144 matches
-
meșterilor și va câștiga patentă de la Ocârmuire”. (art. 25). „Înscrierea lor va fi prin știința și recomandația starostelui, ca unul ce adeverind tocmelile pentru lucru rămâne și în răspundere pentru împlinire” (art. 26). Calfele urmau ca la majorat să plătească capitația anuală de 30 lei. Articolele 79, 89, 99, capit. III și anexa lit. R dezvoltă și precizează dispozițiunile de mai sus. La 1 aprilie anul 1863, printr-o nouă lege a patentelor, se păstra împărțirea meșteșugarilor în trepte, scutindu-se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scris isprăvniciei strămutarea cu șase luni înaintea zilei de 23 aprilie a fiecărui an. Isprăvnicia era obligată să încunoștiințeze imediat pe proprietar. Până la 23 aprilie, săteanul era obligat să-și achite toate obligațiile și datoriile față de proprietar, partea sa de capitație și rămășițele la cutia sătească. Grădina și casele rămâneau proprietarului moșiei, fără ca acesta din urmă să fie impus la plata unei despăgubiri. Referindu-se la meșteșugarii țărani din regiunea de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Scăderea vertiginoasă a numărului de birnici de la o catagrafie la alta, ca de pildă la Iași și Bacău între 1838-1845, nu trebuie pusă numai pe seama nestatorniciei lor, ci trebuie avut în vedere și politica fiscală, desele schimbări în sistemul încasării capitației. Este de netăgăduit însă că, în acea epocă, avea loc o sporire absolută a populației birnice, în condițiile când imigrarea țăranilor în orașe apare ca un fenomen social real și confirmat. Situația materială precară a birnicilor rezultă din îndeletnicirile lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ce zice "Romînul" la acest specimen de percepție liberală? Ce zice? Băieții cari-l redijează n-au ochi să citească. În loc de-a constata de ce natură sunt dările neplătite: contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele, se leagă de capitație. Capitația nu este justificată. Capitația amânduror țărilor, pe când nu exista nici o altă dare, constituia abia a douăsprezecea parte a bugetului actual de venituri și nu se va găsi un singur caz, de la gonirea fanarioților până la reabilitarea lor de acum pe cale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zice "Romînul" la acest specimen de percepție liberală? Ce zice? Băieții cari-l redijează n-au ochi să citească. În loc de-a constata de ce natură sunt dările neplătite: contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele, se leagă de capitație. Capitația nu este justificată. Capitația amânduror țărilor, pe când nu exista nici o altă dare, constituia abia a douăsprezecea parte a bugetului actual de venituri și nu se va găsi un singur caz, de la gonirea fanarioților până la reabilitarea lor de acum pe cale piezișă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
specimen de percepție liberală? Ce zice? Băieții cari-l redijează n-au ochi să citească. În loc de-a constata de ce natură sunt dările neplătite: contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele, se leagă de capitație. Capitația nu este justificată. Capitația amânduror țărilor, pe când nu exista nici o altă dare, constituia abia a douăsprezecea parte a bugetului actual de venituri și nu se va găsi un singur caz, de la gonirea fanarioților până la reabilitarea lor de acum pe cale piezișă, în care un om
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
altă dare, constituia abia a douăsprezecea parte a bugetului actual de venituri și nu se va găsi un singur caz, de la gonirea fanarioților până la reabilitarea lor de acum pe cale piezișă, în care un om să fi fost vândut rob pentru capitație. A pune aceste vânzări monstruoase în socoteala capitației, a dării celei mai mici și mai neînsemnate, este un act de estraordinară rea credință și o apucătură pentru a ascunde adevăratul izvor al răului și a-i substitui o cauză fictivă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bugetului actual de venituri și nu se va găsi un singur caz, de la gonirea fanarioților până la reabilitarea lor de acum pe cale piezișă, în care un om să fi fost vândut rob pentru capitație. A pune aceste vânzări monstruoase în socoteala capitației, a dării celei mai mici și mai neînsemnate, este un act de estraordinară rea credință și o apucătură pentru a ascunde adevăratul izvor al răului și a-i substitui o cauză fictivă. Deși caută să fim mulțămitori presei întregi pentru că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ilizibilitatea proprietății comunale După cum am văzut, În materie de impozite, statul premodern și cel al modernității timpurii aveau de-a face mai mult cu comunități decât cu indivizi. Unele taxe individuale În aparență, cum ar fi celebra „taxă pe