2,287 matches
-
în Străinătate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării aduce la cunoștința publicului că, la propunerea Comisiei federale de burse pentru studenții străini în anul universitar 2005-2006, Confederația Elvețiană acordă mai multe burse. Astfel, cei interesați să-și continue studiile în Țara Cantoanelor au la dispoziție două burse de studii postuniversitare, oferite în principiu pe bază de reciprocitate, și o bursă de studii postuniversitare în domeniul artistic. Candidații trebuie să aibă vârsta maximă de 35 de ani, data nașterii să nu depășească 1
Agenda2004-38-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282895_a_284224]
-
cu autocamionul pe o rută ocolitoare, iar excursioniștii vor parcurge pe jos traseul Hălmagiu - Vârful Găina - Avram Iancu - Valea Ghijditu - Gârda de Sus (vor fi vizitate ghețarul de la Scărișoara, peșterile Poarta lui Ionel și Zgurești) - Casa de Piatră - Valea Gârdișoara - cantonul Ponor (Glăvoiu), de unde se vor efectua zilnic drumeții în circuit pe Valea Galbenei, Poiana Florilor, peștera Focul Viu, Cetățile Ponorului, Groapa de la Bârsa ș.a. Există și posibilitatea deplasării cu automobilul propriu direct la cantonul Ponor-Glăvoiu. Cazarea se va face în
Agenda2004-28-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282643_a_283972]
-
Zgurești) - Casa de Piatră - Valea Gârdișoara - cantonul Ponor (Glăvoiu), de unde se vor efectua zilnic drumeții în circuit pe Valea Galbenei, Poiana Florilor, peștera Focul Viu, Cetățile Ponorului, Groapa de la Bârsa ș.a. Există și posibilitatea deplasării cu automobilul propriu direct la cantonul Ponor-Glăvoiu. Cazarea se va face în corturi proprii pe Vârful Găina, Valea Gârda Seacă, Casa de Piatră, cantonul Ponor-Glăvoiu. Masa va fi servită din rucsac. Drumeții vor aduce saci de dormit, costum de baie, încălțăminte sport, lanterne, primus de gătit
Agenda2004-28-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282643_a_283972]
-
Valea Galbenei, Poiana Florilor, peștera Focul Viu, Cetățile Ponorului, Groapa de la Bârsa ș.a. Există și posibilitatea deplasării cu automobilul propriu direct la cantonul Ponor-Glăvoiu. Cazarea se va face în corturi proprii pe Vârful Găina, Valea Gârda Seacă, Casa de Piatră, cantonul Ponor-Glăvoiu. Masa va fi servită din rucsac. Drumeții vor aduce saci de dormit, costum de baie, încălțăminte sport, lanterne, primus de gătit, alimente cu greutate mică și volum redus, dar bogate în calorii. Cheltuielile de transport se vor cifra la
Agenda2004-28-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282643_a_283972]
-
E.F. A.-Intertoto la fotbal, România a fost reprezentantă de o singură echipă, care a spus adio competiției în turul inaugural. Este vorba de divizionara A Gloria Bistrița, care a avut ca adversară formația elvețiană F.C. Thun. Echipa din „Țara cantoanelor“ s-a calificat meritat în turul doi, pentru că în prima partidă disputată pe teren propriu s-a impus cu scorul de 2-0, iar meciul de la Bistrița l-a terminat la egalitate, 0-0. În turul doi vor avea loc 16 întâlniri
Agenda2004-27-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282615_a_283944]
-
Republicii Moldova, care sâmbătă va juca în deplasare în compania reprezentativei Belarusului. Mozaic l Peter Sauber, directorul echipei de automobilism Formula 1 Sauber, a găsit o metodă să-și stimuleze angajații. Fiecare dintre cei 250 de lucrători ai teamului din Țara Cantoanelor va primi câte 20 de dolari pentru orice punct câștigat de piloții formației Sauber. Nu este prima oară când Peter Sauber aplică acest sistem, dar anii trecuți un punct valora 50 de dolari. Aceasta, deoarece în sezoanele trecute era mai
Agenda2003-13-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280854_a_282183]
-
Dumitru Avakian Sunt evocate în continuare, în mod aproape obsesiv, la noi acasă dar și în Elveția, personalitățile pianiștilor Clară Haskil și Dinu Lipatti, cea a etnomuzicologului Constantin Brăiloiu, pentru a marca locul muzicienilor români în peisajul artistic al țării cantoanelor în deceniile de mijloc ale secolului. În plus, nu se uită faptul că George Enescu însuși, cu aproximativ cinci decenii în urmă, a animat activitatea juriilor unuia dintre cele mai vechi și mai prestigioase competiții muzicale europene, anume Concursul Internațional
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
Magdalena Popescu-Marin M-am întâlnit cu Gion Deplazes în luna noiembrie a anului trecut la Cuera (Chur), capitala cantonului Graubünden, cu un prilej fericit pentru mine. Am avut amândoi răgazul să stăm pe îndelete de vorbă în casa lui primitoare de pe străduța Buchenweg. Pe fiecare din străduțele paralele locuiește un scriitor, un om de cultură de expresie romanșă: Carmenaweg
