49 matches
-
de Antusa, care, la rândul ei, îi răspunde tânărului cu prea multă îndrăzneală, în comparație cu Aretusa. Filerot o cere în căsătorie pe Antusa, gest care îl determină pe regele Periandros să îl exileze, iar pe Antusa să o trimită într-o „capiște elinească” dintr-o pustietate, pentru că refuzase căsătoria cu regele Atenei. Într-una dintre numeroasele peripeții din surghiun, Filerot se transformă în arap și revine la curtea lui Periandros, dându-se drept medic, pentru a o vindeca pe Antusa. Va părăsi
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
probabil, la constrângerile suferite de creștinii din vremea sa, amintind anumite episoade (49,5) din Cartea Macabeilor: de exemplu, pentru obligația sacrificiului el face referire la 1Mac. 1,57‑58: „Regele a ridicat urâciunea pustiirii deasupra jertfelnicului și a zidit capiști idolești în cetățile lui Iuda, cele dimprejur. La porțile caselor și în piețe se ardea tămâie”. Săvârșitorul trebuia să țină în mâna sa 2Λ:4 ∀ϑΖΔ4≅<‑ul (cădelnița) pentru a împlini jertfa (ƒΒ42Λγ∴<). Celălalt semn, de pe frunte, indică „obligația ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai frumoasă decât ceale doao, și pentru aceea o făcuiu stăpână mărului. Pentru care lucru ia foarte să bucură, și a doua oară întări făgăduiala lui Mercurie”. „Darul Afroditei” („plata”) va veni către Paris în „ostrovul Sitarilor”, unde „era o capiște a Dñnezoaei Afroditei, dirijat ca de un flux aflat dincolo de puterile omenești: „Pentru care auzind și împărăteasa Elena, pohti să vază frumuséțea lui [a lui Paris]. Deci, făcându-se și ia că vrea să meargă să să închine Afroditei cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-n toată necurățiia. Deci, deaca îmbătrâni Solomon, atât îi întoarseră muerile inima de cătră Dumnezeul lui Israel cătră dumnezeii lor, cât nu era nimic cu Dumnezeu inima lui, ci umbla tot după spurcatele și împuțitele lor lucruri și jertve.” Edificarea „capiștei” semnifică limpede această „dăspărțire de la Dumnezeu”: „Atunci zidi Solomon capiște naltă idolilor și alte lucruri spurcate și împuțite, așijderea făcu și tuturor muerilor sale deosebi și făcea jârtve dumnezeilor lor”. Mânia divină (materializată prin desfacerea țării după moartea regelui) va
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
muerile inima de cătră Dumnezeul lui Israel cătră dumnezeii lor, cât nu era nimic cu Dumnezeu inima lui, ci umbla tot după spurcatele și împuțitele lor lucruri și jertve.” Edificarea „capiștei” semnifică limpede această „dăspărțire de la Dumnezeu”: „Atunci zidi Solomon capiște naltă idolilor și alte lucruri spurcate și împuțite, așijderea făcu și tuturor muerilor sale deosebi și făcea jârtve dumnezeilor lor”. Mânia divină (materializată prin desfacerea țării după moartea regelui) va fi, prin urmare, o reacție justificată, iar comentariului lui N.B.
