3,975 matches
-
în ”Tribune”, poezia devenind apoi foarte răspândită printre locuitorii din Boston, în mijlocul studenților de la Harvard dar și în străinătate. Ulterior, ”A Literary Nightmare” vede lumina tiparului în volumul ”Old Times on the Mississippi, editat în anul 1876 prin grija editurii canadiene Rose-Belford &co. Aceeași povestire este publicată, cu titlu schimbat, în anul 1878, în cartea ”Punch, Brothers, Punch! And Other Sketches by Mark Twain”( Slote, Woodman & Co, New York, 1878). Revenim la întrebarea esențială: din ce ediție a preluat Eminescu schița lui
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
de discuri și casete video. Muzica în stil country s-a diversificat și ea cuprinde astăzi subgenurile country clasic, blue grass, muzica de western/cowboys, country-rock, country-blues, country-rap, techno-country, cajun, zydeco, christian-country, honky-tonk, outlaw music, tex-mex-tejano country, non american (australian, canadian, european) country și alte variante. În oraș a apărut muzeul muzicienilor de mare faimă (Country Music Hall of Fame), au loc mai multe festivaluri locale, multe orașe din alte state organizează festivaluri country anuale și de două ori pe an
Unde se află această clădire? by https://republica.ro/unde-se-afla-aceasta-cladire [Corola-blog/BlogPost/338876_a_340205]
-
Serbările Timișoreana” a fost cireașă de pe tort ca să zic așa, Pasărea Colibri a făcut ca lumea să se simtă minunat, a ridicat mâini în aer, aplauze, sute de ieșeni au cântat împreună cu ei cele mai cunoscute piese precum “Pisică neagră”, “Canadiană”, “Hanul lui Manuc”, “Andri Popa”, “Vară la țară” și multe altele. În perioada 31 iulie - 2 august la Iași a răsunat muzică de bună calitate, au cântat trupele Zero, Compact, Vunk, Holograf și Pasărea Colibri. Pe lângă muzică am avut parte
Palatul Culturii by http://www.iasi4u.ro/stire/palatul-culturii/ [Corola-blog/BlogPost/95626_a_96918]
-
numele Ana-Cristina și că trecutul pe care-l crezuse scos din viața sa are rădăcini profunde. Se înapoiază în România pentru a-l găsi pe necunoscut (care scrie un roman „Relatare despre moartea mea”) și pentru a ieși din blocajul canadian. Moare/se sinucide, ispășindu-și singurătatea prin credință, după ce încercase același lucru prin iubire și ficțiune. A. Romanul nu alunecă involuntar către tema morții; dispozitivul narativ și situația epică sunt angrenate în tematizare de un lucid spirit creator. În mod
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
spun Adam, Patricia și ceilalți, ar trebui să se raporteze la ceea ce ceilalți nu spun, la zonele lor de tăcere. Problema identității lui Anne stă, dincolo de extraneitatea numelui, în ignorarea tăcerii lui Adam și a Patriciei. Ajunsă în noua cultură, canadiană, Ana-Cristina își abandonează numele (devine Anne); renunță la a mai vorbi limba română și se izolează de propria țară și de amintirile ce-și au originea aici. Pe de altă parte, se transmută, crede ea, într-un eu nou: „A
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
trecutul său românesc” (p. 60). Chiar și când îi decedează mama, bunica și bunicul, nu vine în țară la înmormântări, îi este „frică să se întoarcă; în mintea ei, locul natal se confundă cu tărâmul răului” (p. 145). Formula existențială canadiană a Anei-Cristina este de fapt o iluzie. În fond, ceea ce ea consideră a fi noua sa identitate nu reprezintă decât un blocaj în funcționarea unicei sale identități. Identitatea veche sau trecută este „o parte a identității” noastre, este doar o
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri disparate, Anne ajunge la concluzia că se ratase pe cel puțin două planuri. Intelectualmente își alocase toată inteligența ca să-și „ascundă originea, ca să se comporte impecabil în noua lume, cu noua sa
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
ea însăși”, pentru a se regăsi pe sine, Anne hotărăște (grefat pe căutarea lui T. Naumescu) să revină în România. Curajul de a se întoarce și experiența revenirii sunt soluția ieșirii din blocajul emoțional și intelectual al credinței că eul canadian și eul românesc fac parte din identități diferite. Va constata că identitatea este unică, unitară, coezivă și coerentă. Adam consideră întoarcerea lui Anne în România drept un lucru „strict necesar și obligatoriu”, „o formă de terapie” pentru a „ieși din
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
