53 matches
-
Wilhelm Johannsen și utilizați pentru prima dată într-o lucrare a sa din 1903 în limba daneză, tradusă imediat în germană.6 Wilhelm Johannsen (1857-1927), botanist danez născut la Copenhaga, specializat în genetica și fiziologia plantelor. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Veterinară și de Agricultură“ și ulterior profesor de botanică și fiziologia plantelor. Unele din rezultatele sale îl opun unor cunoscuți darwiniști contemporani în ceea ce privește distribuția variației genetice supuse selecției naturale. Johannsen introduce termenul de genă, în opoziție cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
regiuni ale cromozomului cu benzi întunecate sau clare). Diferitele încrucișări ale Drosophilelor mențin așezarea pe cromozom a sute de locusuri genetice distincte, fapt ce dă operației de bandare veridicitate, aceasta reflectându-se în cartografierea genică. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Alfred Henry Sturtevant (1891-1970) a construit prima hartă genetică a unui cromozom (1913). Urmărind dez voltarea musculițelor de oțet, el a măsurat distanța embrionară între apariția diferitelor organe cu o unitate care a fost numită „sturt“ în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că respectiva cândva „ipoteză“, confirmată ulterior, s-a bazat pe experimentele efectuate cu raze X ale lui George Wells Beadle (1903-1989) și Edward Lawrie Tatum (1909-1975), care au avut drept „cobai“ ciuperca microscopică Neurospora crasa. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Un alt membru marcant al celebrei echipe de geneticieni de la Columbia University din New York a fost Curt Stern (1902-1981). În 1931, C. Stern a demonstrat în premieră existența crossing-over-ului cromozomilor omologi la Dro sophila melanogaster, la numai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ca agenți cauzatori ai unor cancere diferite bacterii, levuri, fungi, protozoare, spirochete și coccidii. Din păcate, investigațiile riguroase de verificare efectuate ulterior, nu au putut furniza dovezi peremptorii pentru rolul carcinogen al acestor germeni suspectați. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială În 1926, Premiul Nobel era atribuit danezului Johannes Andreas Grib Fibiger (1867-1928), profesor de anatomie pa tologică la Copenhaga, care a susținut, evident eronat, că protozoarul numit de el Spiroptera carcinoma ar produce cancer la șoareci și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
suburbie a Parisului). Aici Oberling și-a început cercetările de oncologie împreună cu Maurice Guerin pentru: izolarea de linii celulare tumorale, studiul mecanismului de metastazare precum și studiul eritroblastozei aviare și ulterior studiul agentului ultrafiltrabil al leucemiei aviare. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială iar împreună cu elevii formați de acesta, a continuat studiile de oncogeneză virală. Cercetările au fost întrerupte la începutul războiului, iar Oberling a părăsit Franța pentru o misiune în Teheran (Iran). După 2 ani de activitate intensă, el
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care să le centrifughez la diferite viteze. Am constatat că acest tratament brutal nu distrugea componentele celulei, pe care, în cele din urmă, reușeam să le obțin întrucâtva separate, dar nu prea bine purificate“.18 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială 18 A Claude, The Coming age of Cell, Le Prix Nobel en 1974, Stockholm, 1975, Imprim. Royale P. A. Norsed & Nöner. Albert Claude separa astfel prin ultracentrifugare, în 1934, primele organite celulare, respectiv acele large particles (identificate ulterior
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mamei sale) a fost soția lui Alan Loyd Hodgkin (1914-1998), care a primit premiul Nobel pentru lucrările dedicate mecanismelor ionice implicate în procesele de excitație-inhibiție la nivelul membranei neuronului, cu trei ani înaintea socrului său. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială O altă dovadă a implicării virusu rilor în etiologia unor neoplazii la animale a fost adusă în 1932 de către Richard Edwin Shope (1901-1966) de la Rockefeller Institute din Prince ton. Acest cercetător a descris, inițial la iepurii sălbatici
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Premiului Nobel în 1977, alături de Roger Guillemin și Andrew Schally, pentru dezvoltarea tehnicii de radioimmunoassay, RIA). Importanța „modelului oncogenic“ Gross de la șoarecii liniei genetice C3H, s-a vădit în interpretarea de după 1980 a infecțiilor retrovirale limfotrope. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială la om include „virusul human-T cell lymphotropic I“ (HTLV-1) și XMRV, în timp ce polyomavirusul murin este strâns înrudit cu „human Merkel cell polyomavirus“, care cauzează la om majoritatea formelor de carcinoame cu celule Merkel. Virusurile polioma Acești agenți
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