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
său, cum îl numește critica literară, poet, profesor, istoric literar și "țăran în suflet", cum afirmă el cu ostentație. Nu degeaba a primit mai multe premii literare și a fost distins la 80 de ani cu "Premiul pentru cultură al cantonului Graubünden pe anul 1998." Stimate Gion, ne place sau nu ne place, timpul trece cu o repeziciune imposibilă. Ești acum un autor cunoscut, respectat, premiat, cu toată opera republicată recent. Și asta nu numai datorită vârstei. Cum se simte un
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
care au obținut foc verde pentru a-și realzia filmele Id Swiss și La bonne conduite. Sunt filme documentare, articulate în episoade - o nouă generație de cineaști elvețieni se prezintă la întâlnirea cu diferitele culturi pe care le reprezintă "țara cantoanelor" și își notează cu luciditate și umor, tristețe sau îngrijorare impresiile personale în atașante Kaleidoscopuri. În Id Swiss - 7 cineaști vor să cunoască cum este percepută identitatea elvețiană de imigranți ce aspiră a deveni cetățeni ai "celei mai frumoase și
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Magdalena Popescu-Marin Am avut de curând plăcerea să-l întâlnesc pe Iso Camartin în capitala cantonului Graubünden, la câteva săptămâni după apariția cărții sale Reflecții de la Sils-Maria în varianta românească. M-am bucurat că am avut cu mine numărul din România literară cu recenzia Andreei Deciu, răsunet prompt și pozitiv la un eveniment editorial de marcă
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
de aceia care se ocupă de cultura elvețiană și în general europeană modernă - prin cărțile, conferințele și articolele sale, remarcate pe plan european, prin premii de valoare, ultimul primit chiar în luna noiembrie a anului 1999 (Premiul pentru Literatură al Cantonului Zürich). Am profitat de prezența lui Iso Camartin la Cuera (Chur) ca să-i pun câteva întrebări legate de activitatea, de ideile lui. M.P.M.: Tocmai ți-a apărut o carte la noi, tu ești însă cunoscut mai ales prin activitatea academică
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
Alex. Leo Șerban O dată pe an, în mica localitate Solothurn (Soleure, Soletta) din nord-vestul Elveției, cinefilii cantoanelor reunite iau cu asalt cele cîteva săli ale orașului (unele, improvizate) ca să fie à la page cu producția autohtonă de film. Cînd vezi cîtă lume se adună să vadă ba documentare, ba scurt-metraje, ba lungmetraje de ficțiune, pelicule nici prea-prea
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
așa că vin la cinema - pe cîtă vreme noi, care nu ne plictisim, stăm acasă, așteptînd să vină mineriadele peste noi... Fiecare civilizație are divertismentele pe care le merită. Pînă la ediția 34, Zilele cinematografice ale Solothurn-ului aduceau în capitala acestui canton toate filmele făcute în cursul anului precedent. Democrație și plictis. Anul acesta, schimbare de politică - exprimată fără echivoc de directorul festivalului, Ivo Kummer: "Concepute pînă acum că un fel de panoramă a cinema-ului elvețian, ăZilele cinematograficeă se înnoiesc en
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
Gheorghe Grigurcu Amintirile din țară cantoanelor îi servesc lui Arghezi drept suculent material ilustrativ, în cheie anecdotica. Cu satisfacția de a comenta o ramură a umanității ce i se pare neeuropeană și chiar antieuropeană, Arghezi înregistrează o stare precomunistă, un totalitarism larvar, zăcînd într-o pornire
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
din Elveția romandă a scos la lumină, în această primăvară, o nouă carte a cunoscutei scriitoare de expresie franceză, Françoise Choquard, Cărți pe masă, Nuvele și texte scurte - ilustrată artistic de fiica sa, Carole Perret. Autoarea s-a născut în cantonul Jura, la Porrentruy, oraș medieval, în anul 1927. S-a stabilit la Berna, după obținerea bacalaureatului, datorită căsătoriei cu Dr. Wirz, despre care scriitoarea afirma că, de fapt, era însurat cu profesia lui. S-a dedicat scrisului destul de târziu, abia
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
de gală în 12 octombrie), "Zilele filmului elvețian" au poposit apoi, la Cluj și, la sfârșit de lună (27-30 octombrie), vor ajunge și la Timișoara. Cum de două decenii marile noastre ecrane n-au mai găzduit creații venite din Țara Cantoanelor, această manifestare cinematografică a fost realmente un eveniment. Cele 14 filme elvețiene, de scurt și lung metraj, - majoritatea producții ale ultimilor doi ani - au fost ambasadori perfecți ai unei cinematografii practic necunoscute la noi, dar despre care ar fi trebuit
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
