7,392 matches
-
de geam și te așteaptă. Cred că vor să iasă afară la zăpadă. - Da, da, termin repede și mă ocup de ei, pupa-i-ar mama, că mi-s tare dragi! - Eu o să rânesc cotețul porcilor și în târlă la capre între timp și după aceea îi însoțesc în poiană la săniuș. Nu-i las singuri între berbecii ăia mai mari de băieți, că mi-e să nu-i lovească din greșeală. O să fie poiana plină azi de copii. Sunt toți
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
să sperie iarăși norii. Cei doi copii, Ionuț care împlinește opt ani chiar în ziua de sfântul Ion și Violeta surioara lui de nici șase ani, s-au trezit și așteptau ca pe jar, să vină bunica cu laptele de la capre să le pregătească micul dejun, ca apoi să se echipeze și să iasă afară, la joacă cu zăpadă, împreună cu prietenii lor din sat. Diseară vor trebui să-și curețe ghetele și să le pună pe săliță, căci noaptea ce vine
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
povestiri, amintiri); B. EPOSS 1. Aga Lucia Selenity (Brașov) - Domnișoara Kitty (poveste); 2. Ion Lazăr da Coza (Tulnici, Vrancea) - Apusul îngerilor (povestiri); 3. Elenă Toma (Pitești, Argeș) - Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic); 4. George Peagu (București) - Cu capră prin București (proza umoristica); 5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) - Salon Belvedere (Ψ-roman); 6. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA) - Să apropiem cerul de pământ (un dialog religios între doi scriitori). C. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare
VĂ SEMNALEAZĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV), CONSTANTIN GR. GOGA (FETEŞTI, IALOMIŢA) by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1346306998.html [Corola-blog/BlogPost/355323_a_356652]
-
e pofta de băuturi acidulate Ai nevoie de calciu. Pe care il găsești în muștar, ceapă, brocoli, legume, susan, branza, nap Dacă ți-e pofta de mancaruri sărate Ai nevoie de cloruri. Pe care le găsești în peste, lapte de capră, sare de mare Dacă ți-e pofta de mancaruri acide Ai nevoie de magneziu. Pe care il găsești în nuci, semințe, legume, fructe Dacă ți-e pofta de lichide Ai nevoie de apă. Trebuie să bei circa 8-10 pahare de
POFTELE ŞI APA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Poftele_si_apa.html [Corola-blog/BlogPost/341691_a_343020]
-
mancare Ai nevoie de: - vitamina B1 pe care il găsești în fasole, nuci, semințe, ficat - vitamina B3 pe care o găsești în ton, carne de vită, pui, curcan, porc, legume, semințe - cloruri pe care le găsești în peste, lapte de capră, sare de mare Dacă ți-e pofta de tutun Ai nevoie de: - siliciu pe care il găsești în nuci, semințe - tirozina pe care o găsești în suplimentele de vitamina C, portocale, verdețuri, legume și fructe roșii *** Pomelo (grapefruit) se cultivă
POFTELE ŞI APA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Poftele_si_apa.html [Corola-blog/BlogPost/341691_a_343020]
-
pe strada „Culturii” din Bălăbănești. Așa am decis noi Consiliul Local. Este logic, cămin Cultural - strada „Culturii”. ... chiar dacă U.E. acceptă, ne sare prostimea-n cap dacă situăm Căminul Kogălniceanu pe strada Cuza . Nu merge! E păcat! Pentru a împăca și capra lui moș Ion și varza din primărie păstrăm vechile denumiri din epoca măreață. Mai mult, cu criza asta, facem și noi economie. Vă dați d-voastră seama ce-ar însemna să punem la fiecare intersecție plăcuțe cu str. „Alexandru Iona
„Au uitat” by http://balabanesti.net/2011/10/10/%e2%80%9eau-uitat%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
