49 matches
-
este sus, iar ceea ce este sus precum ceea ce este jos, spre a împlini miracolele unui singur lucru...".30 M. Eminescu nu gândește lumea în scindări, ci în armonie, în curgere. Mai departe decât pustiul (nimicul) nu se poate înainta. E "capiștea" nimicului: punct-zero, punct orb, unde înțelesul cuvintelor nu mai pot aproxima nimic. G. Călinescu îi reproșa că nu mai exprimă "progresul", ci "documentează nimicul".31 În morfologia prafului eminescian, nisipul, pulberea încă mai poate "aștepta" ceva, încă mai poate zvâcni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune că bolnavul ar avea dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece. Bucate Cînd umblă negustori după bucate pe sărbători (mai ales de Crăciun), e preț bun pe bucate primăvara. Bucluc Omul care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
probabil, la constrângerile suferite de creștinii din vremea sa, amintind anumite episoade (49,5) din Cartea Macabeilor: de exemplu, pentru obligația sacrificiului el face referire la 1Mac. 1,57‑58: „Regele a ridicat urâciunea pustiirii deasupra jertfelnicului și a zidit capiști idolești în cetățile lui Iuda, cele dimprejur. La porțile caselor și în piețe se ardea tămâie”. Săvârșitorul trebuia să țină în mâna sa 2Λ:4 ∀ϑΖΔ4≅<‑ul (cădelnița) pentru a împlini jertfa (ƒΒ42Λγ∴<). Celălalt semn, de pe frunte, indică „obligația ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
da ceea ce primește de la Hristos. Bucuria de a-L însoți pe Iisus se leagă de sentimentul vinovăției față de cei cu care Domnul s-a înrudit din naștere. Ce făcuse Zaheu înainte, dacă nu promisiuni deșarte? Inima îi era împietrită în capiștea fărădelegilor. Liber, iar nu rob, Zaheu se vânduse pe sine demonilor. Gândurile lui de mărire erau hrana unei imense iluzii. Demonii îl făceau pe bietul Zaheu să creadă că ar poseda cu adevărat vreo putere, charismă, independență și demnitate. Simpla
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rostogolindu-l, siliră sfera Groaznică. Soarele, împurpurîndu-se precum un leu feroce-n lanțuri 224, Se coborî la sonul instrumentelor care-înecară huietul De roți dogite și răcnetele-ngrozitoare a' sălbăticiunilor Ce trăgeau rotile carului Soarelui; și Soarele îl așezară 35 În capiștea lui Urizen să dea lumină-Abisului, Să lumineze-n timp de zi Războiul, s-ascundă tainicele-i raze-n timp de noapte, Fiindcă el ziua și noaptea le despărți în părți deosebite, Ziua pentru război, iar noaptea pentru tainica religie în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Urizen să dea lumină-Abisului, Să lumineze-n timp de zi Războiul, s-ascundă tainicele-i raze-n timp de noapte, Fiindcă el ziua și noaptea le despărți în părți deosebite, Ziua pentru război, iar noaptea pentru tainica religie în capiștea să. [Urizen îi dădu nume...] 40 Los mărețul boi și-l înaltă: picioarele-i statura pe Pămînt. Deasupra Lunii mînioasa-i frunte, de negre tunete bubuitoare-mpresurată, Și ale sale dezgolite mădulare lucind peste albastrul cer întunecat, genunchii săi În nori că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu era nimic care să-i poat' opri pe morții din Beula într-a lui Ulro noapte 25 Să coboare; duși în ispita de cruzimea dulce și-nșelătoare A Femeii-Întunecate, departe de Fiicele lui Beula coboară ei Și Intră-n capiștea lui Urizen, lui Enitharmon făcîndu-i-se milă, si porțile Inimii sale sînt sfărîmate în bucăți; prin Poartă Milei se coboară ei, Poartă inimii frînte a lui Enitharmon [care ajuns-a pîn' la capiștea lui Urizen 30 Ce-i Sinagoga lui Satan
