preferă a se rosti a contrario. Face parte din specia nemulțumiților, a cîrtitorilor cronici, ca o veritabilă incarnare a atitudinii anti. Propunînd, pînă la un punct, o paralelă a autorului Cuvintelor potrivite cu Louis Ferdinand Caline, Nicolae Balotă scrie: "Anticlericalism, antimilitarism, antiburghezie, anticonformism, pe lîngă multe alte antipatii ale lor, fac din ei modele exemplare ale opoziționistului. Și, totuși, nu erau oameni ai resentimentului, în sensul nietzscheian al cuvîntului. Nu urau din bovarism ceea ce ar fi
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
lucru; Dumnezeu, nu omul. Omul „îmi dă de lucru” cel mai adesea „pieziș”, cum ar zice același Arghezi, în dispreț mascat, în silă dresată mediatic ca potop de minciună; omul recent, care altul?, mă presează unduios la dedublare, mă obligă calin la alienare, cică să mă drăgălesc porcește cu el, cică „mă roagă el”, cică „să fac asta pentru el”, cică așa, ca între noi, porcii, să arunc bucuros la picioarele smintitorului bruma de mărgăritar, cică așa, de dragul urzelii smintitoare în
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
În 1993, în Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă1, Radu G. Țeposu scria: „De la ei (D. Stelaru, C. Tonegaru, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, nota mea), de la «întârziatul» Leonid Dimov, de la parcimoniosul, mai apoi, Florin Mugur, de la prozaismul calin al lui Petre Stoica, dar mai ales de la redundanța fugoasă, studiată, a lui Mircea Ivănescu, toți poeți evoluați în răspăr cu tonul general al liricii, generația anilor ‘80 a învățat mult: notația cotidianului în registru prozaic și bufon, histrionismul, patosul
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
fost colaborator și redactor la programul "Actualitatea Românească" la Radio Europa Liberă (1990 - 2002). Totodată, a fost director al Muzeului Literaturii Române din București. De la începutul anului, el semnează editoriale la Adevărul, în calitate de "analist politic". În ultimii șapte ani, Radu Calin Cristea a semnat articole de opinie în EvZ, Averea și Cotidianul. În mai 2012, Cristea scria un articol în care-l lăuda astfel pe Victor Ponta: Scriu acest comentariu voios salutând, în fine, apariția în fruntea Executivului a unui politician
Cine este Radu Călin Cristea, noul director interimar al TVR () [Corola-journal/Journalistic/22694_a_24019]
-
În cadrul centenarului Corneliu Coposu Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea cărții „Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983” Ediție îngrijită și prefață de Doina Alexandru Invitati: Flavia Balescu-Coposu Emil Hurezeanu Ioan Stanomir Tudor Calin Zarojanu Doina Alexandru Silvia Colfescu Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, laHanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64. Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
Mariana Mihu, Diana Fufezan, Ema Vețean, Codruța Vasiu, Cristina Stoleriu, Cristina Ragos, Maria Anușcă, Raluca Iani, Constantin Chiriac, Dan Glasu, Cristian Stâncă, Adrian Matioc, Pali Vecsei, Mihai Coman, Cătălin Patru, Gelu Potzolli, Eduard Pătrașcu și muzicienele Loredana Stranici - violoncel, Lăură Calina - vioară și Cora Miron - pian. Acestea sunt primele reprezentații de la Sibiu, după incendiul din 24 septembrie 2011, de la Hala Simerom, locul unde se juca spectacolul „Lulu”.
