50 matches
-
scape din încercuire doar 3.164 de militari.1 Înaltul Comandament Sovietic și-a dat seama că sectoarele de front apărate de forțele românești, situate la nord și sud de zona dispozitivului german, în regiunea Cotul Donului și din Stepa Calmucă, reprezentau punctele cele mai vulnerabile din acea parte a frontului și de aceea au fost lovite cu forțe sporite încă de la începutul ofensivei. Marile unități românești, aflate în încercuire în regiunea Cotul Donului, au primit următorul ordin aberant, formulat de către
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
centru industrial din estul Ucrainei. Datorită evenimentelor din ultima parte a lunii decembrie a anului 1942, la începutul lunii februarie a anului 1943 a început retragerea spre țară a unităților românești care au luptat la Cotul Donului și în Stepa Calmucă. La începutul lunii martie a anului 1943, luptele din zona de sud a frontului germano-sovietic au căpătat o intensitate deosebită. Asfel, la jumătatea aceleiași luni, trupele "Grupului de armate Sud" au reocupat Harkovul, dar ofensiva germană a fost imediat oprită
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
parte a populației nu se asigură dreptul la viață ceea ce este trist. Mai presus de toate, se află însă țara noastră așa cum este, cu bune și cu rele, iar cei care și-au lăsat oasele la Mărășești, Țiganca, în stepa calmucă ori în Tatra, nu au pregetat să-și dea viața, chiar dacă soarta lor în România nu se afla nici atunci pe roze; mai avem încă un dumnezeu și acesta este ROMÂNIA . ANEXA 1 Monsieur le Président, Mesdames et Messieurs éminents
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
formează pe drumuri nenumărate vârtejuri, care se urcă uneori mai sus decât sburăm noi. Rafale neașteptate ne scutură tot timpul. De când am venit aici nu a fost o zi să sburăm liniștit. Sunt singură cu doi răniți în imensitatea Stepei Calmuce. Sunt singură în pustietatea câmpurilor nesfârșite. Când eram mică îmi părea o adevărată expediție să ajung la capătul depărtat al grădinii; acum, la zeci de kilometri împrejurul meu nu e țipenie de om. Și cei pe care i-aș întâlni
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
echipament și armament care fusese utilizat și în prima conflagrație mondială, cedat de armata germană sau provenit din capturi sovietice. în campania din est marile pierderi suferite de trupele române - în special în bătăliile de la Odessa și Cotul Donului/ Stepa Calmucă/ Stalingrad - s-au datorat în primul rând deficiențelor de conducere, instruire și echipare. După 23 august 1944, lipsurile au continuat să fie mari, iar pierderile pe măsură. Tulburările politice înregistrate în România în luna februarie 1945 și intervenția directă a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trebuia. Veni și vremea ca obositul, cu genunchiul în pioneze, să se retragă în apartamentul său, o cameră nu-i ajungea, vezi bine, și s-o ia pe damicelă asupra-i. Aici era aici! S-o așeze pe cosor pe calmucă? De cînd citise și el niscai filosofie, ajunsese la adevărul că gîndirea categorială te îmbie și la alternative false: să te duci la Manutanța sau s-o pupi în cur pe Tanța? That is the question! O simțise prin stofă
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
și a Bucovinei de nord s-a bucurat de asentimentul total al poporului întreg. Lucrurile s-au modificat sensibil cînd armata română a trecut Nistrul, fiind angajată în bătălii istovitoare, cu mari sacrificii omenești, în imensitatea Rusiei, la Stalingrad, cîmpia Calmuca, Crimeea, asta în timp ce Ungaria își prezerva armata. Nu e vorba numai de protestul, în strălucite memorii scrise către mareșal, al șefilor opoziției, Iuliu Maniu și Const. I. Brătianu. E vorba de starea de spirit a tuturor românilor care dezaprobau această
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
despre noile piese de teatru. Fără să se amestece în discuție, Smaranda privește stăruitor chipul lui Marius. Încearcă să regăsească pe fața locotenentului Rădulescu trăsăturile tânărului cunoscut și iubit de ea care plecase la chemarea patriei să lupte în stepele calmuce. Slăbise, devenise mai suplu și o vigoare deosebită emana din toate mișcările lui. Pielea feței, altădată albă, își modificase culoarea într-un arămiu închis, așa cum se întâmplă blonzilor care petrec mult timp în aer liber, curbura molatică a bărbiei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
s-au făcut (din câte s-au). Iar dintre toate, cea mai dulce fiind copilăria. * Biserica de vară a mânăstirii Curchi - cea mare de tot, rămasă fără cruce, după Ruși, fără acoperișul clopotniței, după război. Războiul e depaaarte, În Stepa Calmucă, la Ruși, iar aici, la noi, după ce am reparat clopotnița, rămâne să-i punem noua cruce În vârf. Am văzut crucea - jos, Înfiptă În iarbă, În așteptare: o cruce tare mare. Eu ca eu, sunt copil, dar am stat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