față de SV40. Amintim că și în România, Nina Șahnazarov, de la Institutul de Virusologie „Șt. S. Nicolau“ din București, a putut dovedi încă din 1970, că SV40 este capabil să transforme celule umane cultivate in vitro.39 Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială După 1990, cercetările italianului Michele Carbone de la Facultatea de medicină a Universității „La Sapienza“ din Roma, au pus în evidență prezența virusului SV40 în 60 % din tumorile mezoteliale pulmonare umane studiate.40 După anul 2000, numeroase alte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tehnicile de imunofluorescență (IF) pentru detectarea antigenelor virale în celulele producătoare de virus, soții Werner și Gertrude Henle au înscris, după 1966, contribuții de esență la cunoașterea virusului VEB și a implicării sale în carcinogeneză. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Folosirea IF a avut ca rezultat detectarea unui nivel ridicat al titrurilor de anticorpi contra antigenelor virale, la pacienți cu limfom Burkitt (W. Henle și G. Henle, 1966)46 și ulterior la un al doilea cancer uman
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lung.“ Studiul numit „Gambia Hepatitis Intervention Study (GHIS)“ a fost inițiat de „International Agency for Research on Cancer (IARC)“ în 1986. Pe loturi randomizate ale populației din Gambia, a fost evaluată protecția oferită de vaccinarea HBV. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială administrată în primul an de viață contra infecției primare, apariția la purtători cronici și apariția cancerului hepatic primar. Rezultatul, raportat după 9 ani de la introducerea vaccinului, indică un grad ridicat de protecție (83% contra infecției primare și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a dovedit implicarea virusului Herpes 8 în etiologia tumorii Kaposi și respectiv a virusului tumorigen al carcinomului cu celule Merkel. De la stânga la dreapta: Patrick Moore, soția sa - Yuan Cheng, Huichen Feng și Masa Shuda. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială 49÷95.qXp PC•RI•IC•AM 05.02.2015 12:06 Page 61 l Virusul herpetic asociat sarcomului Kaposi Acest tip de sarcom, care apare consecutiv stărilor de imunodeficiență (în special SIDA), era cunoscut ca entitate clinică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și colaboratorii săi. Ni se pare interesant să relatăm cum s-a desfășurat disputa franco-americană privitoare la prioritatea descoperirii virusului HIV, deschizător de drum pentru invazia ulterioară a organismului cu bacterii, fungi și virusuri oportuniste. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Descrierea clinică a SIDA și aspecte ale epidemiologiei acestei boli. Prima descriere a imunodeficienței dobândite ca entitate clinică, a fost făcută în SUA de către M. S. Gottlieb și colaboratorii, în 1981; ei au fost frapați de prezența
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a) problema tumorală este o problemă celulară; b) în mod tipic, fiecare tumoră ia naștere dintr-o singură celulă; c) această celulă tumorală primordială conține, din cauza unui proces anormal, un complex cromozomial definit și eronat combinat. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială tendințe de proliferare celulară rapidă, caracteristică transmisă la toate generațiile de descendenți ai celulei neoplazice primordiale. Mutația somatică, ca eveniment determinant al oncogenezei, a fost intuită de Th. Boveri, dar a fost amplu comentată într-o teorie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
K.B. izolată de H. Eagle dintr-un carcinom bucal ș.a. l P. Weiss face prima observație privind inhibiția de contact (1946). Numele fenomenului a fost însă introdus de către George J. Todaro și colab. în 1965. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Cercetând comportamentul celulelor izolate in vitro, P. Weiss a constatat că atunci când două celule normale ajung în contact, ambele își opresc multiplicarea. Așa se realizează, în fapt, monostratul celular. Mai târziu, G. J. Todaro ș.a. au dovedit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au fost răsplătite cu premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009. Comitetul Nobel precizează că distincția le-a fost acordată pentru cercetările lor privitoare la modul în care telomerele și enzimele telomeraze protejează cromozomii. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială D. Explorarea genotipului ca sursă a cunoașterii cauzelor patogenice primare Ca preambul, ne permitem să reamintim înțelesul câtorva termeni uzuali în genetică și în oncogenetica virală, în special. Genomul definește întreaga panoplie de gene și de secvențe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tumorale de tip C ARN într-o formă neexprimată în aceste celule somatice ca și în celulele germinative (și care persistă sute de generații în culturi celulare, fără o producție evidentă de virus). Teoria susține conjectural Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială existența de virogene endogene (codificatoare de particule C) și oncogene (responsabile cu transformarea oncogenă a celulelor normale) care sunt ținute neexprimate prin mecanisme efectuate de represori din celulele normale. În acest mod, variați agenți fizico-chimici carcinogeni ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ambientali, în producerea diferitelor îmbolnăviri. Genomica s-a afirmat cu forță după 1975, când pe drumul deschis de W. Fiers și colaboratorii săi, s-au angajat biochimiștii Frederick Sanger (n. 1918) de la Universitatea din Cambridge (Anglia). Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială de la Universitatea Harvard, SUA,93 care între 1975 și 1977 au reușit să impună metode noi de secvenționalizare a ADN. Pentru lucrările lor, acești trei oameni de știință au primit premiul Nobel pentru chimie pe 1980. De
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
următorilor 13 ani (1990-2003) sub conducerea și finanțarea unui consorțiu internațional, International Human Genome Sequencing, format din 20 de centre de cercetare aflat în șase țări avansate în domeniul geneticii moleculare - SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Franța, China. Numai între 1999 și 2003, specialiștii au efectuat 90 % din secvenționalizările ce au dus la versiunea finală a genomului uman. Obiectivele proiectului au fost: - identificarea tuturor celor aproximativ 20.000-25.000 de gene din ADN
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
număr critic de astfel de modi ficări, ele devin celule „canceroase“. Detectarea modificărilor genetice precanceroase în decursul timpului, până la apariția celulei canceroase și expansiunea unei clone canceroase din această celulă. Fig. 1-128. Robert A. Weinberg. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Obiectivele concrete ale CGAP sunt: - obținerea de date genomice de la șoarece și om, incluzând secvențele fragmentelor exprimate (ESTs), tiparul expresiei genelor („Serial Analysis of Gene Expression Genie“), polimorfismul unui singur nucleotid (SNPs) și informația citogenetică (de ex.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mase de țesut tumoral a cărui evoluție printr-un proces de selecție naturală poate avea ca rezultat apariția de tumori benigne sau maligne. Vom detalia toate aceste procese în capitolul Dinamica procesului carcinogen (p. 324-328). 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială . Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză 2.1. Câteva repere istorice Dacă până către 1950 studiile dedicate multiplicării celulare erau considerate ca aparținând citologiei „normale“, rostul lor fiind acela de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
doar la infecția cu HTVL-1 (virusul leucemiei „japoneze“ cu limfocite T). Concluziile generate de aceste aserțiuni sunt: a) Integrarea virusurilor modulează activitatea miARN-urilor celulare și a genelor care codifică miARN-urile celulare. Se estimează că mulți miARN favorabili transformării canceroase sunt activați de integrarea virală în vecinătatea genelor care-i codifică. Integrarea virusului hepatitei B este urmată mai frecvent de apariția hepatocarcinoamelor, atunci când respectiva „ancorare“ virală se face în așa numitele „situsuri fragile“ (M. A. Feitelson și J. Lee, 2007
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
A20 este un factor de necroză tumorală care blochează moartea celulelor acționând asupra proteinei 53 (p53). Se știe că, în mod normal, fiziologic, p53 mediază apoptoza, fapt ce duce la eliminarea celulelor inutile economiei organismului ori anormale, cum sunt cele canceroase. Inhibând acțiunea p53, factorul A20 contribuie la persistența (imortalizarea) celulelor neoplazice. Este vorba de doi ARN cu moleculă mică, nepoliadenilați (necodanți) situați preferențial în nucleu. Aceștia sunt codificați de regiunea BCRF1 a genomului viral și sunt transcriși de polimeraza celulară
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
răspuns la toate întrebările. Bun: am cumpărat-o în august, iar august era luna în care murise tata și... Stop, mă întrerupse scriitorul. Exista un imperiu de întrebări și nu se putea răspunde la ele - erau mult prea multe, toate canceroase. În schimb, scriitorul mă îndemna să merg la colegiu. Vroia să ridic Numere Minus - manuscrisul lăsat de Clayton în biroul meu. Îmi va furniza un răspuns, mă asigura scriitorul. Dar răspunsul nu va face decât să-ți pui alte întrebări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
corpurile goale și dizgrațioase ale concubinelor adormite. Trupurile flasce ale acestora îi revelează încă o dată caracterul efemer al lumii. Deși acele femei erau tinere și frumoase, viitorul Buddha le vedea ca pe niște bătrâne oribile, ca pe niște leproase și canceroase sau cu alte boli îngrozitoare. El meditează în continuare: La ce bun coroana? Ce înseamnă binele pe care un prinț puternic și binevoitor îl poate face supușilor săi? Cât de deșarte sunt bucuriile victoriilor militare și ale cuceririlor dacă învingătorul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]