434 matches
-
la răspândirea culturii apusene prin școli în care se preda în principal limba latină, filosofia și istoria. Astfel de școli, ne înștiințează Petre P. Panaitescu în Istoria românilor, s-au deschis în secolul XVI de către iezuiți la marginea Moldovei (Lemberg, Camenița etc.), unde „fiii de boieri moldoveni se duceau acolo pentru studii superioare”. Iar în vremea lui Petre Șchiopul, ne spune istoricul, „iezuiții deschiseră școli la Iași și Cotnari, școli care ținură până în secolul al XVIII-lea”. Dar pentru Bill Hughes
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]
-
numai că momentul n-a fost inspirat. Domnul Moldovei încheie la Luțk în Aprilie 1711, un tratat de alianță pe picior de egalitate cu Petru cel Mare, ce garanta Moldovei deplina autonomie și integritate teritorială, având granițele pe: râul Nistru, Camenița, Bender (Tighina) cu tot teritoriul Buceagului, Dunărea, Țara Românească, Ardealul și la nord Polonia. (art. 9) Așadar, am vrut să scăpăm de Dracul, dar am dat peste Tatăl-Tartorul cel mare și pofticios. De la 1711 până la 1944, Moldova a fost invadată
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Petersburg se aprecia ca profitabil actul, avându-se în vedere că noua confederație a șleahticilor, stăpână și în Moldova, ar fi acționat în condiții clare, alături de ruși în contra turcilor, și ar fi oferit Rusiei, în deplină folosință pe vremea războiului, Camenița; în cele din urmă, Panin a preferat o perioadă de așteptare, întrucât Moldova fusese cucerită fără participarea polonezilor. Ideea trocului româno-polonez a avut, la începutul războiului, o circulație destul de largă. Contele italian Tomatis, aflat în serviciul regelui Poloniei, a sosit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dauksza) și al lui Alexandru Hâjdeu. Tadeu, numele de botez, a fost schimbat mai târziu în Bogdan, iar adaosul Petriceicu voia să indice înrudirea cu Ștefan Petriceicu, domn al Moldovei în veacul al XVII-lea. Face școala mai întâi la Camenița, Vinița și Rovno, liceul la Chișinău, iar între 1855 și 1857 urmează studii de drept, audiind, probabil, și cursuri de filologie și de istorie la Universitatea din Harkov, fără a obține însă vreo diplomă. Intrat în armata rusă, traversează o
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
drumul de la Cernăuți, Hotin și Soroca 23, se pare că locuitorii din vecinătatea acestui culoar comercial, cei mai mulți dintre ei curteni, s-au orientat spre creșterea animalelor. În plus, putem presupune că, în condițiile pregătirilor Porții pentru campania de cucerire a Cameniței, domnului Moldovei i s-a cerut o îngrădire a exportului către regiunile ce urmau a fi ocupate. Introducerea ialoviței și intransigența aplicării ei au lovit în egală măsură pe locuitorii din ținuturile de margine și pe negustorii armeni promotori ai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de cronicari lui Duca, după redobândirea puterii, și săvârșirea acestora până în preajma sosirii sultanului în Moldova sunt, credem, exagerate 34. • N. Iorga, Scrisori de negustori, București, 1925, p. VII. • Într-o scrisoare redactată în primele zile ale anului 1672 la Camenița după ce sunt enunțate cauzele care au declanșat revolta se amintește că: „s-a fost iscat mare fierbințeală. Au fugit la noi grecii și evreii“; Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone. Secolele al XVI-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
libertății cultului și reînnoirea, după mazilirea lui Gheorghe Duca, de către noul domn Ștefan Petriceicu a privilegiului acordat Episcopiei armene, precum și scutirile oferite armenilor care se vor stabili în Moldova 42, erau suficiente elemente care îi îndemnau să se întoarcă. Ocuparea Cameniței de către otomani a avut însă, pe lângă urmările politice pomenite, și consecințe în plan economic și demografic. După 1672, Țării Moldovei i se va impune obligația de a aproviziona trupele turcești staționate în teritoriile cucerite, deturnând astfel o parte din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tipografii. Esențială pentru primenirea societății a fost conștientizarea acestei nevoi de către elita autohtonă. Romanitatea neamului și latinitatea limbii - „pelerinajul simbolic la Râm“26 - au fost ideile dominante ale umaniștilor români, cărturari cu stagii de pregătire în școlile Contrareformei de la Lemberg, Camenița și Bar, de formație latină. Cronica lui Grigore Ureche și Simion Dascălul și întreaga operă a lui Miron Costin sunt ilustrative în acest sens. De asemenea, de neînlocuit s-au dovedit a fi secretarii poloni de la curtea domnească din Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și a unei descendente din familia Morțun, i se nasc doi fii: Tadeu - viitorul savant și scriitor Bogdan Petriceicu Hasdeu, și Nicolae, care moare tânăr, probabil din cauza unei întemnițări politice. După ce un deceniu predă la liceele din Vinița, Rovno și Camenița, în 1850 revine în Basarabia, ca avocat la Chișinău și apoi la Hotin. Vanitos și sfidător, H. era privit ca un personaj iritant, turbulent, periculos chiar, de unde numeroase conflicte cu autoritățile, precum și instabilitatea în slujbe. Nu îi putea fi trecută
