357 matches
-
Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici și cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a. Cultura pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie sau alta de pomi - Distanța pomilor. Capitul VIII. Plîntarea pomilor: Facerea gropilor - Alegerea pomilor - Pregătirea pomilor - Timpul plîntărei pomilor - Plîntarea însăși - Parii și păruitul pomilor. Capitul IX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a. Cultura pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie sau alta de pomi - Distanța pomilor. Capitul VIII. Plîntarea pomilor: Facerea gropilor - Alegerea pomilor - Pregătirea pomilor - Timpul plîntărei pomilor - Plîntarea însăși - Parii și păruitul pomilor. Capitul IX. Tractarea pomilor: Retezarea crengilor - Tractarea mai departe a coroanei - Proptirea și brăzdarea pomilor - Întinerirea pomilor - Realtoirea pomilor bătrâni - Înlocuirea pomilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie sau alta de pomi - Distanța pomilor. Capitul VIII. Plîntarea pomilor: Facerea gropilor - Alegerea pomilor - Pregătirea pomilor - Timpul plîntărei pomilor - Plîntarea însăși - Parii și păruitul pomilor. Capitul IX. Tractarea pomilor: Retezarea crengilor - Tractarea mai departe a coroanei - Proptirea și brăzdarea pomilor - Întinerirea pomilor - Realtoirea pomilor bătrâni - Înlocuirea pomilor pieriți - Tractarea pământului în pomăt. Capitul X. Animalele stricăcioase pomilor, boalele și alte neajunsnri. A) Animalele: Sugătoar[e]le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Alegerea pomilor - Pregătirea pomilor - Timpul plîntărei pomilor - Plîntarea însăși - Parii și păruitul pomilor. Capitul IX. Tractarea pomilor: Retezarea crengilor - Tractarea mai departe a coroanei - Proptirea și brăzdarea pomilor - Întinerirea pomilor - Realtoirea pomilor bătrâni - Înlocuirea pomilor pieriți - Tractarea pământului în pomăt. Capitul X. Animalele stricăcioase pomilor, boalele și alte neajunsnri. A) Animalele: Sugătoar[e]le - Paserile - Omidele - Gândacii de mai (cărăbuși) și coropișnițele - Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
CAPITULUL VII. Potențiale probleme experimentării cursului de mediere în școli. Problemele pe care le vom prezenta mai jos au fost identificate pe parcursul experimentării cursului de mediere în școli. Nu putem spune cu siguranță că în școlile dumneavoastră vor apărea exact aceleași
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
din urmă, deoarece ofereau o imagine diferită de cea întâlnită în legenda oficială a lui Bonaventura, dacă nu chiar în contrast cu aceasta. Aceste ultime două tipuri de mărturii sunt de-a dreptul cele franciscane, culese nu numai din motive polemice, deoarece Capitulul de la Padova din 1276 revenise la pozițiile anterioare Capitulului de la Paris din 1266, care dăduse ordinul de a se distruge biografiile despre Francisc anterioare celei scrise de Bonaventura; totodată, se cerea colectarea de mărturii în vederea scrierii unei noi biografii a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
întâlnită în legenda oficială a lui Bonaventura, dacă nu chiar în contrast cu aceasta. Aceste ultime două tipuri de mărturii sunt de-a dreptul cele franciscane, culese nu numai din motive polemice, deoarece Capitulul de la Padova din 1276 revenise la pozițiile anterioare Capitulului de la Paris din 1266, care dăduse ordinul de a se distruge biografiile despre Francisc anterioare celei scrise de Bonaventura; totodată, se cerea colectarea de mărturii în vederea scrierii unei noi biografii a fondatorului (aceasta ar corespunde cu Liber de laudibus sancti
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
