158 matches
-
informative la Securitate. Abia după '89, la coliva unui poet (Ioanid Romanescu), am aflat de la Fluturel: "Practic, nu mai aveai drept de semnătură în revistele ieșene". Practic ăsta mi-a sunat ca dracu'. Am bătut la tot felul de uși capitonate, fără să știu sesamul. Nu mi s-au deschis. M-am zbătut, am încercat să conving cu... argumente, dar n-am stîrnit decît un vîrtej de hîrtii. Vreo doi "activiști luminați" au recunoscut că am dreptate: am plătit tirajul, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Despre toate astea am scris și am vorbit mai rar, Îndeosebi În interviuri, răspunzînd la Întrebări precis țintite sau În pledoarii despre accesul orbilor la cultură și mai cu seamă la educație, documente de multe ori destinate sfredelitor timpanelor bine capitonate ale autorităților. Am mai curtat tema În eseuri asupra unor creatori ai codificării și descifrării sistemelor de semne, asupra unor inventatori ai criptării și deznodării intimităților materiei. E prea puțin Însă, față de rolul pe care l-au jucat În devenirea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
zor ceva la mașină. V-a căutat de la radio, îi dădu de veste secretara, oprindu-se o clipă din bătut. Spune-le că sunt ocupat acum, îi dădu el instrucțiuni și, cerându-i să aducă niște cafele, deschise o ușă capitonată și-l introduse pe Sever în cabinetul său. Ia loc, îl invită, arătându-i un scaun în fața biroului și așezându-se și el de cealaltă parte. Ia zi, ce necazuri ai?... Sever îi explică întreaga situație și încheie declarând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cronologia asta meschina... Timpul?... Astfel încât mă înclin mai departe, timid: Salut Mallarmé... o, barbuta lui neagră, fină este proaspăt vopsita, se cunoaște... salut Verlaine, strig în timp ce amicul lui. Rimbaud, gelos pe Gide, se îndreaptă spre subsol unde o scărita verde capitonata că o masă de biliard în formă de melc te duce direct la toaletă localului unde o negresa psalmodiază Purvotservis, msieu, cinci cenți, ce vremuri ieftine, eu voi da aproape un Euro. Mircea Iorgulescu mi-a adus în dar Elogiul
O cruce ortodoxă pentru Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5743_a_7068]
-
Cu toții parcă s-au născut după 1990. N-o să găsești nici un fel de trimitere la apartenența la un partid criminal - toți au fost ,distinși profesori și intelectuali". Nici unul nu l-a proslăvit pe Stalin, nici unul n-a participat, din birourile capitonate, la exterminarea a clase întregi de cetățeni nevinovați. Toți au fost ,hegeliano-marxiști". Toți au slujit umanismul de cea mai nobilă sorginte. E dreptul ucenicilor lui Ion Ianoși de a ridica pe înalte culmi ale excelenței mult prea insignifianta-i operă
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
doilea plan - jumătate fantastic, jumătate alegoric-satiric -, până în clipa în care planurile se intersectează și cei doi se întâlnesc - spre final, când Câinele de lemn moare și se transformă în îngerul păzitor al lui Teofil. Întâlnirea celor doi, într-o încăpere capitonată și etanșă, în care sunt chemați pe rând la telefon de către - ghicim - „Stăpânul tuturor” e prezentată, încă o dată, în notă umoristic satirică, de audiență comunistă cu împărțire de sarcini (Teofil apare drept „clientul” Câinelui de lemn). Trebuie spus că secvențele
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
țigară. - Nu mă supăr,caută-l ! răspunde ironic ,făcându-i pe ceilalți să râdă zgomotos. „ Primul contact cu șmecherii de București. Să nu judec însă după aparențe,de cele mai multe ori, sunt înșelătoare .” - Biroul e chiar în față ,la ușa aceea capitonată,îl îndrumă un altul ,mai în vârstă. Ciocăne fără succes, căci degetul i se îndeasă surd, în pielea vișinie. Își ia inima în dinți și pătrunde cu forță înăuntru. Nu e atât de mult schimbat ,parcă doar părul la fel de blonduț
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
casă în Peciu Nou, 3 camere, dependințe, baie, curte, pomi fructiferi, vie, 43 000 euro, negociabil. Informații la telefon 0722797966. Vând 5 hectare teren arabil în Mehala. Tel. 0721304100. Vând garaj cu C.F. , Bulevardul Revoluției nr. 14, ușă bloc stejar, capitonată, pat o persoană cu saltea și grătar reglabil, german. Tel. 0721135486. Cumpăr garsonieră sau apartament cu o cameră în Timișoara. Tel. 491805. Vând apartament cu 2 camere, confort I, în Complexul Studențesc, preț, 33 000 euro. Tel. 228695. Cumpăr casă
Agenda2005-37-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284183_a_285512]
-