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
da ceea ce primește de la Hristos. Bucuria de a-L însoți pe Iisus se leagă de sentimentul vinovăției față de cei cu care Domnul s-a înrudit din naștere. Ce făcuse Zaheu înainte, dacă nu promisiuni deșarte? Inima îi era împietrită în capiștea fărădelegilor. Liber, iar nu rob, Zaheu se vânduse pe sine demonilor. Gândurile lui de mărire erau hrana unei imense iluzii. Demonii îl făceau pe bietul Zaheu să creadă că ar poseda cu adevărat vreo putere, charismă, independență și demnitate. Simpla
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
voastră De la munte pân-la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu între-ai noștri vre un falnic juvaer? {EminescuOpI 150} Au la Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale Capiștii armenești, cu tot hotarul Strâmbului împregiur,... care l-am iezit... și l-am împlut de pește;... acela l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Heviți și Iebusiți, și-i voi nimici. 24. Să nu te închini înaintea dumnezeilor lor, și să nu le slujești; să nu te iei după popoarele acestea, în purtarea lor, ci să le nimicești cu desăvîrșire, și să le dărîmi capiștele. 25. Voi să slujiți Domnului, Dumnezeului vostru, și El vă va binecuvînta pîinea și apele, și voi depărta boala din mijlocul tău. 26. Nu va fi în țara ta nici femeie care să-și lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
lăsându-i pe cei din Biserica Laodiceei să se perfecționeze în arta compromisului și a tergiversării. Pentru că are la temelii botezul în apele curăției și în Duhul adevărului, teologia începe cu un denunț al sclaviei noastre sub puterile întunericului. În fața capiștei idolești, teologul se îndârjește (Fapte 17, 16), nu tace. Discuțiile în Areopag nu-l inhibă, dar nici nu se prelungesc la infinit. Ele sunt oportunitatea unui dialog onest, nu un răgaz pentru o șuetă. Sedusă de postura oficial recunoscută de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune că bolnavul ar avea dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece. Bucate Cînd umblă negustori după bucate pe sărbători (mai ales de Crăciun), e preț bun pe bucate primăvara. Bucluc Omul care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stropite parcă de un var subțire și mărindu-și sfericitatea, în salturi bruște, act de care nu se știe în urma cărei observații populare goldăneștenii erau convinși, că se prestează exclusiv în zilele de dulce: marțea, joia și sâmbăta. Baisa, odinioară, capiște a bondarilor, a albinelor, a buburuzelor roșii, călugărițelor vinete, fluturilor albaștri, a libelulelor cu aripi de sticlă, se trezi presărată cu un roi de curburi lăcuite în verde, de spinări vărgate, ca de purcei-mistreț, făcându-l pe Nicanor Galan să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
suferit atât de mult la cârmă. Votați cu amândouă mînile, după obicei, oricând va clipi din ochi bătrânul fanariot care vă hrănește și fără de care ați fi rămas în întunerecul cafenelelor și al tavernelor de jocuri oprite. Adunați-vă în capiștea minciunii, ascultați pe preotul minciunii, nesfințiți cu suflarea voastră necurată acea culme pe care părinții noștri legiuiau înțelepțește si păstrau avutul țării cu șapte noduri. Prin fuga voastră de muncă ați desființat statul și ați dat țara în prada urelor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Moldova deci și din Iași, a crescut, la această creștere contribuind și ospitalitatea localnicilor. Nevoia de hrană sufletească a veneticilor a crescut treptat. Când am vorbit despre biserica sfântul Sava, am arătat că actuala biserică Sf. Sava a fost cândva "capiște armenească", revendicată și răscumpărată ulterior de autohtoni. Probabil că, pe terenul primit de armeni în schimb, nu departe de vechea lor "capiște", prin anul 1395, armenii șiau zidit biserica ce dăinuie și azi, după multe reparații și rezidiri, una din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
treptat. Când am vorbit despre biserica sfântul Sava, am arătat că actuala biserică Sf. Sava a fost cândva "capiște armenească", revendicată și răscumpărată ulterior de autohtoni. Probabil că, pe terenul primit de armeni în schimb, nu departe de vechea lor "capiște", prin anul 1395, armenii șiau zidit biserica ce dăinuie și azi, după multe reparații și rezidiri, una din ele fiind făcută din temeluie în anul 1803. Biserica aceasta poartă hramul "Sfânta Maria Născătoarea de Dumnezeu". În patrimoniul ei se află