greșit (ca în Historia occidentalis, de Iacob din Vitry, unde este numit Francino). Cum s-a putut observa de mai multe ori, mișcarea franciscană, cu dezvoltarea sa copleșitoare, îl pune în umbră pe fondator, așa încât mulți dintre frații prezenți la Capitulul Rogojinilor nu sunt în măsură să-l recunoască pe Francisc deoarece nu îl întâlniseră niciodată. Din acest punct de vedere, diferitele mărturii, plasate în timp și în spațiu, sunt semnul răspândirii treptate a fraților prin Europa și, prin urmare, al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
beau ceea ce li se pune înainte (Lc 10,7); iar dacă cineva le oferă ceva din abundență, nu își fac provizii pentru ziua următoare. 9. O dată sau de două ori pe an, la timpul stabilit, se adună pentru a celebra capitulul general, cu excepția celor care s-ar afla prea departe sau dincolo de mare. După capitul, sunt trimiși din nou de superiorul lor, câte doi sau mai mulți împreună, în diferite zone, provincii sau orașe. 10. Ei invită mulți oameni să disprețuiască
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ceva din abundență, nu își fac provizii pentru ziua următoare. 9. O dată sau de două ori pe an, la timpul stabilit, se adună pentru a celebra capitulul general, cu excepția celor care s-ar afla prea departe sau dincolo de mare. După capitul, sunt trimiși din nou de superiorul lor, câte doi sau mai mulți împreună, în diferite zone, provincii sau orașe. 10. Ei invită mulți oameni să disprețuiască lumea nu numai cu predica lor, ci și printr-o viață sfântă și o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
viață în momentul în care cronicarul își nota însemnările sale. Sunt de remarcat informațiile referitoare la următoarele întâmplări: ospitalitatea «binevoitoare» a călugărilor, prin care se pare că se încearcă repararea unui tratament străvechi nu prea rafinat oferit «crainicului marelui Rege»; capitulul de la Acre la care au participat trei sute de frați; apariția stigmatelor; relatarea cu privire la lup, care probabil stă la baza renumitului episod al lupului din Gubbio. Mănăstirea Sfântului Verecundo din Vallingegno se află întocmai pe drumul ce leagă Assisi de Gubbio
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfintei Agneza de Boemia). Acest fapt e un indiciu că Elia nu era chiar atât de depărtat de unele poziții ale Sfântului Francisc. Spiritualii, care erau aproape toți preoți, reproșând lui Elia (cel excomunicat de către papă și demis de un capitul general, cel discreditat în ochii întregului Ordin) atitudinea antirigoristă, încercau astfel să se apere mai bine de atacurile „fraților comunității”. În cronici, sunt menționate multe alte personaje, nu doar din ambientul fraților minori, așa cum este cazul lui Frederic al II
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Umbria, în jurul anului 1195. Conform fratelui Nicolaie Glassberger, a fost primit în Ordin chiar de Francisc, însă acest lucru este puțin probabil, deoarece Giordano nu ar fi omis o astfel de informație. Pe când era tânăr diacon, a participat la Capitulul Rogojinilor de la Assisi, din 1221. Se pare că fusese primit în Ordin de curând, poate în anul 1219, atunci când s-au reîntors frații din prima misiune de dincolo de munți, din Ungaria și Germania. După ce le ascultă povestirile, rămâne impresionat mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
tânăr întreprinzător și curios, la Assisi; încă diacon (nr. 18), misionar inventiv și cerșetor răbdător de-a lungul anevoioaselor cărări din Alpi și din temuta și necunoscuta Germanie (însă teama de germani, atât de bine evocată în scena finală a Capitulului Rogojinilor, pare să fie depășită în curând de urgentele nevoi de hrană și de adăpost, nr. 21 și 22); întemeietorul lăcașului din Salisburg (nr. 21); harnic și iscusit cerșetor, în călătoria de la Salisburg la Speyer (nr. 21); cel de-al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratelui Baldovin l-au determinat în cele din urmă să-și dicteze și pentru noi memoriile, iar aceasta este ultima imagine pe care o avem despre acest simpatic, întreprinzător și înțelept bătrân, un adevărat frate minor: «anul Domnului 1262, după capitulul din Halberstadt, în Duminica Jubilate», în timp ce fratele Baldovin scrie, el «de-acum bătrân și slab» este de acord «să povestească». De aici pornește povestirea, cu anul 1262; adică de la constatarea plină de bucurie a «gloriei Ordinului nostru, așa cum este el
