48 matches
-
treci de revizia care vine. Și a naibii revizie se apropia cu viteza sunetului. Mai rămăseseră doar trei luni și opt zile. --Cum, mamy, nici măcar votculița cea de toate zilele? --Nici! Economie la sânge, că ne mănâncă revizia! Bietul suflet candriu, de taximetrist, capitalist, gemea înăbușit de gândurile astea pâcloase, printre care, abia se mai zăreau visele lui albe, de businessman împlinit. Dar, nu se lasă el doborât. Va ține cu dinții de pleașcă. Rezervorul este plin, motorul toarce ca o
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
Acasă > Poeme > Devotament > NECONDIȚIONAT Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului candriu ce sunt m-am pus pe râs și nimeni nu-mi arată degetul făcător de liniște ei știu oare că nu nebunia mă înveselește în plină zi poate m-ar vrea un plângăcios dar eu nu-mi plâng iubirile ele
NECONDITIONAT de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374738_a_376067]
-
consumat în plină dictatură, și numai hormonii în buiestru m-au plasat cît de cît în marginea ei, într-un microcosm pe care mi l-am confecționat cu oarecare perfidă pricepere managerială. Dincolo de presiunea unui cotidian irespirabil, exista noaptea sufletelor candrii, de care Iașii n-au dus lipsă niciodată. Dispărută doar odată cu dispariția trăsurilor. Noaptea, dar și ziua, cu evadările mirifice între coline, dincolo de dizgrațioasele blocuri-turn. Proaspăt absolvent de litere, eram încadrat... desenator la unicul organ local, clipa vital compensatoare însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor vechi, Un azil de bătrâni (stație terminus pentru „vechituri umane”), Trustul cerșetorilor (demistificare ratată a antreprenorilor
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
efect deliberat,funcționează calitativ.Arta de a stăpâni trăsăturile caracteristice curentului amintit și limbajul folosit fac posibilă recunoașterea apartenenței textului la școala postmodernismului,de către oricare cititor. Participant:Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil" </biography> Predestinare candrie a lumii astrale Predestinare candrie a lumii astrale în vuiet de moarte născută din vidul de vremuri crezute uitate blestem ca o învăluială căzut pe arcă în plutire sub bolta cerească culoarea ei sânge soare în doliu suflet cenușă în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de a stăpâni trăsăturile caracteristice curentului amintit și limbajul folosit fac posibilă recunoașterea apartenenței textului la școala postmodernismului,de către oricare cititor. Participant:Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil" </biography> Predestinare candrie a lumii astrale Predestinare candrie a lumii astrale în vuiet de moarte născută din vidul de vremuri crezute uitate blestem ca o învăluială căzut pe arcă în plutire sub bolta cerească culoarea ei sânge soare în doliu suflet cenușă în lutul crăpat timpuri trecute în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pământ cu un zgomot mai al naibii decât al unei basculante ce descarcă o tonă de tablă și ne-am trezit mai netezi și mai curați decât un cur de copil... ...Dar coropișnițe, viermișori, gândăcei, nu pentru că ar fi ea candrie - tot turuia fără să știm de ce Bruță - ne trimite fermecătoarea, de atâta amar de ani, să-i procurăm... comentă Gabi cel Norocos. 52 DANIEL BĂNULESCU Un al treilea a primit darul să-i facă să se miște, să scoată limba