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Fiicele lui Beula coboară ei Și Intră-n capiștea lui Urizen, lui Enitharmon făcîndu-i-se milă, si porțile Inimii sale sînt sfărîmate în bucăți; prin Poartă Milei se coboară ei, Poartă inimii frînte a lui Enitharmon [care ajuns-a pîn' la capiștea lui Urizen 30 Ce-i Sinagoga lui Satan.] Ea suspinînd îi súflă înainte peste vîntul Golgonoozei. Los îi primi Căci Los putea intra într-al lui Enitharmon sîn să cerceteze-ntortocheatele Hătișuri acum că inima-Împietrită era frînta Afară din Războiul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
125 După nesăbuita mulțumire, și fetele și le împing nainte, Si se teșesc deasupra, dedesubt, si se întind în lung că fiara. Slăbiți se-ntind peste-a lor putere în haite-ngrozitoare, pîn' ce-ncepe războirea, Sau tainica religie în capiștile lor naintea-altarelor de taină. Și prin nemuritoarea să putere Urizen dădu viață și simțire 130 Tuturor Mașinăriilor sale ale-amăgirii: pentru ca-nverigate lanțuri să poată să pătrundă Nesilite în rîndurile războiului: pentru că sfredele, cîrlige Să poată să lucreze după cum li-e
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai frumoasă decât ceale doao, și pentru aceea o făcuiu stăpână mărului. Pentru care lucru ia foarte să bucură, și a doua oară întări făgăduiala lui Mercurie”. „Darul Afroditei” („plata”) va veni către Paris în „ostrovul Sitarilor”, unde „era o capiște a Dñnezoaei Afroditei, dirijat ca de un flux aflat dincolo de puterile omenești: „Pentru care auzind și împărăteasa Elena, pohti să vază frumuséțea lui [a lui Paris]. Deci, făcându-se și ia că vrea să meargă să să închine Afroditei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
umplu de amărăciune și de indignare. Pe boieri nu-i are la inimă, îi compătimește însă pe țărani, exploatați crunt sub domnia rapacelui Ioan Gheorghe Caragea. Dacă îl bucură faptul că s-au pus bazele învățământului superior, în schimb teatrul („capiștea dumnezeilor elinești”) îi apare lui, suflet evlavios, ca o ispită păcătoasă; tot așa, unele apucături ale femeilor, portul franțuzesc, obiceiurile noi sunt năravuri rele, oploșite acolo unde nu mai există smerenie. În felul lui, e un moralist, presărându-și însemnările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
o spunem pentru a doua oară) lui Nerval (sau cutărei "fille du feu" a lui, "șquiț aimait les ruines des vieux châteaux, les temples écroulés aux colonnes festonées de lierre..."), îi erau dragi, cu precădere, "ruinurile vechilor castele" sau anticele "capiști năruite, cu stâlpi tiviți cu iederi" (și "mușchi verde"); nu însă, pe cât cred, în sine, adică pentru ele înseși, ca vreun Hubert Robert al poeziei, - el nefiind un simplu "ruinist". Căci, între altele, ceea ce are un tâlc anume,-n ocurență
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
frate și fiu al unor "poescofili" notorii); și, ca în Prăbușirea Casei Usher, un "lac comentator"4 va să-i răsfrângă, și lui, "ruinele semețe", "vestigiile sublime" (ce pot să dea vertigii!), întreg alaiu-i de "palate părăsite" și de bătrâne "capiști în ruină"... E vorba de acele "lacuri triste..." (și, fie zis în treacăt, secvența ce urmează reprezintă al treilea 5 pentadecasilab perfect din Craii..., și anume:) "... ce oglindă albe turle între funebri chiparoși." (Rămâie-i cititorului plăcerea să pună, unde
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