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
frații în suferință conștiința nevredniciei noastre de oameni păcătoși și tot aici ne legasem să ne smulgem de bucuriile pământești, să acceptăm jertfirea ființei noastre și să nu trădăm pe Hristos. Aici sa tan își făcuse acum, prin slugile sale, capiștea fărădelegii, încercând să aducă pe toți jertfitorii, prostiți de vorbe deșarte, să închine viața pântecului și plăcerilor lumii acesteia trecătoare. Unul Parpalac, care vorbea mai des la astfel de ședințe, arunca cu noroi în special în Comandantul Horia Sima, căci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dor / În noapte să se stângă Când valurile de izvor / N-au încetat să plângă?” (M. Eminescu) În limba veche avea același rol adverbul au, prezent și în poezia eminesciană, pentru caracterul său modalizator: „Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii?” (M. Eminescu) Cel mai adesea, enunțurile interogative totale se disting de cele asertive numai prin intonație: „Îmi aduc aminte, poate / Că făcui parte din toate?” (T. Arghezi) În enunțurile analitice realizate ca frază dezvoltată, intonația interogativă o poartă cel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-ar fi născut atâtea limbi pre pământ?” (M. Eminescu) Ca și enunțurile interogative propriu-zise, enunțurile interogative retorice sunt: 1. totale: „Au la Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fire răsărite, ca cum cu mâna în grădină, pre rând și pre socoteală ar fi sădite, cuvios se împrăștia, și când zepfirul, vântul despre apus, aburea, tot feliu de bună și dulce mirosală de pre flori scornea... Miraculosul oriental din capiștea zeiței Pleonexia făcută din cristal dă pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul de atenții miniaturale al Cameleonului. Romanul colcăie de astfel de măiestrii caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e "jigania cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îi ieșiia, lupul într-altă parte șuvăia și ca cum spre o pădure, carea înaintea lui aproape să videa, năzuia"6. Dar această secvență are un rol strict decorativ, fiind una dintre scenele ce alcătuiesc un adevărat bestiar care ornează "capiștea boadzii Pleonexiii", fără a putea impieta asupra imaginii de bun augur a filosofului Lup. De fapt, așa cum reiese mai ales din cele două povestiri ale Vulpii, nu lipsesc din portretul Lupului obișnuitele sale obiceiuri: viclenia, rapacitatea, răbdarea, tenacitatea. Doar că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lansat ipoteza că plăcile de aur nu ar fi fost descoperite în timpul lucrărilor de pe șantierul Castelului Peleș, ci acestea s-ar fi aflat în posesia Mânăstirii Sinaia care, ca multe alte vechi așezăminte creștine, s-ar fi ridicat pe o capiște (vechi altar al cultului zalmoxian). Astfel, aceste plăci s-ar fi păstrat de-a lungul secolelor în grija inițială a preoților daci, fiind apoi transmise urmașilor lor, preoții creștini. Conform ipotezei lui, fiecare trib getic sau dacic ar fi posedat
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
lor. Mărturiile istorice consemnează o activitatea bisericească armeană în Moldova abia din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Istoricul ieșean N.A. Bogdan menționează o tradiție potrivit căreia Biserica „Sf. Sava” din Iași ar fi fost mai întâi o capiște (templu) armenească. Cum armenii ar fi monopolizat aproape tot comerțul orașului și s-au stabilit pe ulița Podul Vechi (azi strada Costache Negri), ea ar fi fost preluată de ortodocși prin secolul al XVI-lea probabil după o învoială bănească
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
nu este, cămilă nu este, Struț aplos nu este, de aer nu este, de apă nu este."..".Boierii moldoveni sunt cumpărați cu bani și onoruri de către Constantin Brâncoveanu. Mihai Racoviță capătă și mulți bani vărsați lăcomiei demnitarilor turci. Imperiul Otoman, capiștea (templul) zeiței Pleonexia, este arătat în chip alegoric ca o cetate minunată și bogată, clădită numai pentru pradă și mită. Sosind în Moldova Mihai Racoviță, țara este supusă unei cumplite asupriri de către boieri. Fiarele (boierii) își încep "giungherile" în dobitoace
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]