221,161 matches
-
la școală ca și cum ar fi în junglă? Cu toate măsurile luate pentru corectarea unui asemenea comportament deviant, elevii nu își revin, dimpotrivă, consideră că sunt nedreptățiți, că profesorii și diriginții le poartă cumva pică, sau cine știe ce le mai trece prin cap. Cât de frustrat se simte un dascăl într-o asemenea situație? Destul. Ce să mai spun de salariul absolut mizerabil pe care îl primește o dată pe lună, ce nu-i ajunge nici de strictul necesar! Oare ce mulțumire mai au
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
tresări și o privi inexpresiv preț de câteva secunde. Era rece și distant cum nu-l mai văzuse Oana niciodată. -M-aș fi putut dezbrăca și singură, dacă vroiam asta. Pentru asta m-ai invitat la tine? Ce-a fost în capul tău, Maur?. Perplexitatea lui îi fu de folos, îsi ridică grăbită pulovărul de pe jos, se îmbrăcă și ieși fără un cuvînt. Pe scara întunecată se opri să-și șteargă lacrimile. De cum păși afară, își simți din nou spiritul liber, o
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
-Te rog încetează, n-are rost să discutăm acum. În loc să te preocupe examenele ... Oana își luă rămas bun în grabă și trecu pe altă alee, îndreptându-se spre casă. Era prea preocupată de întâmplarea cu Maur, ca să-și mai bată capul și cu ce se întâmpla cu prietenii lor. Dar un gând îi străfulgeră prin minte. -Dacă au și ei aceeași problemă? La asta chiar nu se gândise. Oricum se vor vedea la școală și se vor lămuri. Citise cândva într-
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
costum de sport și fugi la alergare în parcul din apropierea casei lor. Nu înconjurase întreg parcul, că în urmă la o distanță apreciabilă, încă o persoană se pusese pe alergat. Auzea Oana pașii în urmă, dar nu vroia să întoarcă capul, alergând din ce în ce mai tare. Sigur că oboseala o ajunse la un moment dat, se opri, se întoarse brusc și dădu cu ochii de Maur, care părea epuizat de efort. Întotdeauna îl întrecuse la alergat. Maur veni suflâd greu și se trânti
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
scurt poate fi doar poezie. Căsnicia este un cuib al dragostei în care două vieți se macină pentru un dram de fericire. • Din două sau mai multe opțiuni de mariaj, bărbatul alege pe cel mai nepotrivit, apoi se dă cu capul de pereți, vrând să fie despărțit. Căsnicia e un fruct sublim și aromat, dar nu e de mâncat. • Toare mariaje încep romantic, sfârșesc dramatic, daca nu chiar tragic. • Trebuie mult curaj să-ți părăsești burlăcia pentru a aborda căsnicia. • Credem
AFORISME DESPRE CASNICIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1471525062.html [Corola-blog/BlogPost/381312_a_382641]
-
o teorie “bibitu vine de la iubitu”, dar rezultatul a fost o privire plină de milă. Adică “te crezi mai iubit decât alții ?”. Intru în baie. Deși am barbă, o aranjez o dată la două zile. Cu fața plină de spumă scot capul pe ușă: - Baau ! Efectul nu e cel scontat. - Babii, bibitu Moș Ciciun. Adică “Gabi, bunicul seamănă cu Moș Crăciun”. Coborâm spre sala de mese. Pe trepte îi întind mâna lui Teo, dar refuză, plin de demnitate: - Teo șingu', Teo bă
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
un loc încărcat cu o emoție aparte, e un loc tainic, pașnic că de refugiu, nu-i nevoie de rugăciuni sau de vre-o carte și nici părul să nu ți-l acoperi cu giulgiu... Intră ușor omule bun ,cu capul descoperit nu pași apăsat , ci hotărât și uneori smerit, fii cinstit cu tine însuți și spune, cu ce gânduri ai venit: rele sau bune .. Referință Bibliografică: O invitație / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI
O INVITAŢIE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471888753.html [Corola-blog/BlogPost/380077_a_381406]
-
iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și din frumoasa și evlavioasa mamă daco-română Elena, care l-a educat să aibe „înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Sibilele trace ale Oracolului din Delfi, i-au prezis destinul său mistic imperial: Acesta (Constantin) urmează să stăpânească lumea și să-L propăvăduiască pe Hristos ca Dumnezeu și datorită lui religia idolatră (păgână) va pieri. (Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8. Ajungând împărat, generalul Constanțiu, rămâne același om moral, așa cum ni-l prezintă și istoricul bisericesc Eusebiu: „s-a arătat a fi foarte îndurător neluând parte la lupta împotriva noastră (a creștinilor), ci ne-a păzit nevătămați și neatinși, pe
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
profetico-apostolică: Nu de la oameni, dar nici pentru oameni, ci din cer a primit această chemare, în aceasta s-a sprijinit și de aceasta s-a lăsat să fie condus, conform cuvântului dumnezeiescului Pavel. (Teodoret de Cyr, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2) Împăratul Constantin a netezit Calea Europei pentru a pătrunde Adevărul lui Hristos în viața neamurilor, a structurat întreaga societate pe lumina Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de o convertire minunată, consolidându
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
să închipuie la rândul său semnul ce i se arătase sus pe cer, spre a se pune sub ocrotirea lui în luptele pe care avea să le poarte cu dușmanul. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 28, 29, în PBS, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 76-77). Crucea- purtătoare de biruință divină și umană s-a dovedit a fi izbăvitoare pentru împăratul Constantin nu numai la Podul Vulturului, ci și în toate
