48 matches
-
ar ocupa exclusiv de valorificarea talentului literar. Aș trata talentul literar ca pe una din resursele naturale ale țării. Ceea ce înseamnă că l-aș demitologiza și l-aș exploata rece și nemilos. Aș avea, în această ipostază, nu un suflet candriu de papugiu, ci unul de capitalist. Aș proceda asemenea celor care exploatează zăcămintele de uraniu (nu spun aur, ca să nu remitologizez subiectul). Întâi aș prospecta terenul. Am experiență în direcția asta, pentru că decenii la rând am susținut rubrici de “poșta
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
În fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească) Cod portocaliu de grindină cu avioane reale într-o noapte, olandă, într-un lan cu lavandă, Iolandă! Fără escale, precum Socrate în vetustele sale sandale arhetipale m-am prezentat la Chișinău pentru poeticul sinedriu. Candriu m-am trezit citat pe lista poeților favoriți ai lui Vladimir Putin (semăn, este adevărat, cu magul Grigorie Rasputin - am fost confundat cu Evghenie Evtușenko sau cu Eugen Cioclea?) (Fusei, recent, la Alba-Iulia, pe altă listă! Avui ocazia să recitesc
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
3224, 2000). Participiul împachetat (cu sensul "beat") poate face aluzie la limitarea mișcărilor; adjectivul basculant (cu același sens) - la nesiguranța lor. În argoul românesc din secolul al XIX-lea a fost atestat cu sensul de "amețit, (ușor) beat" și adjectvul candriu - "Să ne facem candrii și s-adormim" (Baronzi 1862; cf. Orășanu 1861). Cred că nu e întîmplător faptul că argoul are mai puține cuvinte pentru bețiv: starea de beție fiind considerată normală, nu mai e nevoie de o denumire specială
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
cu sensul "beat") poate face aluzie la limitarea mișcărilor; adjectivul basculant (cu același sens) - la nesiguranța lor. În argoul românesc din secolul al XIX-lea a fost atestat cu sensul de "amețit, (ușor) beat" și adjectvul candriu - "Să ne facem candrii și s-adormim" (Baronzi 1862; cf. Orășanu 1861). Cred că nu e întîmplător faptul că argoul are mai puține cuvinte pentru bețiv: starea de beție fiind considerată normală, nu mai e nevoie de o denumire specială pentru cel care o
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
putin vitalitatea procedeului. Un poet la care se găsesc toate jocurile formale posibile e Șerban Foartă. În volumul sau Areal (București, Cartea Românească, 1983), tăietura în plin cuvînt e însoțită de cuprinderea în rîma a fragmentului rămas: "mai tandre mai candrii mai pișichere/ mai volnice mai largi mai adecua-/ te mai versicolore mai alene/ mai lîncede mai strîmbe mai scalene/ mai vagi mai nustiucum mai vinoncoa..." (p. 23). Procedeul permite astfel și crearea de rîme rare, în situațiile în care inventarul
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
ar spune, n-are poză de burg. Și nu pentru că-i lipsesc zidurile prejmuitoare, turlele montante, armurile. Mai curînd, fiindcă poartă în portvizit cu totul alte povești. Puține legende, fumegînd a coadă pîrlită de balaur, și din belșug romanțe de candrii sau story-uri de adunare, de la hramuri bisericești la zaiafeturi mirene și five o'clock-uri cu ștaif. Istoria lui, bună-rea, cu lupte și încăierări de stradă, cu fustanele și jobene, s-a scris pe apucate, mai nostalgic ori mai sec. Și
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
sevda din Bosnia. Regăseam mirosul de boia roșie, mesele de sub platanii din Mostar sau Saraievo, taraful de țigani în costume ponosite, cântând pe scripcile lor ca și cum trebuiau să elibereze lumea, urgent, de o povară insuportabilă. Era aceeași tristețe echivocă și candrie, aceeași nestare, aceeași nebunie. În orașul Quetta - spune o legendă persană - împăratul sasanid Bagram Gor adunase, pentru a-și înveseli curtea, zece mii de jongleri și muzicanți țigani care, după ce și-au primit plata, l-au înșelat și au dispărut spre
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
