KorAP: Find »[drukola/base=caloian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...14 >

342 matches

Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118

prin sat în timp ce cântau de zor: Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
în timp ce cântau de zor: Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
Muntenia de răsărit, Bărăgan, zona Brăilei, Călărași și în multe alte părți ale țării, practica existând în tradiția balcanică și în România încă din epoca precreștină. Ritualul, urmat de grupul de copii, este similar cu cel al unei înmormântări obișnuite. Caloianul devine astfel un mesager pentru Dumnezeu, în fața căruia va ajunge după înmormântarea lui în lanul de grâu, acolo unde acesta se cultivă, pe malul unei ape sau aruncat în fântâna unei familii, care are o singură căsătorie. După ce grupul de

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
mesager pentru Dumnezeu, în fața căruia va ajunge după înmormântarea lui în lanul de grâu, acolo unde acesta se cultivă, pe malul unei ape sau aruncat în fântâna unei familii, care are o singură căsătorie. După ce grupul de copii a plimbat caloianul prin sat, a venit cu el la marginea râului ce curgea în vecinătatea casei bunicilor și săpând o groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
la marginea râului ce curgea în vecinătatea casei bunicilor și săpând o groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de apă le stropea pe participantele la ritual. Bocitoarele cu glasurile lor pițigăiate, numai a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine cu

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine cu tot ce le pregătise bunica pentru masa de pomană și au plecat pe la casele lor, urmând să se reîntâlnească peste trei zile să dezgroape caloianul și să-l bocească din nou, cu aceleași versuri, ca și la plimbarea lui prin sat. Caloianul a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
ce le pregătise bunica pentru masa de pomană și au plecat pe la casele lor, urmând să se reîntâlnească peste trei zile să dezgroape caloianul și să-l bocească din nou, cu aceleași versuri, ca și la plimbarea lui prin sat. Caloianul a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua

ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372

scârnava hoardă - -n crima temniței - drept n-a oprit și iată-te: hirotonit în Noul Răsărit! FĂT-FRUMOS DIN FĂT-URÂT nu râd cu voi - gândesc posomorât să-i fac iar Neam lui Făt-Frumos - nu Făt-Urât... gândesc că Neamul meu e Craiul Caloian n-are nevoie - deci - de vreun „bădic Troian”... gândesc - turbat - că din împărăție azi am ajuns - scârboși - păducherie - și cum credința-n soarta de eroi ar ridica iar Neam - măcar din Doi: Adam și Eva-au fost și sunt valahi

MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
Corola-blog/BlogPost/363452_a_364781

SFERA EONICĂ, aveți marea șansă de a trece de la Lumina Lui Hristos la Lumina Soarelui! Este simplu de ajuns acolo dacă lecturați materialul următor, oferit de Domnul Prof. Dr. Adrian Botez - Colegiul Tehnic „Gheorghe Balș”/ Adjud, România: „Soarele, Făt Frumos, Caloianul, Orfeul/Ripheul și Hristos”. Și dacă tot în această seară vă permite timpul personal, nu lăsați pe mâine și mergeți mai departe pentru a primi „O rază strălucind! Nichita Stănescu”, bogat material oferit prin amabilitatea distinsei doamne, Prof. Livia Ciupercă

CU DRAG, LA DISPOZIŢIA CITITORILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363452_a_364781]
Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379

la bunicii paternali. Aici le-au prins și sărbătorile Paștelui, cu tot felul de ritualuri locale, la care au participat și ele, pentru prima dată, cu mare plăcere. Mai târziu, Ana își va aminti cu multă nostalgie de acest prim caloian , la care a participat împreună cu Maria și alte fetițe din satul bunicii. In a treia marți de după Paște, se organizau mai multe cete de copii, începând chiar cu vârste foarte mici de cinci - șase, până la cincisprezece - șaisprezece ani. Se păstrau

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
păstrau de la Paște coji de ouă vopsite în toate culorile, după cum le avea fiecare familie. Dimineața s-au adunat copii la casa bunicii, unde s-au apucat să confecționeze, după cum le explica bunica Semilia, o păpușă din lut galben, numită caloian sau scaloian, pe care au împodobit-o cu fâșii de cârpă colorată și coji de ouă vopsite. I-au făcut ochi, nas, gură și apoi pe cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
apoi pe cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine împodobiră păpușa cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor : Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine împodobiră păpușa cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor : Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
prin sat în timp ce cântau de zor : Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
în timp ce cântau de zor : Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
Muntenia de răsărit, Bărăgan, zona Brăilei, Călărași și în multe alte părți ale țării, practica existând în tradiția balcanică și în România încă din epoca precreștină. Ritualul, urmat de grupul de copii, este similar cu cel al unei înmormântări obișnuite. Caloianul devine astfel un mesager pentru Dumnezeu, în fața căruia va ajunge după înmormântarea lui în lanul de grâu, acolo unde acesta se cultivă, pe malul unei ape sau aruncat în fântâna unei familii, care are o singură căsătorie. După ce grupul de

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
mesager pentru Dumnezeu, în fața căruia va ajunge după înmormântarea lui în lanul de grâu, acolo unde acesta se cultivă, pe malul unei ape sau aruncat în fântâna unei familii, care are o singură căsătorie. După ce grupul de copii a plimbat caloianul prin sat, a venit cu el la marginea râului ce curgea în vecinătatea casei bunicilor și săpând o groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
la marginea râului ce curgea în vecinătatea casei bunicilor și săpând o groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de apă le stropea pe participantele la ritual. Bocitoarele cu glasurile lor pițigăiate, numai a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine cu

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine cu tot ce le pregătise bunica pentru masa de pomană și au plecat pe la casele lor, urmând să se reîntâlnească peste trei zile să dezgroape caloianul și să-l bocească din nou, cu aceleași versuri, ca și la plimbarea lui prin sat. Caloianul a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
ce le pregătise bunica pentru masa de pomană și au plecat pe la casele lor, urmând să se reîntâlnească peste trei zile să dezgroape caloianul și să-l bocească din nou, cu aceleași versuri, ca și la plimbarea lui prin sat. Caloianul a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua

ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032

al Țării basarabești. Boierii ținură în acel an sfat: „os domnesc” Tihomir era din „două părți”. Una prin căsătoria lui cu fiica lui Bărbat, a doua, tatăl lui, Constantin Tiș, fusese împărat în dinastia asăneștilor. Se știa că lui Ioniță Caloianul (1197-1207) îi pusese coaroana pe cap însăși papa Inocențiu al III-lea (1198-1216) deoarece era de neam vlah, latin. Tihomir era voievod (cneaz) peste teritoriul dintre Olt și Jiu - în dreptul Strehaiei - și mai era acum și voievod peste recentul voievodat

EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]