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spinarea străduțelor... - ...Bre, păi atunci pe lângă ce halește ea, ce șmenuiesc eu de prin gunoaie e curată mâncare de restaurant!... Cum să-și pună ea, bre, dihania, bunătate de gingie, pe unsoarea de la bicicletă?!... Nu ți-am parlit că e candrie?!... Dar dacă nu-i nici prea defunctă - tropăi lunganul, mergând în echilibru pe cantul unor fișete metalice, verzui, răsturnate și întinzîndu-și, ca pe o rufă, pe mutră zâmbetul lubric - și n-are nici vreo față prea tamponată, poți să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trase din oblon la ceilalți și zise iar: Să-mi dai drumul la nămiaz, Să-ți aduc bătrân și breaz, Să-mi dai drumul la chindie, Să-ți aduc de-o herghelie. S-aduc tata cailor, Și muma cârlanilor... - Așa, candriule! Așa... făcea Sandu între două înghițituri. Guristul iar gungurea. Florea a pus laba pe masă: - Brava, ostreață! Halal de mă-ta de te-a făcut! - Stați colea de înfulecați și voi ceva! i-a poftit Bozoncea. Țiganii nu prea se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ne-am mai văzut de mult! Bea și miră-te că ne găsești, că iar am fost la mititică, dar ne-am întors! El abia punea gura. - Nu ți-o fi foame? Ți-o fi frică să nu te matolești, candriule! se mira cel tânăr. A început Sandu să plângă. S-a ridicat Paraschiv în picioare. - Lasă-l! s-a rugat ăl bătrân. Hoțul a scos șișul pe masă. I-a zis vînzătorului: - Să-ti cânte de moarte! închină-te! Guristul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iluziile, cea a prieteniei a rezistat cel mai mult. Florin Iaru Mai toate cronicile pe care le-a avut în presa literară prima carte a lui Florin Iaru acreditau imaginea unui sentimental disimulat, un soi de clovn trist, un suflet candriu în stare de gingășii și cruzimi deopotrivă de mari. Toată harababura de obiecte cotidiene, de citate din clasici (cu preferință pentru pașoptiști), de dialoguri nichi-tastănesciene și nu prea, de ironie și sarcasm - frați siamezi adoptați de generația '80 din spusele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ibrahim, alb găleată cu var ca mortu și bărbos, știți care, ușchitu care ie asociat cu Abenhaldun. O sută și juma dă druzi și cu ei ăia patru maeștri! Doctoru Abenhaldun iera gata să mă prinză În brațe; da ăilanți, candriii care zic că alba-i neagră, plini stup dă superstiții și preziceri, nu s-au lăsat mai nașpa și s-au șucărit pă iel În druzește. Bietu Abenhaldun a dat să-i Înduplece, da pân la urmă a tret să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
văzut bățu, Îmi zburase dân mână; și avea sânge pă bot. Abia atunci m-am prins că chiar io-l mierlisem. Da negreșit, când am auzit râsu și urletu, m-am aiurit o clipă și-am schimbat ordinea zodiilor: pă candriu Îl cosisem dă zăpăcit. Poate iera chiar unu din ăia patru meșteri. M-am pus În prag la galerie și am strigat după iei. N-a răspuns nime. Dă groază, am izbit-o la goană În fundu galeriei; repetam Încetișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ți-am cântat io dă mai multe ori că m-am născut cam pân Puerto Mariscalito, care a fost plaja romanțioasă unde dântodauna donșoarele dă la noi vin să să scape dă friguri. Tata a fost unu din ăia nouășpe candrii dă la zavera dân 6 iunie și, când s-a-ntors moderații la governat, a trecut cu toată gașca dă republicani dă la gradu dă Colonel dă Ață la ăl de mic poștaș fluvial pântre bălți. Ghiara temută, care aldat Învârtea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că-n depozit ținea la piteală decât surpriza cu grămezi peste grămezi dă foi dă tutun holandilla ș-o osânză dă unelte uitate, moștenire dă la fosta Casă dă Licitație pentru Bunuri dă Consum E.K.T., care Închirease stabilimentu naintea lu candriu dă don Alejandro. Da, fincă vorbirăm de Moño, dăgeaba mai camuflăm că motanu iera din confreria care vrăjmășea beciu, că glisa pă scară o dată și se ușchea dă o sută, parcă l-ar fi Înghioldit Zgaibarace cu pintenoii. Așa streche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zi mi-a ajuns În urechi vorbă coaptă cum că hărăbaia din Belgrano au năruit-o când cu sestematizarea. Pujato, 11 septembrie 1946. SEMNUL Geneza, IX, 13 — Acolo, fix unde merge ochiu, are să-i vină la soroc pă chelie lu candriu dă Lumbeira să-mi poată lua alt completo, că facturicile Îți dau putere și