iluziile, cea a prieteniei a rezistat cel mai mult. Florin Iaru Mai toate cronicile pe care le-a avut în presa literară prima carte a lui Florin Iaru acreditau imaginea unui sentimental disimulat, un soi de clovn trist, un suflet candriu în stare de gingășii și cruzimi deopotrivă de mari. Toată harababura de obiecte cotidiene, de citate din clasici (cu preferință pentru pașoptiști), de dialoguri nichi-tastănesciene și nu prea, de ironie și sarcasm - frați siamezi adoptați de generația '80 din spusele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ibrahim, alb găleată cu var ca mortu și bărbos, știți care, ușchitu care ie asociat cu Abenhaldun. O sută și juma dă druzi și cu ei ăia patru maeștri! Doctoru Abenhaldun iera gata să mă prinză În brațe; da ăilanți, candriii care zic că alba-i neagră, plini stup dă superstiții și preziceri, nu s-au lăsat mai nașpa și s-au șucărit pă iel În druzește. Bietu Abenhaldun a dat să-i Înduplece, da pân la urmă a tret să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
văzut bățu, Îmi zburase dân mână; și avea sânge pă bot. Abia atunci m-am prins că chiar io-l mierlisem. Da negreșit, când am auzit râsu și urletu, m-am aiurit o clipă și-am schimbat ordinea zodiilor: pă candriu Îl cosisem dă zăpăcit. Poate iera chiar unu din ăia patru meșteri. M-am pus În prag la galerie și am strigat după iei. N-a răspuns nime. Dă groază, am izbit-o la goană În fundu galeriei; repetam Încetișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ți-am cântat io dă mai multe ori că m-am născut cam pân Puerto Mariscalito, care a fost plaja romanțioasă unde dântodauna donșoarele dă la noi vin să să scape dă friguri. Tata a fost unu din ăia nouășpe candrii dă la zavera dân 6 iunie și, când s-a-ntors moderații la governat, a trecut cu toată gașca dă republicani dă la gradu dă Colonel dă Ață la ăl de mic poștaș fluvial pântre bălți. Ghiara temută, care aldat Învârtea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că-n depozit ținea la piteală decât surpriza cu grămezi peste grămezi dă foi dă tutun holandilla ș-o osânză dă unelte uitate, moștenire dă la fosta Casă dă Licitație pentru Bunuri dă Consum E.K.T., care Închirease stabilimentu naintea lu candriu dă don Alejandro. Da, fincă vorbirăm de Moño, dăgeaba mai camuflăm că motanu iera din confreria care vrăjmășea beciu, că glisa pă scară o dată și se ușchea dă o sută, parcă l-ar fi Înghioldit Zgaibarace cu pintenoii. Așa streche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zi mi-a ajuns În urechi vorbă coaptă cum că hărăbaia din Belgrano au năruit-o când cu sestematizarea. Pujato, 11 septembrie 1946. SEMNUL Geneza, IX, 13 — Acolo, fix unde merge ochiu, are să-i vină la soroc pă chelie lu candriu dă Lumbeira să-mi poată lua alt completo, că facturicile Îți dau putere și subsemnatu n-ar zice că nu la o pereche dă chifle ghiftuite cu unt și o ensaimadita unsuroasă care, cu degetu dop la năsoi de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a aterizat pă dușamea o foaie d-ălea de le corija don Wenceslao. Io Îmi știu la țanc obligațiili și m-am pus În patru labe pă rămășiță, s-o adun. Mai bine stam În banca mea: c-am ginit un candriu din ăi mai slobozi la jgheab și m-am stacojit la moacă. Mi-am ținut naturelu cum m-a ținut curelile și i-am dat-o napoi ca pe-o preacurată iconiță. Steaua mea a bună a vrut ca don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nici că-i păsa, cu parpalacu pă el, parcă io ieram neica nimeni lângă vânzătoarea dă havane Hoyos de Monterrey. Gestu ăla, care atâtea altele aveau să-l confirme, mi-a fost dă revelație. M-am prins pă loc că candriu iera dă alt soi, din ăi dă călăresc pă cai mari. Ce să scornesc ca să mă bag În lumea lui dă grubări? Nu-ți pot amărunți acilea avatarurili și piedicile care nu le-am putut târcoli În campania care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cele sfinte, și-ajungi în poala lui Michiduță, orice heruvim are sub bască niște cornițe, încă molcuțe, la noi descinde Dumnezeu ca generalul, „mătărângă ai zis, țopârlane, păi asta să-ți răsară, să-nflorească, să-ți umple ogoru’...”. Continuați, continuați... - Candrii blereduiți... - Care scot din piatra folozofală pusă-n alambic răchie... dă sticla aproape. - Chiar haine de gală, fiufiu... încerc să par destins, deși rămân cu mâna pe clanța ușii. - Te-am prevenit, hai, intră... Și să mai știi că-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
