820 matches
-
în anorganic. ASTA E? Nimeni nu e numai bun sau numai rău... Cred (știu) despre mine că partea bună o depășește pe cea rea. Astfel și cei mai dragi mie, urmașii mei. * înrăirea umanului: promisiunea amenințare (Apocalipsa) lui Ioan Teleologul (captiv în peșteră, considerat de Putere ca personna non grata) - este cea mai devastatoare „operă” a înrăirii omului, datorată fricii (terorii „din ceruri”); zeii lui răzbunători-pedepsitori sunt mai degrabă plăsmuirea „profetului”). Umberto Eco are sintagma „sacerdoți ai barbarilor”, iar apocalipsa ebraică
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
acum clasică de film american: eroul sau eroina își dezvăluie misterele adînci ale eului în fața unui psihiatru (celebrul shrink) capabil să îl sau să o vindece de toate răurile trecutului, si astfel sa ii restituie personajului cu pricina un sine captiv în propriile tenebre interioare. De cîte ori nu comentam răutăcios înclinația occidentalilor de a pune toate neplăcerile cotidiene pe seama vreunui mal psihologic, căutînd, ca atare, vindecarea în ședințe de terapie psihiatrică. Și de cîte ori nu ne întrebăm, fiecare dintre
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
cînd, un suspin sacadat, puternic și evident stăpînit cu greu. El era doar expresia sonoră a acelei scene unice prin măreție și prin monumentalitatea ei tragică: hieratic și aproape mineral, corpul lui Ion Dumitriu era vegheat doar de Mircea Nedelciu. Captiv în scaunul său cu rotile, ghemuit încă și mai puternic acum din pricina suferinței morale, el plîngea monoton și ofta ritmic. Nu era acolo nici disperare și nici revoltă; pentru întîia oară în aproape douăzeci de ani, l-am văzut pe
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește că o viitura, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt simultan captivi și stăpîni. Ei i-au creat îndelung, cu voluptățile unui olar și cu o tenacitate de orfevru, toate dimensiunile terestre și metafizice: pămîntul plin de cratere și de păduri luxuriante, cu atmosfera cristalina de ozon prin care mai adie cîte
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
la "Tribuna poporului", la "Națiunea", în pofida închipuirilor că-i mai era îngăduit să braveze revărsarea de mediocritate, s-o țină pasă-mi-te la distanță cît a mai fost posibilă reduta de la "Revista Fundațiilor Regale" și, parțial, la "Lumea". Prizonier, captiv într-o plasa perfida, tacticos manipulat, se refugia într-o voioșie factice, mecanică, de împrumut, mim îndurerat al încă unei crunte ratări de destin în spațiul culturii române, ultragiate de samavolniciile comunismului. Blaga își rotunjise sistemul, Petrovici atinsese deplină autoritate
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
prin definitie închis iubirii căsătorite. Totuși, una dintre cele mai interesante lecturi paralele, cred eu, îi va aduce laolaltă pe Kierkegaard și pe un alt mare nordic, Knut Hamsun. Nicăieri nu am întîlnit îndrăgostiți atît de bizari că la Hamsun: captivi fără putință de scăpare ai unei permanente apropieri și depărtări, gata mereu să iși afle acea infinită repetare a primei iubiri, pe care o ratează cînd te aștepți mai putin, prăbușindu-se în disperată scormoneală a seducătorilor. Două române de
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
poporului. Artă este o misiune, rămîne mereu în picioare comandamentul poetului vates, vestitor al izbînzilor vremii lui. Să te bați la Troia e fără sens astăzi, eroii sînt la cîmp, în uzine, în mine, în văzduh". Și tot Divinul critic, captiv al "actualizării" redundanțe și al festivismului vacuu: "O poză este și aceea de a scrie pentru ămîineă. Toți mării creatori au scris pentru ziua de ăaziă(...). Trăiește pe pămînt, în cetatea ta, cu oamenii vremii tale, acesta este singurul chip
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
soluții literare apte să-i facă transmisibil, în condițiile supravegherii ideologice, mesajul critic antitotalitar. Dispărând, după 1989, interdicțiile "stimulatoare", scriitorul s-ar fi văzut dintr-odată lipsit de motivație și deconcertat, derutat. Ce să scrie și cum? Asemenea oricărui vechi captiv devenit pe neașteptate liber, nu va ști ce să facă cu libertatea, cum să profite de ea. Ca scriitor nu va ști cum să fructifice libertatea literar. Să fi fost chiar această situația lui Buzura și aici să fi stat
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
de afecte, în două faze net diferențiate. Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare, oglindește căsătoria și mai cu seamă perioadă de după divorț, exilul ex-sotiei, tribulațiile scriitorului rămas captiv în mediul totalitar, care n-a pregetat a-i face dificultăți, în pofida unor încercări ale acestuia de a-l sluji. Cea dinții a și cea mai cuceritoare a postura a lui Cezar Petrescu din epistolarul în chestiune o reprezintă figură