ei ! Și s-a dus dracului concediul meu. Ce bine m-aș fi odihnit pe plaja însorită din Palm Beach ! Doamne, ce ghinion ! Mama lor de prostănaci ... Tânăra femeie ieși în grabă. Directorul se răzgândi și se întoarse către ușa capitonată. - Frăguța ! urlă el. Secretara reveni, își aranjă fustița scurtă care făcuse o cută deasupra genunchiului stâng și gunguri suav: - Da șefu’ ! - Dăm și noi un comunicat, spuse ceva mai calm directorul exploatării miniere. Scrie : datorită incompetenței celor trei gazatori, le
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384439_a_385768]
-
moment, a intervenit din nou doctorul Wagner... 22 De vreo două minute, băteam zgomotos și ostentativ darabana cu degetele În masă. Mă aplecasem În față, așezându-mi coatele pe genunchi și ca să ajung la lemnul mesei, mai sonor decât brațul capitonat al fotoliului, dar și pentru a semnaliza vizual că vreau să vorbesc. Limbajul corporal, ca să mă exprim intelectual. Ceva nu-mi suna cum trebuie. Pentru prima oară de când Începuse povestirea, mi-am Învins ezitările și l-am Întrerupt pe Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
minerală și pahare corespunzătoare, creioane și pixuri de diferite culori, carioci, rapoarte, volume de legislație, blocnotesuri, microfoane, telefoane, arsenalul obișnuit în locuri de acest calibru. Trebuie să existe lustre suspendate din tavan și aplice pe pereți, trebuie să existe uși capitonate și ferestre cu perdele, trebuie să existe mochete pe jos, trebuie să existe tablouri pe pereți și vreo tapiserie veche sau modernă, neapărat portretul șefului statului, bustul republicii, drapelul patriei. De nimic din toate acestea nu s-a vorbit, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
discuția presupusă confidențială dintre prim-ministrul și ministrul său de interne, din seara zilei în care el dusese chemat la președinția republicii, ar fi fost mult mai puțin particulară decât ar fi legitim să se aștepte cineva de la niște pereți capitonați, care, cine știe dacă nu ascundeau niște microfoane de ultimă generație, din acelea pe care numai un copoi electronic cu cel mai nobil pedigri reușește să le adulmece și să le ia urma. Oricum ar fi, răul nu mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ca eu să fiu martor la reconcilierea pe care se hotărâse s-o facă. Ne-am dus împreună pe Avenue de Clichy, dar Strickland nu era la cafenea. Era prea frig ca să stăm afară, așa că ne-am instalat pe băncile capitonate dinăuntru. Era cald de tot, o atmosferă înăbușitoare, tăiai fumul cu cuțitul. Strickland n-a venit, dar curând l-am văzut pe pictorul acela francez cu care juca uneori șah. Deveniserăm oarecum familiari, și s-a așezat la masa noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a fost adus un mesaj. Judecătorul voia să mă vadă, cât mai repede. Știam de ce. M-am gândit că veștile circulă repede. Ca de obicei, Ciupitu mă întâmpină și mă lăsă s-aștept în anticameră o oră întreagă. Din spatele ușii capitonate, auzeam voci, voci vesele, așa mi se părea. Când Ciupitu se întoarse pentru a-mi spune că domnul judecător dorea să mă primească, eram ocupat să decojesc cu degetul o fâșie de mătase roșie care se dezlipise de pe perete. Trăsesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
2013 Toate Articolele Autorului Romanță fără portativ Răscoală neagră se-ntindea pe cer, Cobind se adunau triburi de ciori; Se-nvălmășeau ca boabe de piper, Potop înaripat și negru-n zori. Mut se-mpleticeau sălcii bătrâne Șoptind bizar, sub cer capitonat. Toamna și Iarna tot zâne bune, Îmi bat la geam jilav, anticipat. Pogoane-i risipit un gând sub nori, Sorb patima din somnul abisal. Tăceri de plumb și timpi apăsători, Rod tărăgănat un destin total. Nu vii! Doar tu nu
ROMANŢĂ FĂRĂ PORTATIV de STELIAN PLATON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/368395_a_369724]
-
de tata la nunta noastră. Așa cred. A cerut să fie înmatriculată pe numele amândurora... - Aha, mi-a căzut fisa! Hai, ce au mai zis? - Atunci... cam atât. A vorbit tata apoi, dar calm. Nu se auzea nimic de după ușa capitonată. Am plecat, speriată și nedumerită, să cer mamei lămuriri. Întâi i-am povestit ce am auzit și mi-a făcut morală. Nu am aflat nimic de la ea. A fost foarte calmă și a vorbit puțin, dar răspicat... - "Ai motive sa
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
necazuri mari. În legătură cu serviciul și vreau să apelez... - Am înțeles, l-a întrerupt și ea. Stai puțin, te rog, să vorbesc cu domnul avocat. Poate că te primește acum. A intrat ușoară ca o adiere și a dispărut dincolo de ușa capitonată. Câteva minute liniștea a pus stăpânire pe încăpere. Secretara îl privea cu coada ochiului. " Fercheș bărbat și când este supărat. De unde o cunoaște oare pe Mariana? A cam căzut cerul pe el când a văzut-o. Doamne, dar ce priviri