cultural-experiențiale ale propriei personalități, de a-și readuce în formula sa existențială un trecut pe care ani de zile l-a repudiat și care s-a întors la ea tocmai când se credea mai puternică. În timp ce în planul integrării culturale canadiene, Anne se simte tot mai împlinită, în realitatea identității sale se produce o disoluție a eului românesc fundamental, are loc o depersonalizare. Prezența eului românesc este pusă între paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că în lipsa eului românesc este un pustnic exilat în Canada, devine un străin pentru ea însăși. Nemaivorbind în românește intră în deznădejdea incomunicării. Anne își confecționase o „identitate” nouă, canadiană, care în analiză se dovedește o rătăcire, o configurație interioară dezagreabilă. E-mailul lui Naumescu face vizibil lui Anne statutul de iluzie al credinței că a scăpat de numele său și de trecutul său: „crezuse că a și izbutit să scape
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
canadieni vor putea pătrunde în România numai pe bază de viză aplicată pe pașaport. Păi, lăsăm la o parte alte considerente privitoare la tot felul de interese economice unilaterale și referindu-ne numai la baza americană de la Deveselu în timp ce Statul Canadian a beneficiat și încă beneficiază de multă disponibilitate din partea părții române pentru dezvoltarea afacerilor legate de exploatările aurifere din Munții Apuseni, normal și foarte echitabil ar fi fost ca oferta de desființare a vizelor să vină chiar din partea SUA și
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
profit, chiar dacă partenerul e în pericol. Așa s-a întâmplat și cu proiectul de minerit cu cianuri și mina deschisă la Roșia Montană. În momentul de față, acest proiect se află la o răscruce de drumuri. În anul 1997, compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat exploatarea subteranelor Roșia Montană. După trei ani de sondări geologice, s-a descoperit că se pot extrage 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint prin folosirea de explozivi și cianură. Povestea aurului
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
create. Zilele acestea, chiar a fost realizat un puternic miting de susținere a deschiderii minei de la Roșia Montană. Or, privit din toate punctele de vedere, acest proiect este împotriva intereselor statului, dar, mai ales, dăunător cetățenilor din zonă, deși corporația canadiană susține cu tărie că mineritul nu dăunează mediului. Cu toate acestea, sunt regiuni precum Alaska, Tibet, precum și unele state europene care au oprit astfel de proiecte, tocmai pentru că le distrug trecutul, dar și viitorul. Și România a acceptat un astfel
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
dar și de cei care vor veni după tine... Mai avea câteva clipe până la începerea conferinței.Tânărul Dio tocmai și-a finalizat operația de conectare-în direct-cu centrul de distribuire a teleconferențiarilor.Îl interesau două teme,prezentate de o tânără canadiană și un bătrân simpatic din America de Sud.Câteva secunde mai târziu află că poate fi conectat oricând cu savantul sud-american,pentru a-i audia argumentele și vedea constatările în ceea ce privește NOILE VALENȚE ALE FRUMOSULUI ÎN PSIHOLOGIA TIMPULUI LIBER. Costel Zăgan Referință Bibliografică
DEŞERTUL DE CATIFEA (16) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_16_costel_zagan_1365339553.html [Corola-blog/BlogPost/345750_a_347079]
-
Sacre Coeur” din Montreal. Până și-a făcut un rost dormea pe la prieteni, când la unul, când la altul... Cum optimismul și încrederea nu l-au părăsit niciodată, iată că norocul îi vine în ajutor și este angajat la sucursala canadiană a uneia dintre cele mai mari companii de celuloză și hârtie de pe continentul american și chiar din lume, celebra CIP - Canadian International Paper Co. Pionieratul în compania în care va munci mulți ani de-acum înainte (1951-1968) și-l face
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
dintre cele mai mari companii de celuloză și hârtie de pe continentul american și chiar din lume, celebra CIP - Canadian International Paper Co. Pionieratul în compania în care va munci mulți ani de-acum înainte (1951-1968) și-l face în pădurile canadiene, la Clova, una din cele 5 divizii forestiere ale companiei, în calitate de asistent-măsurător. Aici începe să învețe limba engleză și dupa 6 luni se descurcă chiar bine. Din vara lui 1952 - prima sa vară canadiană, este transferat la un turn de
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
1951-1968) și-l face în pădurile canadiene, la Clova, una din cele 5 divizii forestiere ale companiei, în calitate de asistent-măsurător. Aici începe să învețe limba engleză și dupa 6 luni se descurcă chiar bine. Din vara lui 1952 - prima sa vară canadiană, este transferat la un turn de observație contra incendiilor, după ce în prealabil făcuse un curs în acest domeniu. Lucra în echipă cu prietenul și colegul său, Eugen Ștefănescu: „A fost o perioadă greu de uitat pentru mine. Nu doar pentru că
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
