32 matches
-
giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și prin praful uliței rochiile grele de mătase sau catifea... Negustori în pragul dughenelor: giubele de postav, pantaloni vârâți în cizme, șepci rotunde cu cozoroc... O gâlceavă la ușa unei biserici, între două cucoane aprinse
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
face fericirea țării voastre. Dar când, oare, schimba-veți aceste haine ignobile de robi turcești, pentru hainele popoarelor civilizate ? Când oare aveți de gând să vă desfaceți de urâtele voastre bărbi ? Și când, oare, schimba-veți, pentru peruci sau pălării, calpacele și turbanele care acoperă capetele voastre jupuite (pelées) sau rase?»...” „... O nouă cerere de 24 până la 25.000 care a fost făcută chiar acuma Divanului Moldovei de către d. președinte plenipotențiar... spre a transporta 100.000 cetverturi de faină sau de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
măsură, încât locurile minunilor înmulțirea pâinilor, însănătoșirea lui Lazăr au tot migrat în Palestina în decursul timpului, în funcție de pericolele traseului și de confortul locurilor de găzduire. Topografia a redus Vestea cea Mare, iubitoare de ubicuitate și de indiferență, la portul calpacelor. Istoria e plină de fumuri, geografia o învață ce e modestia. Anticlericalul rânjește, iar eu îl imit ceva mai mult ca de obicei (dar și de nevoie). Atâta doar că mă feresc să uit că pe piața bunurilor necesare mântuirii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei cazanele de ciorbă și polonice. Mai marii lor lor se chemau "ciorbagii" (coloneii), sacagii (căpitani); bucătarii cu șorțuri de piele neagră umblau la locurile de cinste. Ienicerii purtau măntăli vinete și calpace nalte albe împodobite cu pene de pasărea raiului. Urmași din osul Prorocului purtau turban verde. Ordine și disciplină. Liniște și curățenie. "Candelele noastre ard cu aer și oleu dela ghiauri dobândă cu sabia." "Domn al veacului său" Sultanul. În juru-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
obținute prin transformarea, reorganizarea și înmulțirea trupei de grăniceri. Grănicerii dispăreau deodată cu înființarea regimentelor de dorobanți și primeau o nouă uniformă inclusiv căciula care amintea pe Mihai Viteazu. Până atunci grănicerii purtau pe cap o coafură la fel cu calpacul bulgăresc. La 10 Mai se făcu o mare defilare la Șoseaua Kiseleff. Era o zi strălucitoare, un public foarte numeros se îngrămădea și defilarea începu având în cap pompierii cu căștile strălucitoare. Trecerea dorobanților fu aplaudată de public, iar fața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
i (pe turcește: "Berendi", pl. "Berendiler", ukraineană: Берендеї, Берендичі, "Berendeyi", "Berendychi", pe maghiară: "berendek", în poloneză "Berendejowie") au fost un trib turcic medieval, cel mai probabil de origine kîpceacă-oguză. Ei erau parte a confederației tribale a "căciulilor de caracul" sau "calpacelor negre" (pe turcește "karakalpak"). i erau seminomazi și au fost consemnați ca îndeplinind diferite roluri militare, cum a fost acela de "gărzi de frontieră" în solda prinților Rus' sau protoucraineni. Berindeii sunt menționați în cronicile statului Kievean Rus ("Kyivan Rus
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
decât însăși palatul domnesc. Cu toate că avea gusturi europene, Filip Lenș se îmbrăca după moda tradițională românească. El apare într-un daghereotip unde este îmbrăcat cu giubea îmblănită, anteriu înflorat și are barba mare răsfirată pe piept și capul acoperit cu calpac de samur. Cum era obișnuința boierimii locale, Lenș și-a construit în locul unde Șuța se varsă în Răstoaca, pe moșia de la Pitaru, un conac corespunzător poziției sale sociale. Domeniul lui de la Pitaru avea heleșteu, ogradă pentru magazii, cotețe și hambare
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]