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
lașă a unora din comentatorii noștri de literatură. Îi avem în vedere pe cei ce exprimă principii "curajoase" pe care însă nu le pun în practică (în analiză) niciodată. Pe cei ce "recunosc" necesitatea revizuirilor la modul pur teoretic, rămînînd captivii truismelor. Pe cei ce se feresc de punctele de vedere înnoitoare în raport cu numele "mari", cu statuile literelor noastre. Pe cei ce-și conduc corabia cu pînze, socotind că au săvîrșit o deosebită ispravă, cel mult pînă la iluzoriul liman al
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
ci aparent dimpotrivă, copleșit de prea multa atenție a celorlalți, pe care știe că nu o va putea niciodată satisface. Oamenii diformi, ca și femeile prea frumoase, remarcă la un moment dat în roman un personaj, sînt priviți prea mult, captivi ai curiozității mereu reînnoite, pironiți de o nouă pereche de ochi mirați. Sub această veghe permanentă se petrece ceva pur și simplu inevitabil, dar nu mai puțin cutremurător: devii într-atît de conștient de tine încît nu mai ești capabil să
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
1996, Capricii periculoase, Buc., Ed. Vinea, 1998, Spitalul manechinelor, Buc., Ed. Universal Dalsi, 1998), din care a selectat, cu bun-gust, textele pentru "ediția definitivă" de acum. Cartea îl cucerește pe cititor - pe cititorul competent - de la prima pagină și îl ține captiv până la ultima. Principalul element de atracție îl constituie firescul cu care poeta trece de la viața de fiecare zi la suprarealitate. Limbajul poeziei suprarealiste este parcă limba ei maternă. Place, apoi, lipsa de cochetărie - ceea ce nu înseamnă lipsă de feminitate. Așa cum
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
bun început o apariție care tulbură, o sălbăticiune care se vrea salvată și iubită. Misterioasă, cînd feroce-rea, cînd suav-bună, fetița nu are aerul unei făpturi vii, ci mai curînd a nălucirii închipuirii bolnave a celor din jur: a tatălui, un captiv al fobiilor și singurătății sale, al mamei, narcomană și nimfomană mistuită de pasiuni care nu mai pot fi stăpînite și care s-au transformat în maladie grotescă (o boală la viscere). Pe parcursul cărții ea devine în egală măsură fantasma celorlalte
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
îi cheamă cuvintele dincolo de voința lui, cînd dicteul toarnă pe hîrtie un conglomerat din care se configurează o lume suprareală căreia i se supune cu voluptate? Poate fi mediumul un stăpîn al transei sale? Este Dumnezeu un stăpîn sau un captiv al universului pe care l-a creat? Dar este scriitorul un mediu atît de pasiv, n-are el nici o opțiune? Este el doar un receptacol deschis să primească un mesaj străin pe care îl preia de-a gata? Scriitorul intervine
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
ca într-un puț" ne prăbușim în imprevizibilul care există în noi înșine. Stockholm-ul, un oraș acoperit de ninsoare, toropit și înghețat, misterios sub fumuriul zăpezii și al aburilor ieșind din plămînii oamenilor, este o metaforă superbă pentru un sine captiv în propria sa multiplicitate. Impresia mea, la lectura acestui roman, este că viziunea asupra ființei pe care am expus-o mai sus stă la temelia personajelor și a întîmplărilor prin care trec. Interesant este că viziunea cu pricina e cumva
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
dimpotrivă unul de integrare profundă, organică, atît existențială cît și literară. E o perspectivă perenă, cu toate că nu tocmai des vizitată de poeții actuali, cu predilecție dedați unei unilateralizări, unei atenții acordate separat factorilor contrastanți amintiți, cînd nu ne apar drept captivi ai ironiei care descărnează actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la impactul metafizic, ocultat de versificația de
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
de Jekyll și Hyde, unul bun, de la care primește volumele dorite, altul rău, de care trebuie să se ferească. Abia spre finalul românului, bătrînul profesor are subita revelație, spre marea să groază, că ambii sînt de fapt unul și același. Captiv în propria să dualitate, victima și agresor, Hanta e sortit să trăiască cu această dilemă morală: face rău, sau face bine? Pasajul care revine permanent în român, pentru că revine în lecturile lui Hanta, este celebră sentința kantiana "cerul înstelat deasupra
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
devotați cu adevarat unei lumi analfabete și inculte, Hanta refuză să plece. Refuză să-și părăsească presă. Finalul poate fi citit în diverse variante, dar Hrabal nu mai e ambiguu cel puțin într-o privința: eroul sau alege să rămînă captiv dilemei sale, tocmai pentru că dilemă în sine reflectă legea morală din el. Bohumil Hrabal - Too Loud a Solitude, transl. Michael Henry Heym, Harcourt Press, New York, 98 pag.