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
Iorga - după Moise Movilă (pe Ecaterina) și după Miron Barnovschi (Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că Miron Barnovschi a fost însurat de două ori: întâi cu Antemia, fiica vornicului Gavril Vartic, și apoi cu o fată a castelanului de Camenița din Polonia 10), iar pe Alexandru Coconul l-a însurat cu Ruxandra, copila lui Scarlat Saigiul, cel ce aproviziona cu vite bucătăria sultanilor. Și Alexandru Iliaș a fost însurat cu o grecoaică, Elena, presupune Nicolae Iorga, și, la fel ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului este trecută ca „Doamna Sultana”137 a devenit văduvă. în cazul lui Miron Barnovschi (care era însurat acum - după ce ținuse pe o fată a lui Radu Mihnea - cu o fiică a lui Pszerembski castelan de Camenița 138), turcii au apelat la o ucidere de rutină. O povestește Miron Costin: „Au pricepută Barnovschi-vodă cu câteva dzile perirea sa, și amu din chisoare (că-l închisesă cu câteva dzile înainte veziriul cu porunca împărăției) scrisesă o carte aicea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
4 apartamente, București, str. Tokio 8. 1772. Cochino Andrei, 24 apartamente, București, str. Șelari 14. 1773. Cretoiu Magda, 2 apartamente, București, str. N. Bălcescu 30. Timisul de Sus, Jud Brașov. 1774. Ciupercescu Maria, 4 apartamente, București, str. Bitoliei 25. 1775. Camenița Petre, 4 apartamente, București, str. Ginka colț cu Rohmanitof. Brașov, str. Crăița 25. 1776. Ciculescu Andisiv Maria, 5 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 9, str. Iuliu Roșca 7. Sinaia, str. Ilie Pintilie 4. 1777. Canciovici Zoe, 10 apartamente, Constantă, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Leonida 1, Calea Griviței 520. 1872. Costache Alexandru, 7 apartamente, București, str. Turbinei 39, str. Salvator 9. 1873. Chiriac Estera Constantă, 2 apartamente, București, str. Popa Soare 61. 1874. Cozarin Nadia, 8 apartamente, București, str. Lipscani 69. 1875. Camenița Polixenia, 3 apartamente, București, str. Pallade nr. 1. 1876. Craioveanu Maria, 4 apartamente, București, str. Gr. Tocilescu 41, str. Măgurele 54, str. Justiției 17. 1877. Clingher Eți, 8 apartamente, Iași, str. Ilie Pintilie 24-26. Piatra-Neamț - Peste Vale. 1878. Creditul Financiar
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Costea Ion, str. Gh. Barițiu 22 36. Preotul Rodica, str. Gh. Barițiu 34 37. Vasile Predescu, str. Gh. Barițiu 40 38. Mihăilescu Vasile, str. Gh. Barițiu 44 39. Petrescu Constantin, calea Griviței 266 40. Necunoscut numele, calea Floreasca 124 41. Camenița Petre, str. Glinca 6 42. Bubi Clemens, str. I. Gh. Ducă 68 43. Profir Moruzi, str. I. Gh. Ducă 41 44. Ing. Corani, str. I. Gh. Ducă 55 45. Nicolau Ion, str. Ing. Zablovschi 82 46. Virgil Gavrilescu, str. Jdanov
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
sos. Mihai Bravu 158 116. Tenculescu Ion, str. Mihai Spătaru 38 117. Tenculescu Ion, str. Negru Vodă 23 118. Bercovici Moritz, str. Oradea Marea 14 119. Elenă Elcenco, str. Pop de Bășești 28 120. Marinescu Petre, sos. Pantelimon 81 121. Camenița Ion, sos. Pantelimon 93 122. Antonescu Ion, Sos. Pantelimon 116 123. Dumitru Teodor, str. Sf. Mină 6 124. Dumitrescu Ion, str. Trei Scaune 1 125. Branzoi Constantin, str. Sulea Ion 285 126. Stănculescu Dumitru, str. Alexandru Bascu 3 127. Vasilichia
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
poet. Este fiul Ecaterinei și al lui Alexandru Buzdâga, răzeș. B., pe numele său adevărat Ion Buzdâga, a absolvit școala primară în satul natal, iar pe cea secundară la Bairamcea. Urmează cursuri de agricultură la Moghilev și Seminarul pedagogic din Camenița. A studiat, apoi, literele și dreptul la Moscova și, în cele din urmă, la Iași, unde și-a luat și licența. Întors în Rusia, funcționează un timp ca agronom și profesor. Desfășurând o intensă activitate în sprijinul ideii naționale, a
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