suflet” capitație din Rusia, care erau strânse de la toți supușii, erau de fapt plătite În mod direct de către comunități sau În mod indirect de nobilii În slujba cărora se aflau respectivii. Neachitarea sumei pretinse avea de obicei drept consecință pedeapsa colectivă. Singurii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de număr de serie”. Benedict Anderson, Imagined Communities Regimul colonial a fost Întotdeauna menit să aducă profituri colonizatorului, ceea ce, Într-o societate rurală, presupunea stimularea culturilor necesare pe piață. În acest scop, s-au folosit mijloace diverse, cum ar fi capitația plătibilă În bani sau În produse agricole valoroase, plantațiile private și favorizarea coloniștilor albi. Începând cu perioada celui de-al doilea război mondial și mai ales după terminarea acestuia, britanicii din Africa de Est și-au Îndreptat atenția către proiecte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Vale, Lawrence Van der Ploeg, Jan Douwe Vandergeest, Peter Partidul de avangardă instrumentalismul respins de Rosa Luxemburg rolul pedagogic al relația cu masele Vauban, marchizul de Veblen. Thorstein Vercinîua Troița, cooperativă de stat la Vernant, Jean-Pierre Verneig, Puyrasseau, Joseph Vietnam capitația În simplificarea funciară În crearea de sate În Memorialul războiului din Vietnam Satele și Legea privind satele ujamaa Satele planificate și strămutarea forțată În Etiopia vezi, de asemenea, Tanzania, crearea de sate ujamaa În Wallace, Henry Ware, Henry Wat Tyler
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
State is Now Master of Fire: Peasant Lore, Land Tenure, and Institutional Adaptation in the Siin Region of Senegal” (teză de doctorat, Departamentul de științe Politice, University of California, Berkeley, 1996). Ibid., p. 18. Ibid., p. 22. În Vietnamul colonial, capitația era un impozit pe care trebuiau să Îl plătească toate comunitățile pe baza unei estimări a numărului de locuitori. Dacă nu se strângea toată suma, venea poliția și scotea la licitație tot ce găsea (bivoli, mobile, bijuterii), până când se adunau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cinci, cinzeci și șaizeci de ani). În schimb, pentru stat, vârsta exactă era importantă din mai multe motive. „Majoratul fiscal” și militar era stabilit la optsprezece ani, iar persoanele peste șaizeci de ani nu mai aveau obligația de a plăti capitația. După cum e de așteptat, exista un număr mare de persoane - neverosimil din punct de vedere demografic - cu puțin sub optsprezece ani sau peste șaizeci de ani. Ca și În cazul patronimului, Înregistrarea vârstei În mod strict, linear și cronologic a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
planteze pe pământurile sale o cultură destinată exportului, la un anumit interval de timp. Acolo unde era vital ca țărănimea independentă economic să fie silită să lucreze pentru un salariu sau pe plantații, era adesea util să se impună o capitație anuală universală, plătibilă În bani. Pe această situație se bazează observația nu tocmai morală, dar corectă din punct de vedere sociologic, pe care o făcea Samuel Huntington În timpul războiului din Vietnam: bombardarea masivă a zonelor rurale și, apoi, crearea de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, „cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură”<footnote Gheorghe
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
agenții consulari nu alegeau, ci culegeau tot ce li se prezenta, pentru plata unei taxe oarecari, e un fapt cunoscut de toți. Astfel mulți vătaji boierești, moldoveni de baștină, se făceau sudiți (Schutzbefohlene) pentru a se mântui pe sine de capitație, pe fiii lor de miliție; nu mai vorbim de negustori și de meseriași, cari, oricând aveau daraveri neplăcute cu administrația sau cu justiția, plantau pajura cu două capete pe casă și deveneau "sacrosancți". Poate trei din patru părți a evreilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
măsurile de reformă, cel puțin la nivel teoretic-declarativ. Veniturile pe care le realizează MF nu vor mai fi legate de inputuri (grad profesional, vechime), ci de outputuri, adică de serviciile prestate. Ele sunt cuantificate în funcție de numărul pacienților atrași pe listă (capitație), vârsta pacienților (copiii și vârstnicii au nevoie de mai multe servicii) și starea lor (gravide). Pentru a atrage mai mulți pacienți, medicul va fi determinat să ofere servicii mai bune. În plus, sunt finanțate și intervențiile efective (plata per serviciu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Nu, nici vorbă», se jură ei. Oamenii nici nu știau că fuseseră schimbați de pe o listă pe alta. La Casa de Asigurări, multă vreme se vindeau baze de date. Cel care dorea să intre în București cumpăra o listă de capitație și, în timp, atrăgea «clienți», renunțând la cei de împrumut. Funcționarii mutau cu discheta zece de la mine, cinci de la altul, completând, să zicem, suta de pacienți care îi lipseau cumpărătorului. Era posibil să nici nu te prinzi. Când te plângeai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