”Solitaritate” de Gianina Cărbunariu la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98160_a_99452]
-
cdep.ro, adrian.badulescu@cdep.ro, badulescu.adrian@yahoo.com, cabinetadrianbadulescu@gmail.com, florian.popa@cdep.ro, fpopa@ucd.ro, marius.popa@cdep.ro, vasile.popeanga@cdep.ro, adrian.popescu@cdep.ro, cosmin.popescu@cdep.ro, dan.popescu@cdep.ro, calin.tariceanu@cdep.ro, dusan.popov@cdep.ro, alin.popoviciu@cdep.ro, alin.popoviciu@sportsgames.ro, ioan.balan@cdep.ro, ioan@balan.ro, florin.postolachi@cdep.ro, calin.potor@cdep.ro, potor@alba.astral.ro, cezar.preda@cdep.ro, silviu.prigoana
Dacă doriți să le scrieți parlamentarilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20277_a_21602]
-
ro, adrian.popescu@cdep.ro, cosmin.popescu@cdep.ro, dan.popescu@cdep.ro, calin.tariceanu@cdep.ro, dusan.popov@cdep.ro, alin.popoviciu@cdep.ro, alin.popoviciu@sportsgames.ro, ioan.balan@cdep.ro, ioan@balan.ro, florin.postolachi@cdep.ro, calin.potor@cdep.ro, potor@alba.astral.ro, cezar.preda@cdep.ro, silviu.prigoana@cdep.ro, mirad@cdep.ro, zhrucr@gmail.com, neculai.ratoi@cdep.ro, neculai.rebenciuc@cdep.ro, rebenciuc.neculai@hotmail.com, cristian.resmerita@cdep.ro, lucian.rivis@cdep
Dacă doriți să le scrieți parlamentarilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20277_a_21602]
-
calimente@cdep.ro, canacheu@cdep.ro, gheorghe.ana@cdep.ro, gheorghe ana db@yahoo.com, bogdan.cantaragiu@cdep.ro, deputat.cantaragiu@gmail.com, viorel.carare@cdep.ro, mira euroservice@yahoo.com, mircea.cazan@cdep.ro, petru.calian@cdep.ro, petru calian@yahoo.com, ion.calin@cdep.ro, doinita.chircu@cdep.ro, daniel.chitoiu@pnl.ro, tudor.chiuariu@cdep.ro, cindreaioan@cdep.ro, ioancindrea@yahoo.com, gheorghe.ciobanu@cdep.ro, gheorghe.ciocan@cdep.ro, iustin.cionca@cdep.ro, bogdan.ciuca@cdep.ro, bogdanciuca@bogdanciuca.ro, tudor
Dacă doriți să le scrieți parlamentarilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20277_a_21602]
-
în special pentru eseele, poemele și piesele sale de teatru, dar și pentru românele sale istorice, piesa “Cealaltă Moarte a Ioanei d’Arc” este tradusă și regizată de Nic Ularu, scenografia aparțintând de asemenea acestuia. Costumele au fost create de Calina Lângă, iar din distribuție fac parte Eva Crișan, Cornel Răileanu și Emanuel Petran. În aceeași săptămână, mai avem o ocazie de a ne culturaliza, tot la Teatrul Național, pentru că sâmbătă, 16 iunie, de la ora 19.00, în Sala Mare de
Premierele Naţionalului [Corola-blog/BlogPost/97293_a_98585]
-
Autorului Teodor Barbu: „Drăgășani - între legendă și adevăr” (Pagini de istorie culturală) Motto: „Trecut-au anii că norii lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vină iară ... ” (M. Eminescu) Copil fiind, prin anii 1954-`56, ca locuitor al satului Calina, învecinat la sud cu Drăgășanii, oraș care mi se părea, pe atunci, ceva mirific, un loc al belșugului și al desfătării. Aici veneam să văd filme la cinematograful din centrul orașului, cinematograf cu camera obscură și rulare continuă a filmului
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
oraș care mi se părea, pe atunci, ceva mirific, un loc al belșugului și al desfătării. Aici veneam să văd filme la cinematograful din centrul orașului, cinematograf cu camera obscură și rulare continuă a filmului, nu că la noi, la Calina, unde caravană cinematografică proiecta filmul pe vreun perete pe care spectatorii își proietau căciulile, mâinile, pentru a se delecta.. Aici veneam la bâlciul de Sfântă Mărie, să mă dau în tiribombă, să mănânc lubenița și să-mi cumpăr o jucărie
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
cu acuratețe și umor, încât nu se putea că Păstorel să nu scrie o epigrama prin care consemna evenimentul: „Culesul viilor e-n țoi la Drăgășani, De vorbe dezmierdate-i plină via, N-auzi decât: Gordana, crâmpoșia, Pe Dealul Oltului, Calina, Mitrofani” Fiecare capitol ar merita o exegeza, deoarece cartea e densă, viu ilustrata, cu o informație deosebită, unica despre orașul Drăgășani, istoria lui, , viața culturală a orașului, oamenii săi de litere : (Al. Florin Țene, Titina Nica Țene, Dumitru Velea, Virgil