mai cumplit ca viforul, tiranii aduceau peste oameni furtuni înfricoșătoare, scaunele conducătorilor erau mereu în mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar femeile erau duse cu sila la capiștile cele nelegiuite. Spre această nebunie erau târâte și fecioarele; preoții erau dați morții și surghiunului, iar credincioșii, izgoniți din curțile cele sfinte”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale Capiștii armenești, cu tot hotarul Strâmbului împregiur,... care l-am iezit... și l-am împlut de pește;... acela l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Heviți și Iebusiți, și-i voi nimici. 24. Să nu te închini înaintea dumnezeilor lor, și să nu le slujești; să nu te iei după popoarele acestea, în purtarea lor, ci să le nimicești cu desăvîrșire, și să le dărîmi capiștele. 25. Voi să slujiți Domnului, Dumnezeului vostru, și El vă va binecuvînta pîinea și apele, și voi depărta boala din mijlocul tău. 26. Nu va fi în țara ta nici femeie care să-și lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
iudeu nu a fost unul singular. El a „desființat închinarea de pe înălțimi” și a sfărâmat toate „Asherah”. Adică a dărâmat toți stâlpii de lemn simbolizând-o pe zeița Astarteea, zeiță cinstită de Solomon, căreia i-a ridicat 287Balaurul și solomonarul „capiști pe înălțimi” (cf. I Regi, XI, 5 ; II Regi, XXIII, 13). El a distrus chiar „șarpele de aramă pe care îl făcuse Moise, căci până în vremea aceea fiii lui Israil îi aduceau tămâieri” (II Regi, XVIII, 4). Aceste acțiuni reformatoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jucăuș, dar suferind de aceeași inconsistență literară: „capelmaistru capelan / - din capelă-n / capitală - / capișonul capitat / cap și (punct) și iar la cap // capra cu capriț capsată / capie fără / căpăstru / căpcăun cu căpeneag / capăt (punct) și de la cap // capsoman captând captură / capiște făr de / capitel / cap la capăt în capcană / cap și (punct) și iar la cap.“ Aceasta este, într-adevăr, impresia cititorului, că i se dă „iar la cap“ - dintr-un „capriț... fără căpăstru“. Plini de optimism, autorii explică într-o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stropite parcă de un var subțire și mărindu-și sfericitatea, în salturi bruște, act de care nu se știe în urma cărei observații populare goldăneștenii erau convinși, că se prestează exclusiv în zilele de dulce: marțea, joia și sâmbăta. Baisa, odinioară, capiște a bondarilor, a albinelor, a buburuzelor roșii, călugărițelor vinete, fluturilor albaștri, a libelulelor cu aripi de sticlă, se trezi presărată cu un roi de curburi lăcuite în verde, de spinări vărgate, ca de purcei-mistreț, făcându-l pe Nicanor Galan să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
voastră De la munte pân-la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu între-ai noștri vre un falnic juvaer? {EminescuOpI 150} Au la Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N. Iorga menționa constatarea lui Miklosich: din imensul vocabular slav al limbii române o parte provine din traducerile cărților sfinte. Rezumând, moștenirea slavă în limba noastră este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fire răsărite, ca cum cu mâna în grădină, pre rând și pre socoteală ar fi sădite, cuvios se împrăștia, și când zepfirul, vântul despre apus, aburea, tot feliu de bună și dulce mirosală de pre flori scornea... Miraculosul oriental din capiștea zeiței Pleonexia făcută din cristal dă pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul de atenții miniaturale al Cameleonului. Romanul colcăie de astfel de măiestrii caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e "jigania cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Antusa, care, la rândul ei, îi răspunde tânărului cu prea multă îndrăzneală, în comparație cu Aretusa. Filerot o cere în căsătorie pe Antusa, gest care îl determină pe regele Periandros să îl exileze, iar pe Antusa să o trimită într-o „capiște elinească” dintr-o pustietate, pentru că refuzase căsătoria cu regele Atenei. Într-una dintre numeroasele peripeții din surghiun, Filerot se transformă în arap și revine la curtea lui Periandros, dându-se drept medic, pentru a o vindeca pe Antusa. Va părăsi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]