un medic chirurg și acela i-a cerut trimitere de la mine. Aș avea probleme, dacă ar fi ca în străinătate. Acolo aș avea de gestionat un buget, pe care să-l repartizez astfel încât să «plătesc» tratamentul fiecăruia de pe lista de capitație. Casa de Asigurări ar însuma cheltuielile făcute cu pacienții mei, pentru medicamente sau internări în spital. Atunci, aș avea de ce să refuz internări nejustificate. Acum nu sunt motivată. Ar fi și greu, fiindcă presiunea e mare. Omul vede la televizor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
actului medical, care nu s-a schimbat semnificativ. Respectarea procedurilor este verificată de inspectorii Casei de Asigurări, după o logică de tip birocratic, iar rezultatelor li se acordă puțină importanță. De altfel, cu excepția numărului minim de pacienți de pe lista de capitație, nu s-au stabilit obiective clare (de tipul indicatorilor de output sau ai rezultatelor intermediare ori pe termen lung) pentru medicii de familie. Controalele vizează indicatorii de input, în special dotările, existența unor asistenți angajați și consumul de medicamente. De ce
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
obiective ale NMP, conform lui Dunleavy și colaboratorilor săi (2006), respectiv competiția și stimularea performanței, urmau să fie atinse în ambulatoriu prin sistemul de plată per capita și pentru servicii. Medicii erau recompensați în funcție de numărul pacienților înscriși pe listele de capitație, deci se aflau în competiție pentru atragerea și menținerea „clienților”. Plata per serviciu urmărea stimularea performanței: cu cât se realizau mai multe servicii de vaccinare, control preventiv ori tratamente, cu atât creștea outputul (numărul de pacienți tratați la nivelul medicinei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
nivelul medicinei primare, mai ieftine), dar se îmbunătățeau și indicatorii de sănătate pe termen lung, odată ce scădea numărul îmbolnăvirilor sau creștea ponderea afecțiunilor descoperite în stadii vindecabile. Valoarea plăților per serviciu a rămas însă mai mică decât a plății în funcție de capitație, iar în unele perioade a devenit nesemnificativă. Totuși, medicina de familie începea să funcționeze pe baze contractuale: medicii nu mai aveau un salariu fix, în funcție de vechime, după modelul funcționarilor publici, ci câștigau în funcție de rezultate. Poziția lor nu mai era garantată
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
consumul de medicamente și de fonduri pentru analizele de laborator. Inițial, s-a propus ca medicul să gestioneze bugetul alocat unui pacient. Fondurile Asigurărilor ar fi fost împărțite, teoretic, între cei 11 000 de medici de familie, în funcție de lista de capitație, constituindu-se un buget al fiecărui pacient. Banii urmau pacientul, coordonat de medicul de familie, care „achita” cheltuielile în spitale sau pentru compensarea medicamentelor. În lipsa unui sistem informatic, mecanismul nu putea funcționa. Medicii de familie s-au temut de presiunea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
continuitate în perioada concediilor. • Dotările nu au crescut spectaculos, dar s-au îmbunătățit. Medicii sunt preocupați de confortul pacientului și de tehnologie, dar investițiile sunt limitate din două motive: proprietatea asupra cabinetului și transferul practicii (inclusiv prin vânzarea listei de capitație) nu sunt clare; decontările serviciilor sunt limitate administrativ, Asigurările dirijând fondurile spre laboratoare specializate. Medicul care investește în aparatură pentru analize riscă să nu-și poată recupera investiția. Marile laboratoare au forță financiară și tehnologică, fiind greu de concurat de către
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este preocupată de raționalizarea resurselor, pe care o face prin mecanisme de tip administrativ: liste negative, plafonarea consumului. Mecanisme de piață, de tip concurențial, nu s-au creat încă. Sau acestea funcționează cu efecte perverse, cum se întâmplă în cazul capitației, accentuând consumul, fără o creștere a calității serviciilor. În aceste condiții, se simte nevoia coordonării între diferitele niveluri de furnizare a serviciilor medicale. Integrarea pe verticală, în care spitalul deține controlul resurselor și autoritatea profesională asupra medicilor de familie, este
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]