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
pragul de dincolo de negura. Căci, un lucru e cert: nu vom ști, poate, niciodată, care a fost dragostea de căpătai a oamenilor de aici, farmecul nestăpânit și amețitor al podgoriei, sau unduirea albastră a valurilor bătrânului Aluthus” Prof. D. Păsat Calina, octombrie, 2014 Referință Bibliografica: Teodor Barbu Drăgășani între legendă și adevăr , cronică de prof. D. Păsat / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
născută în 1915, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Bordian Calin Gavril, născut în 1932, român de naționalitate. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială ca membru al familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A murit în localitatea respectivă la 11 decembrie
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
între bine și rău. Ezitării inițiale îi urmează un recul, este poate singurul personaj care trece un examen de conștiință, Hans se rinocerizează repede și ai sentimentul că violența sa nu aștepta decît o justificare "teoretică", iar Gisela, jucînd rolul calin al cenușăresei constituie o bună substanță de contrast pentru Alfa Sigrid, bruneta cu puseuri senzual-macabre, voluntară și cu adevărat un personaj nuanțat, incomplet finisat. Din păcate, Gabrea creează adesea impresia de indecizie, spre exemplu, în scena finală cînd toți se
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
Uite, mă rad, îmi pun cravată și mă fac un intelectual foarte valabil. Și-ți spun: dacă vrei, vând cinșpe tablouri și o luăm către Veneția - îți jur, doamnă! Uite-aici autoportretu' meu, fără barbă, în costum, cu cravată... Doamnă Calin..., adică nu: cum îți zice pe numele mic? Că pe mine mă cheamă Teofil Aslan... Teo, îmi zic prietenii mai apropiați... Microcipul din creierul Parmeniei dăduse imediat semnal, așa că ea l-a întrebat: - Sunteți cumva ceva neam cu doamna doctoră
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
fi la dispoziția celor aproximativ 400 de elevi care învață pe băncile instituției. Cu această ocazie, a fost oferită și cartea cu numărul 40 000, cu titlul „Jocul de-a viața” aparținând scriitoarei de origine română, stabilită în SUA - Ana Calina Garaș. Prin Proiectul „Badea Cârțan - Ai carte, ai parte! “, bibliotecile din sute de localități și-au îmbogățit, pe parcursul celor aproape șase ani de când funcționează, fondul de carte. Toate titlurile provin din donațiile făcute de către timișoreni. În timpul Târgului de carte Gaudeamus
Agenda2005-49-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284458_a_285787]
-
Brici Gheorghiță, 49 ani l Ardelean Andreea, o zi l Posteucă Gheorghe, 79 ani l Cosma Maria, 64 ani l Pârvan Doru, 63 ani l Mircea Elena, 68 ani l Fodor Pal, 62 ani l Radu Livia, 78 ani l Calina Petru, 75 ani l Lazăr Ioan, 76 ani l Vernicu Maria, 77 ani l Kortye Margareta, 78 ani l Șchiopu Ioan, 58 ani l Mișcov Nada, 81 ani l Ghinea Stana, 73 ani l Ghiseliță Gheorghe, 52 ani l Hafner
Agenda2006-11-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284857_a_286186]
-
Ștefan-Ioan, 73 ani l Țolea Elena, 69 ani l Florea Petru, 91 ani l Ungurianu Ion, 81 ani l Mihulin Viorica, 55 ani l Giorgiov Mita, 69 ani l Cojocaru Adela, 81 ani l Ștef Livia, 53 ani l Nyisztor Calina, 55 ani l Contici Maria-Cornelia-Tilda, 89 ani l Jumanca Gheorghe, 85 ani.
Agenda2006-24-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285059_a_286388]
-
de infinite povești ale genurilor, dacă simțul comun condamnă gazetăria ca simplă efemeridă, dacă tehnicile de parcurgere rapidă a textului vorbesc despre răsfoire și despre metoda diagonalei, dacă literații se feresc naiv de superficialitatea alunecoasă a cotidianului, Radu Cosașu răstoarnă calin toate aceste prejudecăți veniale. Și o face punând la bătaie talentul unui mare stilist și al unui scriitor de o rară subtilitate. Arsenal de supraviețuire. Atunci - în anul primei ediții - ca și acum.
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]