efect deliberat,funcționează calitativ.Arta de a stăpâni trăsăturile caracteristice curentului amintit și limbajul folosit fac posibilă recunoașterea apartenenței textului la școala postmodernismului,de către oricare cititor. Participant:Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil" </biography> Predestinare candrie a lumii astrale Predestinare candrie a lumii astrale în vuiet de moarte născută din vidul de vremuri crezute uitate blestem ca o învăluială căzut pe arcă în plutire sub bolta cerească culoarea ei sânge soare în doliu suflet cenușă în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de a stăpâni trăsăturile caracteristice curentului amintit și limbajul folosit fac posibilă recunoașterea apartenenței textului la școala postmodernismului,de către oricare cititor. Participant:Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil" </biography> Predestinare candrie a lumii astrale Predestinare candrie a lumii astrale în vuiet de moarte născută din vidul de vremuri crezute uitate blestem ca o învăluială căzut pe arcă în plutire sub bolta cerească culoarea ei sânge soare în doliu suflet cenușă în lutul crăpat timpuri trecute în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pământ cu un zgomot mai al naibii decât al unei basculante ce descarcă o tonă de tablă și ne-am trezit mai netezi și mai curați decât un cur de copil... ...Dar coropișnițe, viermișori, gândăcei, nu pentru că ar fi ea candrie - tot turuia fără să știm de ce Bruță - ne trimite fermecătoarea, de atâta amar de ani, să-i procurăm... comentă Gabi cel Norocos. 52 DANIEL BĂNULESCU Un al treilea a primit darul să-i facă să se miște, să scoată limba
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spinarea străduțelor... - ...Bre, păi atunci pe lângă ce halește ea, ce șmenuiesc eu de prin gunoaie e curată mâncare de restaurant!... Cum să-și pună ea, bre, dihania, bunătate de gingie, pe unsoarea de la bicicletă?!... Nu ți-am parlit că e candrie?!... Dar dacă nu-i nici prea defunctă - tropăi lunganul, mergând în echilibru pe cantul unor fișete metalice, verzui, răsturnate și întinzîndu-și, ca pe o rufă, pe mutră zâmbetul lubric - și n-are nici vreo față prea tamponată, poți să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trase din oblon la ceilalți și zise iar: Să-mi dai drumul la nămiaz, Să-ți aduc bătrân și breaz, Să-mi dai drumul la chindie, Să-ți aduc de-o herghelie. S-aduc tata cailor, Și muma cârlanilor... - Așa, candriule! Așa... făcea Sandu între două înghițituri. Guristul iar gungurea. Florea a pus laba pe masă: - Brava, ostreață! Halal de mă-ta de te-a făcut! - Stați colea de înfulecați și voi ceva! i-a poftit Bozoncea. Țiganii nu prea se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ne-am mai văzut de mult! Bea și miră-te că ne găsești, că iar am fost la mititică, dar ne-am întors! El abia punea gura. - Nu ți-o fi foame? Ți-o fi frică să nu te matolești, candriule! se mira cel tânăr. A început Sandu să plângă. S-a ridicat Paraschiv în picioare. - Lasă-l! s-a rugat ăl bătrân. Hoțul a scos șișul pe masă. I-a zis vînzătorului: - Să-ti cânte de moarte! închină-te! Guristul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
consumat în plină dictatură, și numai hormonii în buiestru m-au plasat cît de cît în marginea ei, într-un microcosm pe care mi l-am confecționat cu oarecare perfidă pricepere managerială. Dincolo de presiunea unui cotidian irespirabil, exista noaptea sufletelor candrii, de care Iașii n-au dus lipsă niciodată. Dispărută doar odată cu dispariția trăsurilor. Noaptea, dar și ziua, cu evadările mirifice între coline, dincolo de dizgrațioasele blocuri-turn. Proaspăt absolvent de litere, eram încadrat... desenator la unicul organ local, clipa vital compensatoare însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]