smerește!’’. Ar fi fost de preferat ca nu secunda să se smerească, versul putând fi caligrafiat astfel: ,, Secunda zace-n taină, mă smerește’’. Capitolul titrat III. Mărțișor este subintitulat Scrisori din Amalthea. Desigur, nu e vorba de epistole din ...sfânta capră - doica lui Zeus - și nici din Nimfa ce l-a ascuns pe Zeus, imediat după venirea sa pe lume, ocrotindu-l de mânia lui Kronos, tatăl lui, și oferindu-i ca hrană laptele unei capre divine. În semn de gratitudine
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
vorba de epistole din ...sfânta capră - doica lui Zeus - și nici din Nimfa ce l-a ascuns pe Zeus, imediat după venirea sa pe lume, ocrotindu-l de mânia lui Kronos, tatăl lui, și oferindu-i ca hrană laptele unei capre divine. În semn de gratitudine, când ajunge în deplinătatea forțelor sale olimpiene, Zeus le răsplătește pe nimfe cu un corn al caprei sfinte, care va intra în conștiința omenirii drept Cornul Abundenței - înzestrat cu capacitatea de a dărui fiecărui solicitant
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
sa pe lume, ocrotindu-l de mânia lui Kronos, tatăl lui, și oferindu-i ca hrană laptele unei capre divine. În semn de gratitudine, când ajunge în deplinătatea forțelor sale olimpiene, Zeus le răsplătește pe nimfe cu un corn al caprei sfinte, care va intra în conștiința omenirii drept Cornul Abundenței - înzestrat cu capacitatea de a dărui fiecărui solicitant ceea ce își dorește. Metamorfozarea în constelație a Amaltheii - deci, trecerea ei în memoria permanentă a lumii - constituie un alt semn, suprem, de
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Sunt felurite animale care tot pun țara la cale, putând apare nechemată, celebra vită încălțată ! Apar Lupii-mbrăcați în oi iar Urșii s-au mascat în Boi, Hiena, în blană de miel, Leul în piele de vițel ! Mai văd și Capre deocheate pozând în zâne nepătate, iar Șoricelul speriat într-un Motan s-a costumat. Iată și Vulpea cea șireată, în Polițist e îmbrăcată. Chiar și un Iepure, la bal, îi luase coama unui Cal. S-au deghizat de multe ori
ILUSTRATĂ DIN ABSURDISTAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1481532492.html [Corola-blog/BlogPost/377509_a_378838]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CU CAGULELE LĂSATE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Trece noaptea și ascult Cum vin în valuri, valuri furii Să ne fure caprele trăsurii, Că pe celealalte le-au luat de mult ----------------------------------------------- Dacă plouă, nu e soare N-ai umbrelă și te udă Nu mai dai la caracudă Și nu te mai duci la mare; Inculpatul cu breloc Nici nu se mai apără
CU CAGULELE LĂSATE de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_cagulele_lasate.html [Corola-blog/BlogPost/355209_a_356538]
-
X. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; ... Citește mai mult IIPorecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; ... XII. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2090 din 20 septembrie 2016. Moto I: „Diferența între om și câine
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
care au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar, și am plecat cu toții spre Bugeac. Pe drum am fost ajunși de activiști călare, eu și Ludmila am fugit, iar pe mama și tata i-au legat pe capra căruței, spate în spate și ..., nu a mai putut continua Irina, înecând-o lacrimile. Te rog să mă scuzi! -Și părinții? a întrebat-o Manu, când a crezut că s-a liniștit. -De atunci nu i-am mai văzut. Nu
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
Făgărașului. Am plecat la drum două familii, apropiate ca vârstă și preocupări, fiecare având câte doi copii între 9 și 11 ani. Dacă cineva își închipuie că în Făgăraș cel mai greu lucru e să pășești pe crestele unde numai caprele negre se avântă, acel cineva se înșeală. Cel mai greu e să ajungi până acolo. Prima zi ne-a scos sufletul, ne-a turnat plumb în picioare și, dacă nu ne-ar fi fost rușine de copii, cred că ne
