KorAP: Find »[drukola/base=calypso & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...10 >

230 matches

Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795

îl silește să-i răspundă. Tânărul Dedalus încearcă în mod asemănător să-și stăpînească aici gândurile în curgerea și metamorfoza lor continuă. Partea a II-a Rătăcirile lui Ulise Episodul 4. Precum Ulise a fost o vreme prizonierul farmecelor nimfei Calypso, Bloom este sclavul benevol al farmecelor soției sale (o gravura cu nimfe este atârnată deasupra patului conjugal, și trupul lui Molly constituie una din obsesiile protagonistului). Episodul 5. Lotophagii, se referă la una din aventurile lui Ulise care, pe insula

James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu (2014) [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167

a durerii, a înfrângerii, ori mai ales a înălțării, transformând fiecare sfârșit într-un nou început. A învățat lecția asta în vuiet de furtună ori în picuri sidefați de lacrimi. A avut maeștri buni: Achile Peleianul, Ulysse cel fermecat de Calypso, Venus cea răsărită din valuri unduioase, mica sirenă așteptându-și prin veacuri prințul pe stânca nordică și rece... și ne oprim aici, căci grupul e mare. Chiar Zeus, de dorul frumoasei Danae, se oglindește-n licoroasa cupă a amăgirii... Ca să

CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
Corola-blog/BlogPost/340155_a_341484

clopotele marea din porturi răspândește albatroși avizi vocea mea îți irită timpanele te servesc cu niște calzi guvizi ce ispite ai lăsat la mal leviatan solitar mă soarbe așa o singurătate de zile fastuoase încât îți (mai) cânt sau descânt Calypso legată de chei cu o sută de picioare spălând cu pietre de râu ultima iubire (de care se moare) cu o mie și una de voci/fantome ale iubirilor-port/ am aruncat ancora cântecul meu răsună amar de dulce și orb

VOCALIZE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340155_a_341484]
Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563

înfometării pentru unii și a îmbuibării pentru alții a dus la căderea și decăderea unui imperiu între granițele căruia soarele nu avea timp să apună. În drumul său înapoi de la războiul troian spre Ithaca, Ulyses poposește pe insula frumoasei zeițe Calypso. Ispitele paradisului luxuriant ale insulei, ale horticulturii exotice, promisiunea nemuririi, nu-l îndupleca însă pe Ulyses să se stabilească în această “diaspora” comfortabila, să traisca în acel exil epicurian, doar cu pâine. Ulyses privește nostalgic și îngândurat dincolo de orizontul mării

DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607

povestesc ce-a pățit Ulise și cum a reușit el prin inteligență și viclenie să ajungă rege în Ithaka la Penelopa, s-a zbătut hipnotizat prin năvoade de flăcări, furtuni, canibali, Kirke, Sirene, strecurându-se printre Scylla și Charybda la Calypso, un naufragiat, găsit de Nausica, care-l ajută să ajungă acasă. să fiu eu un rătăcit ,un naufragiat, un fel de Odyseu care bâjbâi prin întunericul cuvintelor ? la început a fost cuvântul și cuvântul este Dumnezeu, dar cine a pervertit

RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912

nu relevă calități deosebite, prea puține rezistând timpului. SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1901; Poezii, București, 1905; Din caierul vremii, I-II, București, 1916; Poezii, București, [1925]. Traduceri: Fr. Schiller, Fecioara din Orléans, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 62-66, 336-338; Calypso Corneliu Botez, Maria Cunțan, Botoșani, 1904; Octavian Tăslăoanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 158-159; Iorga, Ist. lit. cont., II, 52, passim; Lovinescu, Scrieri, IV, 392-393; Ciopraga, Lit. rom., 215-216; Eugen Marinescu, Maria Cunțan - autor dramatic, AUB

CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
Corola-publishinghouse/Science/238_a_160

ce organizează tabere sau vacanțe Și care sunt finanțate de stat” (Cooper, Hall, 2008: 153). Turismul social a devenit un agregat important al politicii Uniunii Europene în domeniul turismului (Diekman, McCabe, 2011: 417). În 2009, Comisia Europeană a lansat proiectul Calypso, care are următoarele obiective:  generarea de activități economice Și creștere pe tot cuprinsul Uniunii Europene - prin dezvoltarea de pachete turistice pentru grupuri-țintă;  reducerea sezonalității Și efectelor acesteia, exploatând funcția socială a turismului - încurajarea activității economice în extrasezon prin organizarea de

Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc (2013) [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
turistic - în special prin crearea de locuri de muncă permanente în locul celor sezoniere;  întărirea sentimentului de „cetățean european” - furnizarea de oportunități pentru îmbunătățirea mobilității, socializării Și învățării active pentru familii, tineri Și bătrâni (http://ec.europa.eu/enterprise/ sectors/tourism/calypso/general/index en.htm, accesat la 9.05.2011). Deși pare un ideal relativ greu de atins, Diekman Și McCabe (2011: 427-428) consideră că, pentru a funcționa la nivel european, turismul social trebuie să parcurgă următoarele etape:  definirea clară a funcției

Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc (2013) [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

să fie mai degrabă o mișcare preemptivă destinată să contracareze posibila influență a retoricii grupărilor feministe. Feminismul nu reprezenta o mișcare de masă În România. Cu toate acestea, feministele câștigaseră o anumită notorietate publică datorită activităților unor figuri remarcabile precum Calypso Botez, o activistă pentru reforme sociale care desfășurase Încă din 1918 un lobby convingător În favoarea dreptului de vot pentru femei și reușise chiar să impună abordarea problemei În cadrul unor dezbateri serioase, ce se desfășurau sub forma unei serii de prelegeri

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În special capitolul 1; Ezra Mendelsohn, The Jews of East Central Europe between the World Wars, Indiana University Press, Bloomington, 1987; și Ioanid, Holocaust in Romania. 27. Moldovan, Biopolitica, pp. 75-76. 28. Grossmann, Reforming Sex; Paul, Controlling Human Heredity. 29. Calypso Botez, „Drepturile femeii În Constituția viitoare”, În comp. Institutul Social Român, Constituția din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990; Paraschiva Câncea, Mișcarea pentru emanciparea femeii În România, Editura Politică, București, 1976. 30. Iuliu Moldovan, „Familia ca unitate biologică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Press, Cambridge 1983. Vezi și, Nancy F. Cott, The Bonds of Womanhood: „Woman’s Sphere” in New England, 1780-1835, ediția a II-a, Yale University Press, New Haven, Conn, 1997. 46. Câncea, Mișcarea; Elena Bogdan, Feminismul, Tip. Huniadi, Timișoara, 1926; Calypso Botez, „Problema feminismului - o sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. 47. Vezi discuția despre Mary Stopes și Margaret Sanger, În Paul, Controlling Human Heredity, pp. 91-96. 48. Davidoff

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Huniadi, Timișoara, 1926. Boilă, R., „Capitalul uman și organizația constituțională a Statelor (23 martie)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 4, aprilie 1927, p. 124. Bologa, Valeriu, „Eugenezia”, Revista Sănătății, vol. 1, nr. 3, iunie 1921, pp.79-84. Botez, Calypso, „Problema feminismului - o sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. Botez, Calypso, „Drepturile femeii În constituția viitoare”, În Institutul Social Român, Constituția din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
1927, p. 124. Bologa, Valeriu, „Eugenezia”, Revista Sănătății, vol. 1, nr. 3, iunie 1921, pp.79-84. Botez, Calypso, „Problema feminismului - o sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. Botez, Calypso, „Drepturile femeii În constituția viitoare”, În Institutul Social Român, Constituția din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990. Brăileanu, Traian, Fundamentarea biologică a sociologiei și importanța ei pentru teoria și practica pedagogică, Cernăuți, 1934. Brăileanu, Traian, Elemente de sociologie

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419

subline: putere de a îndura, obstinație, curaj, capacitate de a suporta singurătatea, stăpânire de sine, tot atâtea calități socratice... Tot așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea dacă acceptă să rămână cu ea pe insula Ogygia, apoi construiește în câteva zile o plută, pornește pe mare și își realizează proiectul - acela de a ajunge acolo unde îl așteaptă Penelopa. Nimeni și nimic nu

O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327

Pământul oțelului (1964), Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972). În cadență regulată îi apar și romanele Desen după natură (1966), Dansul focului (I-II, 1968), Pavilionul (I-III, 1969-1972), Calypso (1977) și volumul de proze scurte Piața cu pălării și tromboane (1971). O cotitură se produce în viața lui F. în 1971, când îl cunoaște pe magnatul Iosif Constantin Drăgan, la a cărui editură din Italia (Nagard) va deveni consilier

FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
Dansul focului, în centru situându-se adolescenta, apoi tânăra Raluca, îndrăgostită mai întâi de arhitectul Laurențiu, pe care îl părăsește, fără motiv explicit, pentru a se căsători cu inginerul Andrei Petringenaru, căsătorie eșuată curând. Un eșec sentimental înfățișa, de asemenea, Calypso, „jurnalul” adolescenței autorului, dar și Desen după natură, „roman cu cheie”, destul de șters, și galerie de portrete ale colegilor de la Școala de Literatură. O înnoire aduce romanul Subconștientul Veneției, acțiunea îmbrățișând aici și relațiile dintre generații, pe fundalul bogat, constituit

FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
1971; Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici), București, 1971; Orașe cu geometria variabilă, București, 1972; Crivățul bate năpraznic, București, 1974; Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr. Mary Lăzărescu, New York, 1984; Calypso, București, 1977; Falsificatorii de imagini, pref. Mario Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa, I-II, Milano - New York, 1993-1994. Ediții: Petru Comarnescu, Chipurile și priveliștile Europei, I-II, Cluj-Napoca, 1980; Iosif Constantin Drăgan, Prin Europa, I-IV, București, 1990-1993

FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958

1977), Anotimpuri (Niște pramatii de îngeri) (1977), Busola (1979), Călătorie în doi (1980), O chestiune de onoare (Poansonul) (1981), Și mulțumesc pentru crizantemă... (1981), precum și compuneri mai lungi, printre care Moștenitorii, Șoc la mezanin, Pragul invizibil, Radiografia, Un rulment numit Calypso (1977). A scris și numeroase scenarii de teatru radiofonic și pentru televiziune: Fericire cu raze X, Un tânăr mai puțin furios, Bal la minus 13 grade, Ideea doctorului Bărăgan, Basm modern, Fata care a mutat Parângul, Labe de leu, Cei

SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
nici prin construcția unor situații și personaje, nici prin tensiunea ideilor, meritul lor constând în câteva rezolvări comice insolite și în hazul unor replici. SCRIERI: Adevărul din zori, București, 1977; Anotimpuri (Niște pramatii de îngeri), București, 1977; Un rulment numit Calypso, București, 1977; Busola, București, 1979; Călătorie în doi, București, 1980; O chestiune de onoare (Poansonul), București, 1981; Și mulțumesc pentru crizantemă..., București, 1981; Hotelul astenicilor, București, 1982; Salopeta, București, 1982; Pensiunea doamnei Olimpia, București, 1983; Până aici, George! (Unde se

SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064

femei”, „Colțul bibliotecei” (unde apar articole ca Arta cititului, Romanul englez), „Medicale”, „De pretutindeni”, „Informațiuni”, „Culinare”. Colaborează cu publicistică Maria M. Pop, Eugenia Creangă, Zoe Verbiceanu, Silvia Constantinescu, Ana Chirescu, Silvia Isăcescu, Victoria Păsculescu, Magdalena Beldiman, Constanța Cotovu, Ecaterina Carnabel, Calypso Botez, Henrieta D. Gavrilescu. Preocupările sunt diverse, de la atitudinea politică (editorialul Primul vot al femeilor și partidele politice) la implicarea femeilor în administrație pe alte meridiane (ca în cazul Berthei Knight Landes, primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile

ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

Către tineretul feminin român. Un apel”, Gazeta femeilor, nr. 148-149, din 20 decembrie 1936 291 55. Rep., „Femeile cer drepturi politice. Impresionanta manifestație feminină de la Casa Femeii”, Gazeta femeii, nr. 35-36, din 8 februarie 1937 293 56. „Răspunsul dat de Calypso C. Botez la chestionarul Biroului Internațional al Muncii referitor la condițiile de muncă ale femeilor în România”, Arhiva pentru știință și reformă socială, nr. 1-2, 1937 297 57. „Frontul feminin”, Gazeta femeii, nr. 57-58, din 22 decembrie 1937 303 58

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
tineret a A.E.C.P.F.R., în Gazeta femeilor nr. 148-149 din 20 decembrie 1936. 56. Femeile cer drepturi politice. Impresionanta manifestație feminină de la Casa Femeii, articol semnat Rep. în Gazeta femeii, nr. 35-36 din 8 februarie 1937. 57. Răspunsul dat de Calypso C. Botez la Chestionarul Biroului Internațional al Muncii referitor la condițiile de muncă ale femeilor în România, reprodus din „Arhiva pentru știință și reformă socială”, nr. 1-2,1937. 58. Frontul feminin, articol în Gazeta femeii, nr. 57-58 din 22 decembrie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria), Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Maria C. Buțureanu, Calypso C. Botez, Elena C. Meissner ș.a. -, insuficient cunoscute de publicul din țară și din străinătate. Cu atât mai mult s-ar dovedi revelatoare apariția unei sinteze integrale de istorie a femeii române din cele mai vechi timpuri până în prezent. În ceea ce privește

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste măsură, dar fără sistem și pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani îndărăt sau nu se face deloc.” 1 Alexandrina Cantacuzino, președinta Consiliului Național al

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
vor relata mereu despre activitățile și inițiativele sale. Acțiunea pornită de Alexandrina Cantacuzino a fost vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe, printre care se aflau cele mai apropiate colaboratoare ale sale - Ella Negruzzi, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Calypso C. Botez, Elena Meissner, Maria Baiulescu, Ortansa Satmary. Într-un interviu apărut în publicația feministă Ziarul nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea invitației care i-a fost făcută de a intra în noua grupare politică a femeilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]