30 matches
-
Lotreapă nu era nimeni altul decât D’Autrey-Lès-Gray, omul care se ocupa cu... aspectele spirituale ale vieții. ― Alteță! Sunt onorat că ați binevoit să mă primiți în acest moment de meditație vesperală. Aceste întinderi de ape, această gondolă și acest canotier atât de pitoresc îmi reamintesc de orașul azuriilor, la città di Venezia venetus. Câinele anatolian mârâi, dar mâna stăpânului așezată pe creștet îl potoli imediat. D’Autrey se ridică în picioare. În costumația lui bizară arăta, mai mult ca oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Autrey se ridică în picioare. În costumația lui bizară arăta, mai mult ca oricând, ca un balon plutind în derivă peste apele ieșite din matca Dâmboviței. Se dovedi, însă, mai puțin „plutitor” când încercă să sară din barcă și priceputul canotier gâfâi din greu până când reuși să îl salte pe entuziastul vizitator și să îl depună pe scândurile pavilionului. ― Ia loc, te rog, monsieur! Ești invitatul meu. D’Autrey lansă o șarjă de mulțumiri, balansându-se înainte și înapoi, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prea departe. La pomenirea numelui funest, Lenora își rupse dantelele hainei de casă. Acum tăcerea iar spărgea alune. Era o imagină a lui Mini, când gânduri anevoie de spus ciocăneau timpul și spațiul, fără de vorbe. Noroc că intră Lina cu canotierul în mână și cu geanta ei mare. "Geanta de moașe!" glumea Nory - cu toate că era de antilopă fină, cu "fermoir de argint" și cu o monogramă impunătoare. "Moașă de lux!" râdea fata, cu oarecare dreptate, fiindcă Lina avea mania să nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se uită peste edificiul de ciocolată și torturi din geam. Ei da! Ș-apoi! E Mika-Le, în persoană, cu o prietenă! De ce rotunjești ochii așa? Nu e stafie! Era, în adevăr, Mika-Le, îmbrăcată cu un pardesiu gris și cu un canotier pus cam pe ceafă, probabil respins de părul ei rebel. Mini o vedea întîia oară în București. încet, deschise în minte și suflet porțile Cetăței ca să o lase să intre, ca să o încorporeze noianului de oameni pe care trebuia să
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
gambele lungi și pași metodici, cu redingota largă și pălăria tare. - O birjă, Rim? zise Lina, care nu-1 pierdea, se vede, din ochi. - Da! Sciaticul! explică Rim cu melancolie. Se sculară toți. Nory se repezi la cuier să-și ia "canotierul". Doamna Eliza invită pe Lina stăruitor să vie să o vadă înainte de o plecare oarecare. Lică se sucea pe călcâie. Salută de departe și în grabă pe Rim. Observând că Rim nu se deranjează, Mini uită și ea să-i
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]