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pioasă a fraților, fiind convins mai ales de fratele Baldovin de Brandenburg care, în mod spontan, dar și îndemnat de către fratele Batolomeu, pe atunci ministru [provincial] al Saxoniei, s-a oferit să fie scrib. În anul Domnului 1262, așadar, după Capitulul din Halberstadt, celebrat în duminica «Jubilate», rămânând în locul unde s-a ținut capitulul, eu, în calitate de povestitor, iar fratele Baldovin în calitate de scrib, am început, dar fără pretenții, să îndeplinesc acea dorință. De voi reuși să duc la bun sfârșit acest lucru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în mod spontan, dar și îndemnat de către fratele Batolomeu, pe atunci ministru [provincial] al Saxoniei, s-a oferit să fie scrib. În anul Domnului 1262, așadar, după Capitulul din Halberstadt, celebrat în duminica «Jubilate», rămânând în locul unde s-a ținut capitulul, eu, în calitate de povestitor, iar fratele Baldovin în calitate de scrib, am început, dar fără pretenții, să îndeplinesc acea dorință. De voi reuși să duc la bun sfârșit acest lucru, voi fi și eu mulțumit; dacă, însă, dimpotrivă, nu voi reuși, va trebui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și-a schimbat îmbrăcămintea, adoptând-o pe aceea pe care o poartă frații acum; a devenit un imitator al sărăciei evanghelice și un sârguincios predicator al Evangheliei. 3. În anul Domnului 1219, al zecelea al convertirii sale, fratele Francisc, în capitulul ținut la Sfânta Maria a Porțiunculei, a trimis câțiva frați în Franța, Germania, Ungaria, Spania și în acele provincii ale Italiei unde frații nu ajunseseră încă. 4. Frații care ajunseră în Franța, fiind întrebați dacă erau albigenzi, au răspuns «da
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
le mai luau. Și după ce au îndurat și alte ofense, s-au întors în Italia. 7. Despre frații care au trecut prin Spania, pot spune că cinci au primit cununa martiriului. Dacă însă acești frați au fost trimiși de acel capitul, despre care am amintit, sau de unul precedent, asemenea fratelui Elia și însoțitorilor săi în teritoriile de dincolo de mare, nu putem să o spunem cu certitudine. 8. Când au fost aduse la cunoștință fericitului Francisc martiriul, viața și legenda acelor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frați. Deoarece, conform Regulii primare, frații posteau miercurea și vinerea și, cu permisiunea fericitului Francisc, și lunea și sâmbăta, pe când în celelalte zile mâncau carne, acești doi vicari, împreună cu câțiva dintre frații mai în vârstă din Italia au celebrat un capitul, în care au stabilit ca frații în zilele de frupt să nu folosească mâncăruri gătite cu carnea procurată de ei, ci să mănânce ce li se oferea întâmplător de către credincioși. De asemenea, au stabilit să se postească lunea și în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
număr mare, atunci când au aflat că el era viu și că s-a întors deja, de bucurie, li s-a părut că o nouă lumină răsărise pentru ei. Apoi fericitul Francisc, fără zăbavă, a convocat la Sfânta Maria a Porțiunculei capitulul general. 16. Prin urmare, în anul Domnului 1221, la 23 mai, indicțiunea a XIV-a, în ziua sfântă a Rusaliilor fericitul Francisc a celebrat capitulul general la Sfânta Maria a Porțiunculei. La capitul, conform uzanței ce se respecta pe atunci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]