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
vicepreședintele Centrului Român de Cercetări din Paris. Colaborează constant cu Jurnalul literar, al cărui director, Nicolae Florescu, și-a făcut o datorie din recuperarea valorilor exilului. Fragmentul de mai jos face parte dintr-o carte de convorbiri, încă inedită, intitulată Captiv în lumea liberă. Cînd ați hotărît deci să părăsiți România? Am înțeles încă din 1945 că se întîmplă ceva cu totul deosebit. Făceam armata. M-am mutat de la Școala de Ofițeri din Inău la Câmpulung, printr-o intervenție amicală, pentru că
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
iluminării. într-o lume/ societate decăzută, imaginile vituperează: "Ca și cum ar fi/ o noapte/ și ca și cum noaptea ar fi de fapt/ gura închisă a unui orb care a murit demult/ și n-a înțeles niciodată lumina". înăuntrul acelei guri suntem noi, captivi... Descinderea în realitate poate fi directă, de reportaj: "Vecinii iar s-au certat strigându-și câte și mai câte,/ caloriferul e rece, ciorba - fără gust,/ stelele - mute, întunericul - grobian și agresiv,/ cuvintele - amăgitoare". împrejurare în care "cum să fiu liric
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
unui cutremur de magnitudine similară cu cel din 1977, 23.000 de imobile ar fi afectate, 6.500 de bucureșteni ar muri, 16.000 ar fi grav răniți, 10.500 ar fi spitalizați, iar 95.000 de oameni ar rămâne captivi în case, din cauza pagubelor produse asupra imobilelor în care locuiesc. Analiza mai arăta că aproximativ 450.000 de bucureșteni locuiesc în imobile care ar suferi avarii în cazul unui cutremur. Primăria are însă un plan de urgență pentru o astfel
La un cutremur asemănător celui din 1977, numărul victimelor ar fi de ordinul miilor. Vezi lista clădirilor cu risc la seism () [Corola-journal/Journalistic/23440_a_24765]
-
și în format vinil pe compilația TMBase 2004. A mai produs sub numele de Pink Lenins (proiect muzical împreună cu Alex Pop), muzici pentru Premiile Gopo și Tiff și soundtrack-uri pentru filme de scurt metraj precum: The Museum of Broken Relationship, Captivi de Crăciun, Vineri la amiază și Tabasco. Mai multe detalii despre eveniment găsiți aici: Facebook Colectiv | Facebook | Instagram
Dobrica de la Suie Paparude, aka DJ Haute Coulture, la Dansul si avansul [Corola-blog/BlogPost/98867_a_100159]
-
scurtmetraje ale momentului: Trafic, regia Cătălin Mitulescu, Moartea domnului Lăzărescu, regia Cristi Puiu, Tramvaiul Andreei, regia Alex Iordăchescu, Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, regia Cătălin Mitulescu, Lecția de box, regia Alexandru Mavrodineanu, Portretul luptătorului la tinerețe, regia Constantin Popescu, Captivi de Crăciun, regia Iulia Rugină, Din dragoste, cu cele mai bune intenții, regia Adrian Sitaru, Poziția copilului, regia Călin Peter Netzer. Bogdan Dumitrache a câștigat aprecierea criticilor pentru rolul lui Alex din filmul Din dragoste, cu cele mai bune intenții
Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism [Corola-blog/BlogPost/98008_a_99300]
-
de minune, cel puțin până când Malik (Sinqua Walls), un talentat jucător de fotbal american iese din apa cu greu, având un braț lipsa. Din acel moment totul se transformă într-un coșmar îngrozitor, iar grupul de prieteni realizează că este captiv pe o insulă înconjurată de rechini însetați de sânge. După fiecare atac sângeros, tinerii își dau seama că cineva a pus la cale un plan mortal, pentru a-i ucide unul câte unul. De la regizorul filmului The Final Destination, vine
Noaptea Rechiilor 3D, un festin pentru fanii senzatiilor tari in 3D [Corola-blog/BlogPost/99925_a_101217]
-
de minune, cel puțin până când Malik (Sinqua Walls), un talentat jucător de fotbal american iese din apa cu greu, având un braț lipsa. Din acel moment totul se transformă într-un coșmar îngrozitor, iar grupul de prieteni realizează că este captiv pe o insulă înconjurată de rechini însetați de sânge. După fiecare atac sângeros, tinerii își dau seama că cineva a pus la cale un plan mortal, pentru a-i ucide unul câte unul. De la regizorul The Final Destination, vine din
Noaptea rechinilor 3D [Corola-blog/BlogPost/96937_a_98229]