210 matches
-
la Princetonian. — Hai să lăsăm deoparte subiectul, protestă Amory. Taci din gură. Om trăi și om vedea. Nu vreau să mă Întrebe despre asta toți cei de la club, ca și cum aș fi gâsca cu ouă de aur, Îndopată pentru un bâlci campestru. Într-o seară, cam după o săptămână, Amory s-a oprit din drumul spre Renwick, sub propria fereastră și, văzând lumină, a strigat: — Hei, Tom, ceva corespondență? A apărut capul lui Alec, Încadrat În pătratul galben de lumină: — Da, ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
viziunilor clare. Era o zi ușor de asociat cu acele adevăruri și purități abstracte care se dizolvă În lumina solară sau se pierd Într-un râs batjocoritor sub razele lunii. Copacii și norii erau sculptați cu o clasică severitate. Zgomotele campestre se armonizaseră, formând o melodie monotonă, metalică, asemenea sunetului de goarnă care-ți tăia răsuflarea, asemenea frumuseții unei urne grecești. Vremea Îi insuflase lui Amory o dispoziție atât de contemplativă, Încât le-a dat mult de furcă unor automobiliști, obligați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
face cu un paradoxist, zonă scrutată exigent de acest om- orchestră, în care sintagmele cochetează cu aphoriile sau gândirea haijinică: suntem în fastul semnificat de lothus, unul ce mai degrabă ne amintește de cei Vechi, din Arealul străbunului Melos, subdunărean- campestru, banatic: cine să traducă în occidental eclectic, astfel de discurs? (de facto ghematric!): „Bună-ziua, Vidule ... !/ -Mulțumesc, Avidule ... -Bună ziua, Doamnă Zână,/ de-ai ieșit cu Vid de mână,/ pe câmpia-mi celestină,/ printre păpădii-lumină,/ pe colinele-mi de glajă,/ dintre
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
iarba îngălbenită și alb-argintie în bătaia crepusculară a soarelui care încerca să alunece încetișor în oceanul doar bănuit de noi și care se afla în acea parte, ca niște stânci mai mici și gheboșate în șiruri presărate în interiorului decorului campestru care din fuga mașinii, parcă alergau odată cu noi în aceeași direcție sau în clipa următoare, se pregăteau să se prăvale peste mașină și peste șosea. Ne-am clarificat buimăceala consultând mai atent harta zonei. Ne aflam în Chinese Camp unde
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
-te, iar eu în închipuirile mele edenice mă “teleportez” într-un peisaj în plină vară din pânzele maeștrilor flamanzi ai Renașterii, ori din Goya hispanicul - că tot suntem pe meleagurile venerabililor săi înaintași, consumându-mi apropiatul asfințit într-un paradis campestru cum nici nu l-am visat și închipuindu-mă într-o armură medievală prăfuită, fața în față cu “omul erei atomice” care ține între brațele-i vânjoase “trăznetul-lumină” din arcul electric (am în mintea imaginea simbol a “prometeului nostru” de la
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
Sabău o prezență atât de marcantă în pleiada iluștrilor maeștri ai genului.” ( Teodor Ardelean ); „Ajuns la vârsta patriarhilor, Nicolae Sabău este un artist-simbol care susține meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-a îndeplinit misia ce o avea pentru neamul său campestru, însă nu se oprește aici, ci îi ajută pe tinerii interpreți să intre sub greutatea de stejar a artei...” ( Nicolae Goja ); „...Nicolae Sabău este rapsodul Codrului, al Chioarului, al Lăpușului, al Oașului și al Maramureșului, în întreaga sa ființă spirituală
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
plac, voi pleca... Bătrânul băgă caii în obor și intră în casa mare supărat. Raluca îi aduse hainele băiatului. Mihai se îmbrăcă și plecă pe jos spre Botoșani. Se lăsase întunericul. Durerea din sufletul lui fu estompată repede de decorul campestru pe care noaptea pusese stăpânire definitivă. Îi păru rău că-l supărase pe taică-său, poate avea și el dreptate, îi făcuse atâtea necazuri, plecase de la Cernăuți de la școală, fugise de-acasă cu trupele de actori prin țară și-l
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDELUL TRUBADURULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre Că m-am săturat să-ndur Escapadele campestre? O fi vreun vânător de zestre Care-mi face somnul ciur: Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre? Stau la pândă și mă jur Că am să-l implor: - Maestre Fie-ți milă, te conjur M-au rugat vreo
RONDELUL TRUBADURULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361809_a_363138]
-