subsemnatu n-ar zice că nu la o pereche dă chifle ghiftuite cu unt și o ensaimadita unsuroasă care, cu degetu dop la năsoi de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a aterizat pă dușamea o foaie d-ălea de le corija don Wenceslao. Io Îmi știu la țanc obligațiili și m-am pus În patru labe pă rămășiță, s-o adun. Mai bine stam În banca mea: c-am ginit un candriu din ăi mai slobozi la jgheab și m-am stacojit la moacă. Mi-am ținut naturelu cum m-a ținut curelile și i-am dat-o napoi ca pe-o preacurată iconiță. Steaua mea a bună a vrut ca don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nici că-i păsa, cu parpalacu pă el, parcă io ieram neica nimeni lângă vânzătoarea dă havane Hoyos de Monterrey. Gestu ăla, care atâtea altele aveau să-l confirme, mi-a fost dă revelație. M-am prins pă loc că candriu iera dă alt soi, din ăi dă călăresc pă cai mari. Ce să scornesc ca să mă bag În lumea lui dă grubări? Nu-ți pot amărunți acilea avatarurili și piedicile care nu le-am putut târcoli În campania care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
al Franței, Aristide Briand că „Dacă nu-i ministru, trebuie să fie vre-un hoț”. În ce mă privește, fără un motiv anume, când vine vorba de Președinte, îmi trec prin minte vorbele cântecului, făcut șlagăr de Gică Petrescu: „Suflet candriu / de papugiu, / Cine să-l înțeleagă”. Portretul creionat de Cristian Tudor Popescu din „cuvinte potrivite” i-a făcut bine la imagine (avem în țară prea mulți care-i seamănă, încât să nu fi fost ales), deși Octavian Paler a zis
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bunurilor și informațiilor de la o celulă la alta sau de la o clădire a închisorii la alta. Similar: tramvai. În limba franceză: yoyo Cambuză = debara, cămara cu alimente a fiecărei celule Canci = neînsemnat. Similar: apă de ploaie, baligă, vax-albina, pipică, zgîrci Candriu = nebun. Similar: dilimache, sisi, sonel, băbălău, dulău, sandilău, țaparliu, crizat Caraiman = buzunar; de origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar, tiră, hubăr, mafler, hultan
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înjură, Din zorii dimineții și hăt peste amurg. Da, fraților, acestor "bărbați de rang" așa li-i Viața de "onestă", încât aș fa' pariu Precum că și-ar petrece-o-n vârtej de lupercalii Prin... pudibondul secol de-acuma (și candriu). Și încă da, priviți-I, au retractile gheare (Au gâtlegăuri faine, de peste țări și mări); Au roți pe sub pingele, grăbiți, care de care, Câmpii să hăcuiască și codri acătării. Până și graiul țării le pare fără vlagă, Expectorând, fanatici, romgleză
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
barul-gradină „Arizona”, s-a introdus ultima noutate tehnică, microfonul. Într-o seară vine ca oaspete marele violonist Yehudi Menuhin. Gică Petrescu i-a cântat șansonete, șlagăre americane, dar... l-a entuziasmat și emoționat cu cântecele "La margine de București", "Suflet candriu de papugiu" și "Costică, Costică". Menuhin l-a bisat îndelung, așa că acesta i-a cântat de trei ori pe Costică... În același an intră în atenția autorităților, deoarece poliția îl reclama la Ministerul Culturii pentru ca repertoriul său conține cântece occidentale
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
plină. Despre fondarea teatrului, regizorul Nicușor Constantinescu amintește următoarele: Primul succes fulminant al teatrului nou înființat s-a produs în vara anului 1931, la grădina Colos, unde galeria (ocupanții locurilor celor mai ieftine) a fost puternic marcată de cântecul „Suflet candriu de papugiu” (o compoziție mai veche a lui Ion Vasilescu care abia acum era adusă în fața publicului), aplaudând frenetic și cântând împreună cu actorii aflați pe scenă. Unul din dezideratele conducerii teatrului era să propage un repertoriu de cântece original, autohton
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]