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408085879.html [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
căreia nu i se citise nici macar conținutul doctrinal. Nu știu dacă mulți făceau diferența între comună primitivă, sclavagism și feudalism. Cu siguranta totuși delimitau bine de tot capitalismul la care se uitau de dupa gard, prin ulucile scorojite, cu jind de capră bolnavă pentru vecinul cel ajuns. În rest comună primitivă cu iz de feudalism socialist. Lasă că a venit și capitalismul care s-a transformat în sclavagism atipic. La conducere tot comună primitivă, cel cu părul mai gros, al’ de fuge
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
în vorbire a cacafoniei - deși cuvântul cacao nu am auzit să fi rănit cândva auzul cuiva! - din comoditate mentală dar mai ales din dezinteres pentru limbă datorită cumplitei inculturi, s-a inventat intercalarea cuvântului virgulă, cum ar fi: „ca virgulă capră”. Acest cuvânt s-a dovedit probabil lung și a fost curând înlocuit cu scurtul și „mai comodul” și: „ca și capră” și așa e păstrat și astăzi dar cu o „mică” schimbare: nu mai este folosit numai pentru evitarea unei
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
ales din dezinteres pentru limbă datorită cumplitei inculturi, s-a inventat intercalarea cuvântului virgulă, cum ar fi: „ca virgulă capră”. Acest cuvânt s-a dovedit probabil lung și a fost curând înlocuit cu scurtul și „mai comodul” și: „ca și capră” și așa e păstrat și astăzi dar cu o „mică” schimbare: nu mai este folosit numai pentru evitarea unei cacofonii ci zburdă voios și liber prin limba română de sine stătător: ca și om; ca și mâncare; ca și știință
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; apoi, în sat stăpânea patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Nici nu se luminase bine de ziuă și Florica trebăluia deja în bucătărie, în timnic și în ograda păsărilor, pregătind cele necesare pentru drum. Mulsese deja caprele și dăduse drumul iezilor să sugă, aprinsese focul și pusese la încălzit terciul porcilor iar Gheorghe își făcea și el de lucru, curățind grajdul ca în fiecare dimineață și cocina porcilor. Decuseară ea gătise pentru azi, ca omul să aibă
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
terciul porcilor iar Gheorghe își făcea și el de lucru, curățind grajdul ca în fiecare dimineață și cocina porcilor. Decuseară ea gătise pentru azi, ca omul să aibă ce pune în gură la prânz când se întorcea din pădure cu caprele în lipsa ei. Ea avea azi de îndeplinit o treabă mai aparte , pentru care trebuia să plece de acasă și pentru care avusese ceva discuții și cu omul aseară. Trebuia să meargă la un vrăjitor mai pe departe, să dezlege niște
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
fătat purceii morți toți și unul avea două capete, cloștile au lăsat ouăle să se răcească și puișorii au murit în găoace, îi dispăreau lucruri din casă în mod inexplicabil și nu reușeau să le mai dea de urmă, laptele caprelor dispărea peste noapte că nici să hrănească iezii nu mai ajungea și alte belele din acestea, cărora nu le găsea o explicație și care ajunseseră la ordinea zilei, în ultima vreme. Până atunci nu-i spusese pe față lui Gheorghe
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
lumea ca un zeu, Cu șarm de țap și cu tupeu, Apoi se-oprește pe un dâmb Și unui gând zâmbește strâmb. Răsună în salcâm: Boc! Boc! El are barbă dar și cioc, Își umflă mușchii de pe piept Să pară caprelor deștept. Se uită-n juru-i pe furiș Și rupe-o floare de măcriș Și-o ia cu el s-o dea în dar, V-aș spune cui, dar n-am habar!... Referință Bibliografică: ȚAPUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ȚAPUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1429879036.html [Corola-blog/BlogPost/357756_a_359085]