formează pe drumuri nenumărate vârtejuri, care se urcă uneori mai sus decât sburăm noi. Rafale neașteptate ne scutură tot timpul. De când am venit aici nu a fost o zi să sburăm liniștit. Sunt singură cu doi răniți în imensitatea Stepei Calmuce. Sunt singură în pustietatea câmpurilor nesfârșite. Când eram mică îmi părea o adevărată expediție să ajung la capătul depărtat al grădinii; acum, la zeci de kilometri împrejurul meu nu e țipenie de om. Și cei pe care i-aș întâlni
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în anul 1942, cu un total de 425.000 ostași 2. Se impun
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și că dezastrul a fost determinat de condițiile în care a fost pusă să lupte Armata 3, de către comandamentele germane, cărora îi fusese subordonată. 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 268; - 74 BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
74 BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct 1
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct 1. La fel ca bătălia din cotul Donului și cea din Stepa Calmucă a relevat condițiile extrem de dificile în care au luptat diviziile române, împotriva unui număr impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun preț
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în anul 1942, cu un total de 425.000 ostași. Se impun o
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de conducere și execuție, dar tot atât de adevarat este și că dezastrul a fost determinat de condițiile în care a fost pusă să lupte Armata 3, de către comandamentele germane, cărora îi fusese subordonată. BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
subordonată. BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct. La
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct. La fel ca bătălia din cotul Donului și cea din Stepa Calmucă a relevat condițiile extrem de dificile în care au luptat diviziile române, împotriva unui număr impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun preț
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
doilea război, în comunismul sterp și arogant, consemnînd, în silă, eroismul unei armate române, condamnată să lupte alături de cea de ocupație. Pe cînd atîtea mii și mii de vieți tinere, nevinovate, fuseseră mînate pe frontul răsăritean și pierdute în stepa calmucă. Unde-s trupurile celor doi frați ai mei, căzuți acolo, departe, în pămînturile peste care a trecut, pentru totdeauna, plugul imperiului roșu? Statuile lor? 1 decembrie Revenit din bolgiile fumegoase ale lui Hades, prin care am orbecăit un timp, intru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a fost la Moscova, să fie sănătos, chiar vorba lui. Figură singulară a făcut, în schimb, Regele Mihai, supraviețuitor al istoriei, nu mai puțin al pumnului pe care istericul Vîșinski i-l izbea în masa regală, crezînd, în ignara lui calmucă mitocănie, că sîngele se poate face apă... Nu se face. 24 mai Dacă în cazul scriitorilor mărunți colaborarea cu regimul comunist, cu Securitatea, este irelevantă din unghiul valorii literare, în celălalt caz, al fundatorilor de operă coloșii relectura/ revizuirea se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu dispariția acelei distinse Românii călcată de tancurile calmuce. Cu pana sau cu tocul, persoane calme se așezau la biroul (pentru corespondență) și-și transmiteau gînduri cum n-ar fi putut s-o facă tête-à-tête. Și asta nu din lașitate sau din lipsă de franchețe, ci, pur și simplu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în părțile locului ca fiind desfrânat și risipitor fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun. Se dau petreceri mari la curtea postelnicului, cu lăutari și "aspasii" (de la numele hetairei Aspasia) din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile pentru a-l deposeda, folosindu-se de Costea Chiorul, un negustor veros. Duduca l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Antonescu. Relațiile germano-române (1938-1944), București, 1994, pp. 171-192; Manfred Kehrig, Stalingrad. Analyse und Dokumentation einer Schlacht, Stuttgart, 1974, pp. 45-69, 131-276, 456-473; Adrian Pandea, Ion Pavelescu, Eftimie Ardeleanu, Românii la Stalingrad. Viziunea românească asupra tragediei din Cotul Donului și Stepa Calmucă, București, 1992, passim; Gosztony Peter, Hitlers fremde Heere. Das Schicksal der nichtdeutschen Armeen im Ostfeldzug, Düsseldorf-Wien, 1976, pp. 140-153, 196-237, 291-328, 350-355. 32 În scrisoarea adresată la 31.07 1941 lui Adolf Hitler, Conducătorul Statului român, Ion Antonescu, comunica decizia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]