dus la primarul legionar din comuna Teișani și nici calcularea kilometrajului parcurs de acel Ford de către autorul acelei cărți n-ar corespunde realității. De aici, de la Ploiești, mașina a izbutit să ajungă pe un drum de țară, trecînd pe la un canton (cu cantonierul respectiv dl Zincă poartă, peste trei decenii, o utilă conversație) silind ridicarea barierii și, pe șosea, în dreptul comunei Strejnicu, l-au asasinat pe marele savant. Dl Haralamb Zincă dovedește (prin analiza, în anii optzeci, a hainelor în care
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
perpetuând iresponsabilitatea. Acum, toate acestea se răzbună. Dar nimeni nu pare să facă minimele legături. Ca într-o centrală telefonică defectă, firele sunt cuplate haotic și la orice număr ai suna îți răspunde glasul dogit de alcool al ceferistului de la cantonul demult părăsit. Cât și pe cine salvează guvernul Isărescu se vede din măsurile disperate, în serie, luate în ultimele zile. Autodesemnându-se ba țărăniști, ba liberali, ba democrați, actualii "ordonatori de credite" (cum le place să se alinte reciproc!) nu sunt
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
La anul 1859? Sau cumva în perioada pre-Versailles? Până vor sosi precizările de rigoare, probabil că va trebui să ne mulțumim fie cu ideea a trei "provincii istorice" (respectiv, Transilvania, Țara Românească și Moldova), fie a unei infinități de mici "cantoane", la fel de istorice precum cele invocate mai sus: Banatul, Dobrogea, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Amlașului etc. etc. Am, de pildă, mari dubii, că "provinciile" unite la 1859, Moldova și Muntenia, vor fi dornice să se "federalizeze" astăzi, numai pentru a
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
numeroase expoziții personale și participă la importante manifestări colective. Expune, de asemenea, în Franța, în Canada, în Germania etc. Se implică efectiv în viața artistică elvețiană, în intervalul 1988-1999 fiind ales președinte al Societății pictorilor, sculptorilor și arhitecților elvețieni din cantonul Geneva. Cu prilejul unei expoziții colective, este prezent pe Canalul de televiziune ARTE, în cadrul emisiunii Metropolis. Figurează, de asemenea, în dicționare și repertorii care privesc arta elvețiană contemporană, precum și în Dictionnaire biographique de l'Art Suisse du XV-ème siècle jusqu
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
dar fără ostentație, a imaginii lui Doru Mitran, sinusoida emoțională a filmului, șerpuind spectaculos între violență și tandrețe, relieful celor trei personaje principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume (interpret - Ovidiu Niculescu, un nume pentru o posibilă carieră); o tînără unguroaică blondă, ingenuă, îndrăgostită de soldatul dezertor (Imola Kezdi, un talent cu o carnație superbă); și tatăl fetei, cantonierul taciturn, enigmatic și violent, victima războiului
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
25 de ani, și Ionel P. , de 37 de ani, s-au înfruntat, pe fondul unor neînțelegeri, cu niște cuțite! Polițiștii i-au despărțit și le-au întocmit protagoniștilor dosare penale l Tragedie în data de 3 mai la un canton, pe raza Postului de Poliție Ciacova: Ioan A. , de 45 de ani, vrând să irige grădina de zarzavaturi cu o pompă electrică care urma să tragă apa dintr-un bazin, s-a electrocutat, iar fiul său Gabriel A. , care a
Agenda2003-19-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280999_a_282328]
-
similare cu cele de stat. Constituirea acestor structuri silvice se face de către persoanele juridice care au în proprietate sau dețin terenuri forestiere (unități administrativ-teritoriale, asociații de proprietari, unități de cult, instituții de învățământ), precum și de cele rezultate în urma asocierii acestora. Cantoanele, brigăzile și/sau districtele silvice constituie subunități ale ocoalelor silvice. O. NICA Generarea de câștiguri alternative l Crearea/menținerea locurilor de muncă Una dintre măsurile din cadrul Programului SAPARD, care urmează a fi lansate oficial în semestrul II 2003 este și
Agenda2003-21-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281035_a_282364]
-
pune la zid. Rezultă o radiografie nu lipsită de umor, dar cu tușe tragice, căci micșorarea omului e stridentă. Tot astfel în Viața pe bază de abonament. În fine, Gara lui Zăman e o proză înfiorată. O banală inspecție la canton și o vorbă aruncată în răspăr: „Dumneata, domnule, habar n-ai pe ce lume trăiești”, se transformă în amenințare sumbră, neliniștitoare, dând prozei ceva din teroarea mocnită a nuvelelor caragialiene. face legătura cu proza optzecistă, dar ea e utilizată cu
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]