secvența de mai sus fiind de fapt “curgerea” unui scenariu într-un teatru de amatori invitat la târg, ce-și “omora” talentul pe o scenă amplasată în chiar centrul câmpului care găzduia iarmarocul... Într-un colț al pieței uriașului patrulater campestru, chiuituri și tropote care zguduiau pământul, cai înșeuați ca la paradă, cu călăreți săltând în șei și rotind cu îndemânare lasou-rile în care urmau să fie prinși viței îndărătnici și capricioși, încă închiși în boxe (padocuri) și care așteptau să
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NU ȘTIȚI CARE TRUBADUR... Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre, Că m-am săturat să-ndur Escapadele campestre? O fi vreun vânător de zestre Care-mi face somnul ciur; Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre? Stau la pândă și mă jur Că am să-l implor: - Maestre, Fie-ți milă, te conjur M-au rugat vreo
NU ŞTIŢI CARE TRUBADUR... de ION UNTARU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356807_a_358136]
-
întrebat dacă acești îngeri aveau aripi și Sam a răspuns că nu. - Străluceau, a spus el. Erau luminoși și toți mă iubeau foarte mult. A mai relatat că acolo totul era plin de lumină. Reușea totuși să zărească niște peisaje campestre de o extremă frumusețe. Locul acela ceresc era înconjurat de o ... barieră ! Îngerii i-au explicat că, dacă trecea de acea barieră, nu se mai putea întoarce la viață. O ființă de lumină (Sam a numit-o Dumnezeu) i-a
TANATOLOGIA, O PARA-ŞTIINŢĂ CARE DOVEDEŞTE TINEREŢEA VEŞNICĂ ŞI VIAŢA FĂRĂ DE MOARTE (PARTEA A UNSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368973_a_370302]
-
întrebat dacă acești îngeri aveau aripi și Sam a răspuns că nu. - Străluceau, a spus el. Erau luminoși și toți mă iubeau foarte mult. A mai relatat că acolo totul era plin de lumină. Reușea totuși să zărească niște peisaje campestre de o extremă frumusețe. Locul acela ceresc era înconjurat de o ... barieră ! Îngerii i-au explicat că, dacă trecea de acea barieră, nu se mai putea întoarce la viață. O ființă de lumină (Sam a numit-o Dumnezeu) i-a
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
astăzi a crezut în miza sa pe sinceritate și inspirație, pe un anume aticism al stilului, refuzând cu program vulgaritatea și ermetismele forțate. În același spirit, nu abuzează de elemente livrești, universul ei liric fiind alcătuit cu precădere din secvențe campestre și vegetale, cadrul citadin, constrângător și ucigător de sensibilități accentuate fiind o prezență cu totul rară. Sublimându-și permanent datele unei biografii de sorginte bucovineană, Lucia Olaru Nenati realizează, până la urmă, un spațiu liric propriu, distinct, ale cărui dominante sunt
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
surde să mutilez (dez)ordini sofisticate aerul eretic amuțește ecouri inspiri blazat iubiri camuflate spuma berii amare ai întins-o pe sânii mei ca un călăreț din stepă saliva însetatată de frumusețe fumul țigării îți pictează tavanul deformat de rudimente campestre colaj de steluțe ca un șarpe părăsești vechea piele rece ignora(n)t persiflant otrava Cleopatrei este la tine zâmbești sardonic se văd incisivii sidefii pieptul tău gol miroase a Nietzsche posezi sofisme anarhice silogisme reci simulacru perfect de (se
(BE)ATITUDINE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340929_a_342258]
-
coame de aur dăruiți de Poseidon, iar armăsarii-au galopat pe poteci arse de dor. Știai că nu m-am resemnat și, ademenitoare ca o fecioară cu sânul dezvelit, ai risipit îndoiala din vorbe, și-ai jubilat gracilă, în peisaj campestru, în stropi de verde crud, așteptând să-ți luminez cărarea. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Jubilare în stropi de verde crud / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1136, Anul IV, 09 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela
JUBILARE ÎN STROPI DE VERDE CRUD de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341220_a_342549]
-
catifelata Cu coronițe atârnânde în copaci Că spicul bogat să se ivească, tu să taci, Mut de uimire, când în iarbă înrourata, Salcâmul lasă câte- un mănunchi de flori să cadă. Așa, ca- ntr- o extatica pictură Și -n simfonii campestre răscolind Cu sete, din a sufletului ciutura, sorbind. Referință Bibliografica: AU IZBUCNIT ÎN RAMURI TINERE SALCÂMII... Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1958, Anul VI, 11 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate
AU IZBUCNIT IN RAMURI TINERE SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378521_a_379850]
-
acum cu firele cărunte. Dar glasul viguros încă-ți mai este, *Nălțându-se sublim spre albe creste. Suflet spre suflet căutăm zefirul, Ce ne-a unit în taină sub mindirul Unui cioban cu oile măiestre Pe care le purta din veci campestre. E oare mult de atunci? Sau poate nu. Asta o știm în suflet doar eu și tu. Căci retrăim acum, la senectute Dorințe aprige, din vremi trecute. Se înserează. Iată un Crai Nou! Cuvintele reverberează - ecou. O nouă viață a