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului. (Viața lui Constantin cel Mare, cartea a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului. (Viața lui Constantin cel Mare, cartea a 2-a, cap. 7, PSB, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București 1991) Împăratul Constantin a înțeles rapid marea înșelare a politeismului împământenit de milenii, în care se bălăcea și se cufunda tot mai adânc și Roma păgână, precum și predispunerea înaintașilor săi-cezari
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
al izbânzilor sale, împăratul Constantin a revelat toate acestea emițând: în niște hotărâri alcătuite în slovă latinească și grecească (protodacă de altfel, n.a.), trimise și publicate de el în fiecare provincie. (Eusebiu de Cezareea, Viața ..., op. cit., cartea a 2-a, cap. 23, PSB, vol. 14..., p. 103) Până în veacul al XI-lea Cetatea lui Constantin, întipărită pe urmele pașilor plini de mireasmă divină ai Marelui Apostol Andrei, a strălucit aproape milenar pe frontispiciul mărețului Imperiu creștin bizantin, binecunoscut și sub numele
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
QUE ROMANUS QUOD INSTINCTU DIVINITATIS MANTIS MAGNITUDINE CUM EXERCITU SUO TAM DE TYRANNO QUAM DE OMNI EIUS FACTIONE UNO TEMPORE IUSTIS REM PUBLICAM ULTUS EST ARMIS ARCUM TRIUMPHIS INSIGNEM DICAVIT(Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 32) Împăratul Constantin cel Mare, punându-se el însuși în slujirea Bisericii Ortodoxe, prin reformele și construirea sfintelor lăcașuri a transformat imperiul într-o entitate creștină, salvându-l totodată din haosul și criza secolului III, prigonitor, influențând evident și salvator
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
neamului omenesc și cursul istoriei universale. Augustul Constantin, care a preluat puterea, afirmă Lactanțiu, a considerat ca măsură prioritară libertatea creștinilor în practicarea cultului religios; și așa a început guvernarea lui, prin reabilitarea religiei sfinte. (Lactanțiu, Despre moartea persecutorilor, PSB, cap. 14, cap. 24). Suveranii prigonitori ai Creștinismului, ca unelte perverse ale celui Rău s-au dovedit a fi cele mai odioase și insultătoare orori ale istoriei. Relatăm câteva mărturii ale lui Constantin despre o parte dintre marii persecutori, mărturisiri revelatoare
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
și cursul istoriei universale. Augustul Constantin, care a preluat puterea, afirmă Lactanțiu, a considerat ca măsură prioritară libertatea creștinilor în practicarea cultului religios; și așa a început guvernarea lui, prin reabilitarea religiei sfinte. (Lactanțiu, Despre moartea persecutorilor, PSB, cap. 14, cap. 24). Suveranii prigonitori ai Creștinismului, ca unelte perverse ale celui Rău s-au dovedit a fi cele mai odioase și insultătoare orori ale istoriei. Relatăm câteva mărturii ale lui Constantin despre o parte dintre marii persecutori, mărturisiri revelatoare și pentru
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Dioclețian recunoscând că sminteala lui ajunsese să fie cauza tuturor năpastelor ce-l asaltau, de când stârnise la luptă împotriva lui- și de partea drepților- purtarea de grijă a lui Dumnezeu! (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
lui, s-a apropiat de Dumnezeu, cinstindu-L mai presus de toate cele create și existente: aflându-L a fi Mântuitor și păzitor al împărăției și dătător al tuturor bunătăților. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 12, în PSB, vol. 14. Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 19-20; 69) Referințele oferite de cronicarii și marii istorici creștini ai acelei vremi Socrate, Sozomen, Evgarie, Kedrenos, Teodoret, ne ajută să-i redăm Împăratului portretul său cât
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
oceanului și am înconjurat lumea cu nădejdi, că, după ce toate dispăruseră înrobite de atâția și căzute în necazurile zilnice, acestea și-au primit răzbunarea și au reînviat exact așa cum se întâmplă după o oarecare vindecare. (Teodoret, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 24). Referință Bibliografică: ÎMPĂRATUL CONSTANTIN - CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237, Anul IV, 21 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Niciodată nu am aflat la ce folosește gargara cu sare, dar să știi că rezultate am avut întotdeauna cu ea. Deci, când vezi un bolnav, primul lucru îl trimiți la baie, îl despăduchezi, îl dai cu tinctură de iod din cap până în picioare și îl pui să facă gargară. Oricum, e așa de nasoală că nu-i mai trebuie nimic și, de regulă, se vindecă. Foarte important însă este faptul că, la o adică, nu am auzit de nici un caz în
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
care nu le văzuseră nici măcar în talciocul din urbe, prin urmare au fost foarte fericiți, iar la întoarcere au avut cu ce se lăuda spre deosebire de colegii lor mai proști care căscaseră ochii pe pereți, în palat. Verdunel se afla în capul rândului de elevi pentru a le da explicații, fiindcă el chiar știa despre ce este vorba dat fiind lecturile sale de bază. Numai că, după puțin timp de la intrare, Verdunel, cu toate informațiile sale, amuți și începu să umble ca
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]