ISPITA (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356897_a_358226]
-
o invitație și poate că... Nu-i bai! Chestiile astea se rezolvă repede...". - Domnul comisar șef vă așteaptă, domnule inspector, i-a întrerupt vocea secretarei șirul gândurilor. - Am onoarea să vă salut, domnule! au fost singurele cuvinte auzite până ce ușa capitonată s-a închis. Fănel a ieșit după o jumătate de oră, a traversat anticamera fără să observe și să salute secretara, semn că era adânc preocupat de cele discutate cu șeful Serviciului. Și nu-l îngrijorase faptul că i s-
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
legitimația. -Puteți intra! Constantin observa că înainte de ai invită să intre în cabinetul primarului secretara își strecura mâna stângă sub birou. „Cred că l-a anunțat printr-o sonerie” gândi. Din instinct dori să ciocăne în ușă, dar această eră capitonata cu piele. Apasă clanță de alama lustruita și pășiră în imensul birou. Primarul se află la biroul așezat în formă de Ț în fața unei mese lungi. Acesta se ridică și le întinse mâna. Avea o mană rece, fleșcăita, ca de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
Dincă Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului RAIUL MORT - „Revoluția” mea- (un roman mai altfel, mai puțin romanțat) CAPITOLUL 1. În care mi-o iau peste bot... Cum am deschis ușa grea, din lemn capitonat, m-a primit politicos: jart! ‒ o palmă făcută pumn peste obrazul stâng. ‒ Cristelnița mă-tii, de reacționar! m-a lăudat darnicul respectiv. Îl înjuri pe tovarășu’ , ai? I-am răspuns politicos și conform dogmelor creștinești, întinzându-i și obrazul drept
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
după-amiază, când căldura era mai suportabilă. Garsoniera avea în hol aer condiționat, de unde se împrăștia o climă răcoroasă și reconfortantă. Tot pe holul care era ca o anticameră destul de mărișoară, erau amplasate: dresingul pentru haine, o măsuță cu două scaune capitonate, oglinda încadrată într-o ramă sculptată din lemn de mahon de mărimea unui om, minifrigiderul plin cu răcoritoare, bere și dulciuri ambalate în cutii colorate și raftul pentru încălțăminte. Televizorul era montat pe un suport prins pe perete în camera
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
Vom găsi acolo scriitori și compozitori ca de exemplu: Jules Massenet, Émile Zola, Guy de Maupassant. În timpul perioadei "La Belle Époque", printre vizitatori găseam pe Sergei Diaghilev, Prince of Wales și viitorul rege al Angliei Edward VII. Stabilimentul expune scaunul capitonat preferat de Lenin în timpul vizitelor sale la cafeneaua pariziană. Pe un elegant panou de catifea roșie sunt aplicate plăcuțe aurite gravate cu numele personalităților-clienți permanenți ai cafenelei . La 22 August 1975, guvernul francez a declarat Café de la Paix monument istoric
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
după-amiază când căldura era mai suportabilă. Garsoniera avea în hol aer condiționat, de unde se împrăștia o atmosferă răcoroasă și reconfortantă. Tot pe holul care era ca o anticameră destul de mărișoară, erau amplasate: dulapul pentru haine, o măsuță cu două scaune capitonate, oglinda încadrată într-o ramă sculptată în lemn de mahon, de mărimea unui om, minifrigiderul plin cu răcoritoare, bere si dulciuri ambalate în cutii, raftul pentru încălțăminte. Televizorul era montat pe un suport prins pe perete în camera propriu zisă
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
autorul fiind convins că un tânăr cititor de azi nu are cum să înțeleagă o asemenea ambianță, decât prin explicație: „Un unchi al fetei era directorul serviciului de cadre al Radioului. M-a așteptat într-un birou fastuos, cu uși capitonate, patru telefoane albe și portretul tovarășului Dej în ramă aurie”. Până la urmă, a fost angajat pe un post de traducător - redactor la direcția „de emisiuni în limbi străine a Radiodifuziunii”. Datorită instanțelor postului, a vizitat Spania, care se afla atunci
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
eliberez de această încorsetare a prezenței unei mulțimi ce-mi inundă intimitatea sufletească. Vreau să fiu liberă cu mine însămi și cu dorințele mele de libertate. - Atunci să plecăm. O luă de mână, ajutând-o să se ridice de pe taburetul capitonat, apoi cuprinzându-i mijlocelul o strânse lângă trupul său puternic și ieșiră din discotecă urmăriți din întuneric de o privire plină de ură. Și-au îndreptat pașii spre centrul stațiunii, apoi spre aleea care ducea la mare. Acolo exista barca
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]