legătură cu civilizația era un telefon de pădure (nu-mi aduc aminte să fi avut și un radio!) și odată pe lună, un drum de-o zi întreagă, pentru a ne aduce proviziile.” În al doilea an petrecut în pădurile canadiene urcă o treaptă profesională și devine asistent-verificator. Muncea cu conștiinciozitate dar se săturase de plafonare, pentru că tânărul inginer știa că poate mai mult. Își argumentează în fața conducerii nemulțumirea și susține ideea că poate mai mult. Inițiativa dă roade și este
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
se săturase de plafonare, pentru că tânărul inginer știa că poate mai mult. Își argumentează în fața conducerii nemulțumirea și susține ideea că poate mai mult. Inițiativa dă roade și este repartizat pentru a face studii de producție, pe teren, în pădurile canadiene. Studii de producție, statistici forestiere și cercetări operaționale Perioada care urmează în viața domnului Tiberiu Cunia este una de muncă asiduă, de studiu efectuat pe teren, de calcule și analize cărora le găsește rezolvarea prin noi metode logice, matematice. Avea
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Ecouri > GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ Autor: Elenă Buică Publicat în: Ediția nr. 115 din 25 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Primăvară canadiană este o mofturoasa. Stă cam mult în prag până să pășească mai hotărât spre noi. Ne lasă prea mult să tânjim după frumoasele primăveri din țara noastră de baștină. Se pregătesc Sfintele Sărbători ale Pastelor să ne aducă bucuria reînvierii
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_in_prag_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
mal, sub pietre se află apă limpedelui izvor, etc. Ca să fac și eu un pas spre cei ce ma îndeamnă să mă scutur de nostalgie, acum am optat pentru descrierea unor zile mohorâte sau momente mai sâcâitoare din această primăvară canadiană care diferă de cea timpurie românească, dar știu de la bun început că și dintre aceste rânduri se vor ivi mugurii încrederii în viață, se va întrezări culoarea trandafirie și promisiunea unor frumuseți viitoare. Mi-a venit în minte o călătorie
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_in_prag_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
Ziua Națională a României va fi sărbătorită și de românii din Calgary, Alberta, Canada în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Culturală a Românilor Canadieni - RCCAC. Seară care va reuni un mare număr de români ce locuiesc în Alberta va debuta cu premiera filmului Un alt colț de Românie al carui producător și director este jurnalistă stabilită în Canada , Daniela Apostoaei . Documentarul prezintă povestea comunității
‘Un alt colt de Romanie “ –AnOtherLittle Romania in Canada by http://uzp.org.ro/un-alt-colt-de-romanie-anOther-little-romania-in-canada/ [Corola-blog/BlogPost/93303_a_94595]
-
debuta cu premiera filmului Un alt colț de Românie al carui producător și director este jurnalistă stabilită în Canada , Daniela Apostoaei . Documentarul prezintă povestea comunității românești din Alberta și întoarce filă timpului în istoria primilor emigranți români sosiți pe tărâm Canadian în 1883. Pe parcursul celor 50 de minute ale filmului atât publicul canadian cât și cel român vor fi martorii unor povești de viață și experiențe trăite de cei aflați acum la generații distanță de pionierii acelor timpuri. Mărturii ale românilor
‘Un alt colt de Romanie “ –AnOtherLittle Romania in Canada by http://uzp.org.ro/un-alt-colt-de-romanie-anOther-little-romania-in-canada/ [Corola-blog/BlogPost/93303_a_94595]
-
și director este jurnalistă stabilită în Canada , Daniela Apostoaei . Documentarul prezintă povestea comunității românești din Alberta și întoarce filă timpului în istoria primilor emigranți români sosiți pe tărâm Canadian în 1883. Pe parcursul celor 50 de minute ale filmului atât publicul canadian cât și cel român vor fi martorii unor povești de viață și experiențe trăite de cei aflați acum la generații distanță de pionierii acelor timpuri. Mărturii ale românilor care au luat drumul exilului, fugind din țară înainte de Revoluția din 1989
‘Un alt colt de Romanie “ –AnOtherLittle Romania in Canada by http://uzp.org.ro/un-alt-colt-de-romanie-anOther-little-romania-in-canada/ [Corola-blog/BlogPost/93303_a_94595]
-
la care au apărut scrierile mele despre Canada în cei 15 ani de prezență neîntreruptă. Pentru mine personal, se mai adaugă două aniversări: rotunjirea vârstei la 85 de ani și a celor 20 de ani de când am pășit pe tărâm canadian. Așadar, am considerat că este timpul unei retrospective. In tot acest timp, am trăit și trăiesc între două lumi ca într-o poză suprapusă. Peste peisajul complex, interesant și incitant al realității canadiene, țara mea de adopție, se suprapune cel
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1496716950.html [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]