care conducea Gheorghe Duca țara. Tulburările din Moldova puneau în primejdie și planul turcilor de campanie împotriva polonilor. Pentru Gheorghe Duca era limpede că, ori recâștiga bunăvoința turcilor, ori își pierdea capul. Pentru a obține bunăvoința sultanului, a trimis la Camenița (pe care turcii voiau să o cucerească) un nemiș pe nume Gligorie Cornescul ,,foarte meșter de scrisori și de săpături la pietre și alte lucruri, care a făcut chipul cetății Camenița de ceară, cu toate tocmelile ei dinăuntru și dinafară
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
capul. Pentru a obține bunăvoința sultanului, a trimis la Camenița (pe care turcii voiau să o cucerească) un nemiș pe nume Gligorie Cornescul ,,foarte meșter de scrisori și de săpături la pietre și alte lucruri, care a făcut chipul cetății Camenița de ceară, cu toate tocmelile ei dinăuntru și dinafară. Și o au trimis la împărăție, de o au văzut și mult s-au mirat de strălucirea ei”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 8 footnote>. Această machetă iscusit realizată a permis
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mai groaznice torturi<footnote Ibidem footnote>. Plângerea acestuia și a altor boieri, l-au determinat pe sultan să decidă mazilirea lui Duca, mazilire amânată până la data de 10 august 1672, pentru a nu periclita aprovizionarea oastei care se deplasa spre Camenița. „Imediat ce turcii au luat poziții în jurul cetății poloneze, sultanul a dat poruncă să fie închis Duca Vodă, la Vârnovita”<footnote Ibidem, p. 40 footnote>. Dar, Duca i-a înduplecat hotărârea cu multe cheltuieli și cu un dar special, „o blană
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Victor Brătulescu, Arhitectul moldovean din secolul al XVII-lea, Gligorie Cornescul, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 9-12, anul XXXVII, Iași, 1961, p. 701-702 footnote>. El a fost trimis de către Gheorghe Duca în 1672 să facă din ceară macheta cetății Camenița din Polonia, cerută de sultanul Mehmed al IV-lea în vederea atacului. Tot în 1672 când sultanul a trecut prin Iași spre Camenița a vizitat și Mănăstirea Cetățuia și s-a întâlnit și cu Gligorie Cornescu. Au discutat despre locul instabil
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 701-702 footnote>. El a fost trimis de către Gheorghe Duca în 1672 să facă din ceară macheta cetății Camenița din Polonia, cerută de sultanul Mehmed al IV-lea în vederea atacului. Tot în 1672 când sultanul a trecut prin Iași spre Camenița a vizitat și Mănăstirea Cetățuia și s-a întâlnit și cu Gligorie Cornescu. Au discutat despre locul instabil unde fusese așezată mănăstirea și despre costul zidirii. În 1673 când Gheorghe Duca domnește în Țara Românească nu se știe nimic de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
arhitect al Mănăstirii Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 1112, anul XXXIV, Iași, 1953, p. 874 footnote>. Sultanul a făcut această afirmație în timpul vizitei la mănăstirea recent terminată în primăvara anului 1672, când oștile turcești se pregăteau să atace Camenița. Cu acest prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din cultura rămânească de folosire a versului, în care autorul ieșind de sub autoritatea textului biblic s-a apropiat de poezia populară, ca ritm și imagini. Anul 1675 a fost extrem de greu pentru Moldova, solicitată să aprovizioneze numeroasa garnizoană turcă din Camenița. Din cauza nesiguranței din Iași, care era jefuit de oștile turco tătare, și în care izbucnise o epidemie, amenințat de atacurile podgheazurilor polone, Mitropolitul Dosoftei s-a retras în Mănăstirea Cetățuia, unde și-a continuat munca de creație și traducere. Molităvnicul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
baza pe Tratatul de la Luțk, din 13/24 aprilie 1711, mai curând o diplomă decât un tratat propriu-zis. Interesează aici, în mod deosbit, articolul XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenița, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, Marele Ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmărind să redobândească după înfrângerea Turciei, teritoriile ocupate de aceasta. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
împărțirii portofoliilor ministeriale, au trecut la acțiuni de întărire a poziției mai ales în cadrul Ministerului de Interne. În septembrie și în prima decadă a lunii octombrie 1940, în structurile acestui departament s-a produs o serie întreagă de schimbări: colonelul Cameniță, fost prefect de Argeș, numit de Antonescu director general al polițiilor, este obligat după două săptămâni să-și dea demisia, iar în locul său este numit legionarul Al. Ghika; Prefectura Poliției Capitalei, la conducerea căreia se succedaseră generalii Rodrig Modreanu și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]