ZEFIR de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380508_a_381837]
-
acum cu firele cărunte. Dar glasul viguros încă-ți mai este, * Nălțându-se sublim spre albe creste. Suflet spre suflet căutăm zefirul, Ce ne-a unit în taină sub mindirul Unui cioban cu oile măiestre Pe care le purta din veci campestre. E oare mult de atunci? Sau poate nu. Asta o știm în suflet doar eu și tu. Căci retrăim acum, la senectute Dorințe aprige, din vremi trecute. Se înserează. Iată un Crai Nou! Cuvintele reverberează - ecou. O nouă viață a
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
munte,Treceai acum cu firele cărunte.Dar glasul viguros încă-ți mai este,*Nălțându-se sublim spre albe creste.Suflet spre suflet căutăm zefirul, Ce ne-a unit în taină sub mindirulUnui cioban cu oile măiestrePe care le purta din veci campestre.E oare mult de atunci? Sau poate nu.Asta o știm în suflet doar eu și tu.Căci retrăim acum, la senectute Dorințe aprige, din vremi trecute.Se înserează. Iată un Crai Nou!Cuvintele reverberează - ecou.O nouă viață a
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
tragic în miezul violent al întinderii a dezvoltat o serie de complexe nevindecabile asupra psihiei umane, complexe care și-au prelungit tentaculele până în poligonul pervertit al Buenos Aires-ului, dar și „tot soiul de excrescențe negativ-morale” (Edgar Papu) ivite în vidul campestru și de conștiință precizat. Așa vede lucrurile Estrada. Pentru el, tarele imprimate genetic de-a lungul vremii fiului pampei nu pot fi anulate niciodată de stropul civilizator pe care îl naște cu titlu identitar metropola. Descoperim, iată, aici nu numai
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
să reprezinte, mai degrabă, produsul nefast al interacțiunii dintre două structuri diferite între care hiatusul s-a instaurat, încă de la început, cu destul de multă evidență. Despre noțiunea de libertate a ființei cu apucături de reptilă în concertul zgomotos al supraviețuirii campestre, din nefericire, nu se poate discuta aici cu larghețe. Cu toată ființa ei de ierburi și de lut, pampa își transcende propria metaforă și realitate, căpătând, prin verbul pătimaș al lui Martinez Estrada, contururi precise de mit. Un mit netăcut
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
picturi, urmă Epaminonda. Dumneavoastră, doamnă, care veniți dintr-o țară legată de anotimpuri și de muncile câmpului, trebuie să admirați aceste opere... Bruegel a ucenicit în Italia... În drumul lui spre țara lui Dante, a făcut multe popasuri în lumea campestră pe care a surprins-o în toată măreția ei; ochiul lui, sensibil la acorduri și tonuri cromatice face din roz, alb și negru adevărate scene de indolență... Privițițara trântorilor, Căutătorul de cuiburi... ÎnDans țărănesc gesturile jucătorilor masivi par rupte dintr-
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Recomanda > DIANA CIUGUREANU-ZLATAN - SATUL PARCOVA - LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEȘTI Autor: Diana Ciugureanu Zlatan Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tot ce-i preafrumos, poate fi și-adevărat! Frumusețea poate fi savurată în orice, dacă slobozim lumina din interior, găsindu-ne, astfel, adevărata
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
de Cultură din orașul Cupcini, în discursul ținut la Vernisarea Expoziției de pictură a artiștilor plastici participanți la Festivalul-Tabără Internațională de Creație „Parcova-2016”, ediția a XIV-a, desfășurată în perioada 10-21 august curent. Iar dacă e să explic etimologia calificativului „campestră”, inserat în genericul prezentului articol, îmi voi exprima bucuria de a fi aflat din orele de discuție cu Mihai Păstrăguș, că acum un an, interlocutorul meu uluitor, a descoperit și a introdus în terminologia de specialitate, genul „pictura campestră”. Ce
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
calificativului „campestră”, inserat în genericul prezentului articol, îmi voi exprima bucuria de a fi aflat din orele de discuție cu Mihai Păstrăguș, că acum un an, interlocutorul meu uluitor, a descoperit și a introdus în terminologia de specialitate, genul „pictura campestră”. Ce ar însuma aceasta și care i-ar fi semnele distinctive, emblematice? A enumerat, de fapt, frumusețile naturii, evocate de exponenții romantismului și denumite, iată, „motive campestre”: cerul, râul, pădurea, casa, gardul, poarta, soba, portul popular, ținuta vestimentară caracteristică zonei
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]